Înființată în urmă cu trei decenii pe scheletul fostei ferme de producție Luduș din cadrul Întreprinderii de Pajiști Reghin, Dactylis Prod SRL din Luduș, județul Mureș se numără printre societățile care nu doar că a trecut cu brio examenul timpului, dar s-a și dezvoltat vertiginos, reușind să reprezinte astăzi un business de succes, „din câmp până pe raftul magazinelor”.
„Activitatea a fost începută cu personalul care era la fosta fermă, trei mecanizatori, soția și un contabil. După desființarea fostului CAP Cuci, unde eram inginer șef și președinte, am ajuns la ferma de pajiști unde, odată cu desființarea suprafețelor de pășuni, s-a trecut la partea de cultură mare. Dat fiind faptul că la acel moment cerealele nu aveau preț, în 1995 am pus bazele unei noi afaceri, o mică brutărie. De-a lungul timpului am dezvoltat și alte secții pe lângă brutărie, respectiv patiserie, secție de paste făinoase și un laborator de cofetărie. Ca desfacere, în prezent avem 18 magazine proprii în Luduș, Târgu Mureș, Turda, Câmpia Turzii, Mihai Viteazu, Sărmașu, Zau de Câmpie și o cofetărie în Luduș unde ne vindem produsele”, povestește Iosif Mocan, reprezentantul SC Dactylis Prod SRL.
Componenta agricolă
O componentă importantă în activitatea Dactylis Prod o reprezintă agricultura, respectiv culturile de grâu, sfeclă și porumb.
„În paralel cu secțiile de brutărie, patiserie și cofetărie, avem și agricultură, dezvoltată pe o suprafață de 220 de hectare unde cultivăm grâu, sfeclă, soia, porumb. Sunt culturi obligatorii precum soia care trebuie să reprezinte minim 5-10% din suprafață ca plantă fixatoare de azot, sfecla din care producem zahărul necesar la partea de cofetărie, iar porumbul îl cultivăm pentru plata arendei. Cultura de bază este grâul care este folosit la moara pe care o avem, unde îl măcinăm pentru făina folosită la panificație. De vreo 10 ani am reușit să închidem cercul, adică de la bobul de grâu să ajungem la pâinea pusă pe pe raft”, spune Iosif Mocan.
Dezvoltarea societății ludușene s-a datorat și investițiilor care au fost făcute, un aport substanțial fiind adus de fondurile europene.
„Am accesat până în prezent un număr de cinci proiecte pe fonduri europene, dar nu foarte mari, pe care le-am atras cu resurse proprii, din aproape în aproape, fără să folosim credite. Ne-au ajutat foarte mult aceste proiecte, chiar unul l-am prins pe minimis, fonduri 100% nerambursabile prin care ne-am cumpărat utilaje noi la laboratorul de cofetărie și brutărie. În ce privește partea de agricultură, chiar anul trecut am obținut un credit pentru capital de lucru de 120.000 euro care ne-a ajutat să cumpărăm o combină performantă. Tot cu resurse proprii folosim și leasingul, în sensul în care ne-am cumpărat mașini de transport, autoutilitare și două tractoare noi marca New Holland de 160 cp”, a precizat Mocan.
Speranțe dulci
Fiind vorba de Luduș, nu puteam rămâne indiferent la subiectul Fabricii de Zahăr care în acest an și-a reluat activitatea.
„Când fostul ministru al Agriculturii, Adrian Chesnoiu a fost la Luduș, venind de la Târgul Agraria de la Jucu, am participat alături de dânsul la conferința de presă organizată cu prilejul vizitei la fabrica de zahăr, fiind singurul fermier prezent din zona Ludușului cu o suprafață mai mare de teren. Am primit cu mândrie vestea că se va deschide fabrica de zahăr pentru că a fost o mare pierdere pentru noi oprirea ei. Spun acest lucru deoarece sfecla de zahăr e o cultură tehnică aducătoare de venituri și cu desfacere sigură. Dacă ai contract, o recoltezi și ți-o preia fabrica. În schimb la grâu, porumb și alte culturi, le recoltezi și trebuie să ai spații de depozitare, să aștepți momentul în care poți obține un preț bun. E un beneficiu foarte mare faptul că s-a reluat activitatea la fabrica de zahăr din Luduș. Toată chestia este cum va merge treaba în toamna aceasta.
În ce mă privește, am avut cultivate 30 de hectare de sfeclă. Am și predat anul acesta 1.200 de tone până acum. Am și recoltată sfeclă care e în câmp la Cuci urmând ca zilele următoare să o transport la fabrica din Luduș. Așteptăm să vedem cum se vor comporta noii patroni, cu plata, cu respectarea contractelor. După o pauză de doi ani este primul an în care s-a reluat activitatea. Recolta pentru acest an se anunță una destul de bună, undeva la 55-60 tone la hectar. Cum s-a reluat activitatea la fabrică, cu siguranță că suprafața cultivată cu sfeclă în zona noastră va fi mult mai mare, în condițiile în care noii patroni se vor ține de cuvânt, respectiv dacă vor face contracte sigure și stabile cu producătorii de sfeclă. De asemenea, dacă se va menține subvenția la sfeclă, despre care se spune că ar putea să se taie din ea și din cea pentru soia în detrimentul subvenției pentru porumb siloz. Din punctul meu de vedere ar fi o mare greșeală acest lucru, fapt pentru care Asociația Cultivatorilor de Sfeclă a și înaintat un memoriu ministrului Agriculturii cu privire la această măsură”, a menționat Iosif Mocan.
Alin ZAHARIE
Articol publicat în ediția cu nr. 123 a revistei Transilvania Business.
