Au curs valuri de cerneală de când Ministerul Finanțelor și, implicit, Guvernul României s-au gândit să acopere găurile din ce în ce mai mari din bugetul de stat prin detonarea sectorului privat. Scriu doar sectorul privat pentru că dați-mi voie să am serioase îndoieli că în sectorul public se va schimba ceva. Așa cum cheltuielile publice au crescut nemăsurat în ultimii ani, așa cum aparatul funcționăresc continuă să se îngrașe, în loc să devină mai suplu, acum că tot batem apa în piuă de câțiva ani pe tema digitalizării, consider că nimic nu se va schimba la stat și status quo-ul se va menține.
În primul rând ce mi-a displăcut profund este intenția – deși nu ar trebui să ne mai surprindă – de a schimba regulile în timpul jocului și a mai încărca sectorul privat cu niște taxe și impozite chiar începând din acest an, din luna octombrie cum se spunea.
În al doilea rând, din nou guvernanții s-au gândit să strice ceva ce funcționează și mă refer la IT în principal, oricâte valuri de nemulțumiri mi-aș atrage că de ce ei nu, și alții – da să plătească – consider că altfel acest domeniu nu s-ar fi dezvoltat fără un pachet fiscal atractiv. Că nu s-a dezvoltat spre ce ne-am dori – software românesc vs outsourcing este o altă poveste, care ar trebui tratată separat. Însă schimbarea regulii în timpul jocului fără un studiu amplu, consider că s-ar putea să aibă efectul invers.
Totodată, nici domeniul construcțiilor nu se va simți bine dacă vor fi anulate anumite facilități fiscale acordate, acum când numărul proiectelor din domeniu s-a majorat semnificativ și deja sunt semnale că și marii constructori încep să gâfâie din cauza forței de muncă tot mai greu de găsit. Gândiți-vă ce înseamnă anularea acestora și soluția importului de mână de lucru ieftină din Extremul Orient este una cu bătaie lungă, pentru că pe termen scurt și mediu, efectiv, nu este pregătită pentru nevoile de pe un șantier – nu intrăm într-o altă discuție amplă cum sunt selectați și cum ajung aici acești oameni goniți de sărăcie.
Iar exemplele pot continua. Cu toate că s-au lansat anumite teorii cu calcule care ne arată cât se va încasa suplimentar la bugetul de stat prin introducerea de la impozitul majorat pe cifra de afaceri de la o anumită sumă sau pe dividende până la n-creșterile de TVA – până la urmă cea mai sigură sursă care alimentează sacii găuriți și peticiți ai bugetului de stat, Guvernul dovedindu-se încă o dată cel mai prost administrator de pușculițe ca să nu îl catalogăm undeva în sfera penalului –, practica bate încă o dată teoria.
Dar să apelez la un exemplu care mi-e la îndemână. Dacă rămânem în zona de construcții – real estate, potrivit analizelor din piață, nu doar că măsurile fiscale nu vor avea efectul scontat, de atragere a mai multor bani în pușculița statului, ci vor avea efect de bumerang. Modificările fiscale vehiculate în spațiul public ce vizează sectorul de dezvoltări imobiliare și construcții pot genera pierderi de 7 miliarde RON din veniturile generate anual la bugetul de stat, scriu cei de la AREI, care explică pe larg de unde a rezultat această sumă.
Acest exemplu și multe altele care au fost prezentate în ultima perioadă ne arată destul de evident că proiectul de modificare a Codului Fiscal a fost lansat în spațiul public fără consultări prealabile, fără o analiză serioasă, fără studii de impact și, mai ales, în contrapondere cu un proiect de ordonanță de urgență privind unele măsuri fiscale în sectorul public intens contestată, fiind întocmită tot așa pe genunchii finanțiștilor, de care dați-mi voie să cred se va alege praful și pulberea administrativă. De asemenea, nu prea ne e clar ce va face distinsul guvern ca să reducă real cheltuielile bugetare, cum va colecta mai bine veniturile fiscale, cum va combate evaziunea fiscală, ce va face cu arieratele bugetare și multe alte semne de întrebare care rămân momentan fără un răspuns normativ. Nici nu e de mirare că nu avem astfel de răspunsuri dacă după patru ani de la expirarea termenului de transpunere a Directivei 1371/2017 privind combaterea fraudelor care vizează interesele financiare ale Uniunii Europene și la mai bine de un an de la declanșarea de către Comisia Europeană a unei acțiuni împotriva României pentru transpunere incompletă a directivei în cauză, legiuitorul național a adoptat Legea 125/2023 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale…
Ligia VORO
Editorial publicat în ediția tipărită cu nr. 120 (16 august -14 septembrie 2023)
