A refuzat coloșii Google și HSBC Bank, însă a izbutit să înființeze peste Ocean, în doar șapte ani, două startup-uri de eHealth cotate în prezent la peste 200 milioane de dolari pe care se bat marile fonduri de investiții din SUA.
Acum, antreprenorul cu triplă cetățenie se întoarce acasă pentru a face – alături de cel mai bun prieten din facultate – business-uri profitabile din cluburile românești.
“Din copilărie m-au pasionat matematica și informatica, mergând pe ultima variantă, la Universitatea Babeș-Bolyai, unde am avut câțiva profesori prestigioși. După ce am absolvit un masterat în dezvoltarea sistemelor distribuite, am contribuit la deschiderea Institutului de Cercetări Experimentale și Intradisciplinare din cadrul UBB.
Am creat la Cluj, pentru o companie din Germania, o aplicație în limbaj de programare Delphi, destinată resurselor umane (HR), ce aducea la un loc angajați și angajatori. Era ceva foarte tare pentru vremea aia, avea kit de instalare pe CD. Se punea problema extinderii business-ului, însă mi-am dat seama că, deși aveam în țară job-uri fenomenale, nu îmi puteam întrema o familie din salariul de mizerie de la universitate. Deci m-am decis să plec în Canada”, ne spune Ciprian Bordea.
Șansa din expresul de Viena
“Nu știam pe nimeni acolo, nu aveam rude sau potențial loc de muncă. La începutul anilor 2000 nu exista Ambasada Canadei în România, a trebuit să ajung la Viena. Interviul l-am avut în engleză, nu erau mulți solicitanți vorbitori de franceză. Am plecat spre Canada cu 6.000 de dolari în cont, luați de pe unde am putut.
Pe trenul de întoarcere din Austria am avut un noroc fantastic: m-am întâlnit cu o familie de “austrieci” născuți în România și plecați în SUA, care aveau legături cu cineva din Vancouver, cu care m-au pus în contact, de fapt o comunitate religioasă. Deși nu mă cunoșteau, m-au primit extraordinar când am ajuns în Canada, în septembrie 2003. Mi-au găsit chirie, iar când am intrat în primul supermarket mi-au umplut două coșuri de cumpărături. Am stat o lună la ei, mi-am luat calculator, pe piese, l-am asamblat.
Am început să îmi trimit CV-ul, format inițial din 2-3 rânduri, la mai multe firme. În Canada am fost inginer software în telecomunicații, instalam aparate de localizare prin GPS. Am susținut 11 interviuri la HSBC (cea mai mare bancă din Europa, n. red.). În cele din urmă am refuzat oferta, deși urma să coordonez o divizie întreagă, ca software & solutions architect, pe un salariu foarte bun, într-o clădire cu 70 de etaje.
În schimb, în aceeași seară, am acceptat oferta de la Telus – venită după trei ani de la aplicare: Romtelecom-ul din Canada, cum ar veni, pornea un proiect nou, în cadrul căruia deveneam senior software architect, având în spate echipe complexe. Aveam deja birou în downtown, nu în suburbii; în doi ani și jumătate mi-am cumpărat apartament și mașină. În 2006 primeam cetățenia canadiană, însă un coleg programator din SUA mă tot îndemna să vin acolo, că puteam să primesc rezidență permanentă, apoi cetățenia americană”.
Surferii dintre clădirile de birouri
“În 2012 am plecat în SUA, an în care economia americană nu mergea tocmai grozav. Am respins din start varianta California, nu mă atrăgea deloc Silicon Valley, am avut și ofertă de la Google, însă nu mă vedeam acolo. Am ales Florida: m-am stabilit la Bradenton, mi-a plăcut din prima. Erau în apropiere Tampa Bay, Miami. ca și cum ai lucra, la noi, în Neptun sau Eforie.
Vedeam din birou oameni care mergeau printre clădirile de sticlă să facă surfing, se simțea briza Atlanticului, un fel de deltă la ocean. Erau multe baruri cu muzică live, concerte rock, o mulțime de companii de iahting, lumea se distra până în zori. Am primit cetățenia în 2020; acum am trei: americană, canadiană și română. M-am cunoscut viitoarea soție, tot româncă, din Sălaj, avem trei copii. Ne-am cumpărat casă în SUA.
Pe plan profesional, după sosirea în Statele Unite am lucrat pentru agenția americană CMS, dar am dezvoltat și produse informatice pentru industria navală, sănătate, o aplicație de monitorizare a oamenilor străzii. În 2016, am fondat compania Biocynetic, apoi PaceMate, care au fuzionat, în 2023, sub ultimul brand, evaluate acum la peste 200 de milioane de dolari, la care dețin funcția de director de tehnologie (CTO)”.
Ținta PaceMate: lider global al sănătății digitale
Platforma de date cardiace PaceMate monitorizează de la distanță, în timp real, stimulatoarele cardiace, dispozitivele implantate, îngrijirea cardiacă, monitoarele ambulatorii, dispozitivele pentru insuficiență cardiacă și ECG. Datele sistemului electronic de evidență medicală sunt comparate cu cele de la dispozitivele de monitorizare și trimit alerte pentru urgențe, oferind posibilitatea unei îngrijiri rapide și bine direcționate a pacienților. Cofondatori sunt, alături de Ciprian Bordea (CTO), Tripp Higgins (CEO), Jason Hale și Noemi Ray (vicepreședinți), iar ca președinte și CFO al PaceMate figurează Chandler Yoquelet. Din echipă mai fac parte personalități importante din medicină, robotică, marketing, HR. Ținta companiei este de a deveni lider global în domeniul sănătății digitale.
Reconectați pe terasele Clujului
În vară, Ciprian Bordea s-a întâlnit cu Iulian Haba, un bun prieten din facultate, devenit între timp antreprenor în sport. O întâlnire care s-a dovedit a fi nu doar un bun prilej de a depăna amintiri, la o bere, ci și de a pune bazele unei afaceri transcontinentale care îmbină sportul, tehnologia și sănătatea. Haba studiase managementul strategic și financiar în sport la Johan Cruyff Institute Barcelona, dar și marketing și comunicare în acest domeniu la Barça Innovation Hub, programul educațional al FC Barcelona. De asemenea, a lucrat 10 ani pentru U-BT Cluj, cel mai puternic brand al baschetului românesc din ultimii ani.
În 2018, a pus bazele agenției de consultanță în management Sport Advisor. “Ne ocupăm de tot ce este în afara terenului – pe teren sportivii sunt experții. Din vară am început discuțiile referitoare la dezvoltare cu noul partener. Planul îmi era clar în minte, însă greu de pus în practică fără resurse. S-a arătat mai mult decât bucuros să se alăture proiectului, în stilul american de Business Angel, adică individ care asigură finanțarea necesară dezvoltării. El a construit de la zero o companie estimată la sute de milioane de euro, recent achiziționată de fondul de investiții care a preluat în mod similar business-uri celebre ca Spotify și Ali Baba”, explică Haba.
Vor să vadă cluburile pe profit
“Mă bucur că ne-am reconectat cu Ciprian. El provine dintr-o lume de business la zeci de ani de România. Fiecare dintre noi deține acum câte 50% din firmă. Ideea este să punem agenția pe baze noi, să dezvoltăm managementul de servicii profesioniste pentru cluburi. Suntem în discuții de colaborări cu mai multe cluburi și asociații din Cluj, Mureș, Timiș, Harghita, Satu Mare, avem demarate proiecte pe termen lung cu parteneri din Ungaria. Problema în România este că proprietarii cluburilor nu le văd ca pe un business.
De-a lungul anilor, am colaborat cu multe cluburi fără finanțare adecvată; conducătorii lor se pricep doar la sport și se sperie când aud de facturi. Nu au cunoștințe juridice, medicale, de contabilitate, design, comunicare, marketing, social media. Una este când un club apelează individual la un avocat, alta când o casă de avocatură va consilia 20-30 de cluburi. Noi vrem să îi eliberăm pe șefii cluburilor de toată această presiune pentru a se concentra pe activitatea sportivă, pe performanță, iar în final aceste entități să ajungă profitabile”, arată Haba.
“În România lipsește experiența din jurul meciului”
“Mă implic activ în noul business, în primul rând financiar, dar și în cooptarea unor persoane potrivite în echipă, mărirea bazei de clienți, parteneriate cu spitale și clinici specializate pe sport, obținerea de finanțări. Nu în ultimul rând, vreau să existe un echilibru în acel “return on investment” (rata de recuperare a investiției, n. red.). De ce nu, chiar să mă întorc acasă, într-o formă sau alta, oricum vin periodic, am angajat în domeniul IT din România. Vom dezvolta o platformă integrată de servicii pentru cluburile sportive. Este un proiect amplu, la care am început deja lucrul.
Văd un potențial mare în sportul românesc, pentru asta va trebui să facem educație cu cluburile. Așa cum am dus business-urile mele de la 0 la 200 de milioane de dolari, în numai șapte ani, am experiența necesară pentru o nouă afacere aici. Însă trebuie să creăm în țară acea experiență din jurul meciului care în SUA generează o industrie enormă a sportului: de la vânzarea de hotdog, marketing, afișaj, la comerț cu echipamente sportive sau concerte”, spune businessmanul româno-canadiano-american.
Ambiția Sport Advisor: expansiune europeană
Formată dintr-o echipă multidisciplinară, agenția pune în slujba sportivilor la început de drum ca antreprenori experiența sa în management și marketing specializate, comunicare, design și webdesign, organizare de competiții și evenimente, foto și video, copywriting, logistică, servicii contabile, consiliere de marcă. Sport Advisor a încheiat un parteneriat cu Johan Cruyff Institute Barcelona, una dintre cele mai prestigioase universități de management sportiv din lume. Printre brandurile cu care s-a colaborat se numără Gheparzii by Marcel Țenter, Fortuna Sport Center, Smart Basketball Team – Cluj, Phoenix – Galați. Agenția și-a adus aportul la organizarea de evenimente sau tabere de baschet și fotbal, dar și la competiții de anvergură internațională precum Barça Academy și Jr. NBA League. Alte business-uri sprijinite de Sport Advisor sunt Expert Sport Club – aplicație online de management al cluburilor sportive, Kinetomed – rețea de cabinete de kinetoterapie și recuperare medicală, Fortuna Sport Center – club de fitness, MentAle – cabinet de mental coaching pentru sportivi. Agenția a demarat un proces de extindere în Europa Centrală și de Est, planurile fiind de acoperire a întregului continent.
