Proiectul inițiat încă din 2016 a fost finalizat cu 11,5 milioane de euro, după lucrări complexe care au “speriat” majoritatea constructorilor, mai puțin pe bistrițenii de la Tomoroga.
“Palatul Banffy din Răscruci are o istorie interesantă pentru clujeni sau cei mutați aici. A fost construit în sec. XIX de către familia Banffy, ulterior a suferit modificări, transformări, în 1948 statul a naționalizat acest castel, care a intrat într-o stare puternică de degradare, ajungând în anii 2000 să fie o casă de copii și apoi un depozit de construcții.
Efectiv era pe punctul să dispară. Am avut o discuție cu colegii din instituție ca printr-o finanțare europeană și județeană să salvăm tot ceea ce a fost aici odinioară. În 2017 proiectul a fost declarat drept câștigător, fiind demarat în 2021 și finalizat acum, după doi ani de muncă.
O parte din investiție reprezintă bani europeni, altă parte provine din bugetul clujenilor care plătesc taxe și impozite. Constructorii, contractor și subcontractori, proiectanții au reușit să ridice și să refacă tot ceea ce era distrus aici. Fiecare bucățică de lemn și de cărămidă a trebui curățată, refăcută, reinstalată”, a sintetizat Alin Tișe, președintele Consiliului Județean (CJ) Cluj.
Tarife modice pentru închirierea castelului
“Au fost șase tentative de licitații; nu a venit nimeni pentru că firmele aveau nevoie de angajați cu anumite specializări, în cele din urmă am găsit o firmă cu mai mulți parteneri care au acceptat să intre în acest proiect. Această muncă în echipă a dat rezultate.
Prin finalizarea acestui proiect oferim un obiectiv deosebit clujenilor, turiștilor sau pasionaților de istorie și frumos. Valorificarea acestei perle arhitecturale cu o importanță istorică și culturală deosebită va impulsiona dezvoltarea acestei întregi zone a județului.
Castelul din Răscruci, obiectiv identitar și punct de referință pe harta turistică din Transilvania, va putea fi vizitat de publicul larg și va fi un spațiu comunitar. Va fi putea fi utilizat pentru organizarea de evenimente culturale de către asociații, fundații, la tarife modice, pentru a putea fi închiriat de către toată lumea”, a spus șeful CJ Cluj.
Tavanul, refăcut cu precizie de bisturiu
Arhitectul Szabolcs Guttmann a explicat în ce constă complexitatea proiectului. “Sunt aici în calitate de șef proiect complex, asta e menirea mea în această conjunctură, deci am avut o echipă imensă și pot vorbi în numele tuturor. Am ajuns la capătul unei munci extraordinare și se vede că această complexitate înseamnă un ansamblu.
Ne aflăm într-un living, însă vorbim despre un imobil, grădina imobilului, curtea de onoare, unul rarisim ca ansamblu, inclusiv peisager. Câteodată, din varii motive, nu avem posibilitatea să refacem ansamblul, pierdem foarte mult din obiectul arhitectural. Aici, în sfârșit, în județul Cluj, putem inaugura un ansamblu adevărat, de sorginte barocă”.
Sobă unicat în Europa
„Ceea ce am spus despre ansamblul exterior putem spune și despre interior. În afară de puține biserici care au păstrat mobilierul original, la castele în 99% din cazuri am pierdut tot, din cauza momentelor istorice neprielnice.
Să avem un asemenea ansamblu din elemente de lemn neincendiat și încă posibil de recuperat a fost, într-adevăr o mare șansă pentru a arăta și ambianța, acele detalii extraordinare, de pardoseală până la tavan, tot ce ne înconjoară. Inclusiv sobe unicat, cu niște prezențe în Europa până la Paris, de la o familie care avea șansa să prețuiască pe cei care au ajutat să mobileze și chiar să facă echipă, la vremea lor, pentru realizarea unui ansamblu de interioare de excepție.
Nu este ușor, după o perioadă atât de lungă fără exerciții, să găsești echipa. Am avut un constructor general greu de găsit care nu a spus, imediat după ce a intrat în castel, că nu are echipa potrivită, ci că mai sunt oameni care să intre în echipă.
Foarte îmbucurător e că aceștia au fost majoritar clujeni – cei care au făcut o mare parte din componente au lucrat și la Biserica Sf. Mihail, din Piața Unirii. Munca aceasta s-a făcut de multe ori cu bisturiul, pentru tavanele pictate și nu numai. Avem speranțe că și întreținerea acestui ansamblu va fi realizată tot de cei care s-au ocupat de reabilitarea castelului”, spune arhitectul clujean.
Diamantul din beci
“Mă bucur că am găsit înțelegere la administrația locală să preluăm atunci în proprietate acest castel, deoarece comunitatea din Bonțida nu putea suporta investiția, fiind vorba despre fonduri foarte mari.
Colegii din instituție au adoptat acest proiect ca pe unul al lor, ceea ce e mare lucru pentru un funcționar public. Era o clădire în care nu se putea intra, cel puțin în partea de beci, pentru mine aceea a fost cea mai mare surpriză. Trăim acum un moment istoric: redăm acest giuvaier culturii clujene”, consideră Istvan Vakar, vicepreședinte al CJ Cluj.
“Reabilitarea unui monument istoric implică alte proceduri de lucru decât cele pe care le știm toți, de construcții normale, civile. Trebuie păstrate cât mai multe dintre elementele originale, se evită distrugerea sau afectarea lor și trebuie înlocuit cât mai puțin din ele dacă acele părți nu mai pot fi folosite”, a precizat Bogdan Tomoroga, administratorul companiei de restaurare.
“În vremurile bune de până în 1948, familia Banffy a folosit castelul ca pe o reședință permanentă, dar și pentru a organiza activități culturale. Știm foarte bine că acest gen de așezăminte aveau periodic oaspeți din lumea muzicală și cea artistică, dar acele beneficii culturale se limitau la un număr restrâns de oameni.
Aceasta este diferența între trecut și prezentul spre viitor. Important este ca aceste bunuri să devină acum accesibile tuturor. Adică să fie democratizat accesul tuturor spre lucrurile spirituale, materiale care să asigure o viață cât mai bună”, este de părere Ioan Bolovan, director al Institutului de Istorie George Barițiu al Academiei Române.
Listă lungă a restaurărilor
CJ Cluj a anunțat finalizarea lucrărilor de restaurare, conservare și punere în valoare a ansamblului monument istoric din localitatea Răscruci (comuna Bonțida). Proiectul a fost derulat în urma accesării de fonduri europene de 4 milioane de euro, plus 7,5 milioane din bugetul județului.
Lucrările au vizat atât zidurile interioare și exterioare ale castelului, compartimentări, finisaje, instalații de utilități, cât și componente artistice – tâmplării, ornamentică, finisaje din lemn și lemn pictat, mobilier, șemineu, sobe de teracotă, vitralii, inscripții.
Pentru valorificarea obiectivului la potențialul său maxim și pentru transformarea sa într-un centru cultural reprezentativ pentru județ, etajul castelului cuprinde o bibliotecă / mediatecă, o sală multifuncțională pentru activități culturale, o sală de curs de mici dimensiuni, un birou de cercetare și unul administrativ, grupuri sanitare.
Subsolul imobilului include un spațiu expozițional. Investiția a constat și în restaurarea parcului castelului, o componentă importantă fiind amenajarea lacului din incintă. A fost construit un ponton din lemn, au fost refăcute porumbarul din mijlocul lacului și fântâna arteziană.
Au fost edificate un pod peste canal și două pentru șanțul de evacuare a apei lacului, fiind amenajate accesele auto și pietonale. Totodată, au fost realizate lucrări de amenajare peisagistică și plantare de arbori. Au fost consolidate și alte trei imobile care au destinația de clădiri conexe necesare deservirii castelului.
Licitații ocolite de constructori
În 2020, CJ aloca un buget de 29 de milioane de lei pentru reabilitarea imobilului-clădire și a parcului-monument din Răscruci. Din această sumă, 19 milioane o reprezenta valoarea lucrărilor finanțate din fonduri europene ca urmare a proiectului câștigat de CJ Cluj în cadrul Programului Operațional Regional (POR) 2014-2020. Deoarece la licitațiile din 2018 și 2019 nu s-a prezentat nimeni, devizul a fost suplimentat de la 13 la 22 de milioane, apoi la 29 de milioane, fără taxa pe valoarea adăugată.
Antreprenor general a fost desemnat Tomoroga Construct, din localitatea Tureac (Bistrița-Năsăud) care a realizat lucrarea pe baza proiectului elaborat de asocierea Ektra Studio – K & K Studio de Proiectare – ARH. Service Guttmann & Comp. Bistrițenii au decis să formeze o echipă cu unii dintre cei mai buni experți din țară în domeniul restaurărilor de monumente istorice.
Prin restaurare se urmărea punerea în valoare a ansamblului prin schimbarea funcțiunii castelului în centru cultural cu standarde ridicate de finisare și dotare care să permită organizarea de evenimente culturale și deschiderea spre vizitarea de către publicul larg. Suprafața terenului ce aparține castelului este de 56.128 mp, din care 644 mp ocupați de castel, iar 691 mp, de clădirile adiacente. Castelul din Răscruci a fost proprietate a familiei Banffy, precum cel din Bonțida. Edificiul construit în stil neoclasic eclectic folosea ca reşedinţă de vară a familiei.
Degustare de vinuri și brânzeturi fine în cramă
La intrarea în castel, sutele de invitați au fost întâmpinați cu câte o cupă de șampanie de un grup de tineri îmbrăcați în costume de epocă, pe fundalul muzicii medievale. Discursurile oficiale și slujba de sfințire oficiată de mitropolitul Andrei Andreicuț au fost urmate de un miniconcert al Filarmonicii Transilvania. Printre oamenii de afaceri prezenți s-au numărat președintele Băncii Transilvania, Horia Ciorcilă, directorul general al companiei De’Longhi România, Carmen Petcu, alături de șefi de instituții, universitari, arhitecți, artiști. Invitații au avut acces la toate cele 4 ha ale domeniului. Una dintre cele mai spectaculoase încăperi este crama amenajată la subsol, unde s-a organizat o degustare de vinuri La Salina și de specialități gastronomice pe bază de brânzeturi fine.
