#RoMixedUse2024 SPEEDWELL, unul dintre cei mai activi dezvoltatori din România, își face remarcată prezența în rândul mai multor orașe din țară prin intermediul unor proiecte inovatoare, care pun un accent deosebit pe regenerare urbană și comunitate.
Cu un portofoliu impresionat în România, SPEEDWELL și-a extins aria de dezvoltare în ultimii ani dincolo de capitală, consolidându-și prezența și în orașele regionale, precum Cluj-Napoca, Timișoara, Râmnicu Vâlcea și Brașov. Portofoliul companiei cuprinde aproximativ 140.000 de metri pătrați de spații de birouri și spații comerciale, peste 6.000 de apartamente și aproximativ 20.000 de metri pătrați de spații industriale, cu o valoare estimată de aproximativ 1,3 miliarde de euro.
În următoarea perioadă, în București, compania are în pipeline, printre altele, CITYZEN, o nouă dezvoltare mixtă, momentan în faza de autorizare, despre care vom vorbi mai pe larg în cele ce urmează, în cadrul interviului susținut de Didier Balcaen și Jan Demeyere, cei doi cofondatori SPEEDWELL, partea rațională și cea creativă a companiei sau ying si yang.
În ultimii ani, dezvoltatorul a finalizat RECORD PARK în Cluj-Napoca, un proiect de tip mixed-use cu 236 de apartamente și aproximativ 15.000 de metri pătrați de spații comerciale.
În București, SPEEDWELL a livrat primele două faze ale proiectului TRIAMA Residence și primele două clădiri, parte din faza I a proiectului rezidențial din nordul capitalei, THE IVY, în prezent fiind în curs lucrările pentru cea de-a treia clădire. Și în segmentul office din capitală compania a finalizat MIRO, clădirea de birouri de clasă A ce oferă 23.000 de metri pătrați de spații de birouri.
De asemenea, SPEEDWELL a lansat vânzările pentru THE MEADOWS, cel mai nou proiect rezidențial premium, amplasat pe malul lacului Grivița, și a anunțat GLENWOOD Estate, complexul de vile premium din Corbeanca. Mai mult, compania a anunțat recent achiziția unui teren de 3 hectare în zona de Nord a Bucureștiului pentru o nouă dezvoltare mixtă, consolidându-și astfel prezența în capitală.
În același timp, în Timișoara, dezvoltatorul avansează lucrările pentru proiectul PALTIM și pregătește, pe terenul fostei fabrici de textile 1 IUNIE S.A., un nou proiect mixed-use ce va pune la dispoziția clienților unități rezidențiale și spații de birouri de mici dimensiuni, destinate IMM-urilor.
Pe segmentul industrial-logistic, compania a anunțat demararea lucrărilor, care se apropie de finalizare, pentru faza a doua a proiectului SPACEPLUS West și achiziția unui teren de 29.000 de metri pătrați pentru dezvoltarea SPACEPLUS East. Prima fază a proiectului SPACEPLUS West a devenit operațională în 2022.
Jan Demeyere și Didier Balcaen, Co-fondatorii Speedwell descriu emoții, argumente, strategii și atuuri în călătoria accelerată pentru a marca transformarea sustenabilă a orașelor din România.
Didier Balacaen experimentează orașele și din postura de pilot în Campionatul Național de SuperRally. “În curse, ca și în dezvoltarea imobiliară, toate detaliile sau mici schimbări pot face o mare diferență, iar pilotul este doar la fel de bun precum echipa care îl completează”, mărturisește el.
Ce v-a determinat și motivat drumul către imobiliare, arhitectură și antreprenoriat?
Didier Balacaen: După doi ani de studii în arhitectură și alți patru în inginerie civilă, am învățat să apreciez frumusețea și funcționalitatea spațiului construit. În mod firesc, conexiunea cu domeniul imobiliar era evidentă, iar pasiunea m-a făcut să văd potențialul acestui sector, acela de a avea un impact pozitiv asupra societății. Cu toate acestea, decizia de a explora lumea imobiliară a venit după un deceniu de implicare activă în industria construcțiilor, adesea confundată cu domeniul de dezvoltare imobiliară.
De asemenea, am fost întotdeauna captivat de complexitatea modelelor financiare. În timp ce lucram pentru un alt dezvoltator, am ajuns să înțeleg că valoarea unei proprietăți comerciale nu este determinată doar de costuri și marje, ci de veniturile pe care le generează. Am fost atât de intrigat de dezvoltarea imobiliară încât am decis să explorez mai mult acest sector. Prin urmare, am pornit într-o nouă călătorie prin înființarea SPEEDWELL alături de Jan. Pentru mine, o clădire este mai mult decât o simplă structură le oferă oamenilor medii esențiale pentru viață și muncă.
Jan Demeyere: De mic am fost fascinat de arhitectură și urbanism. Se poate spune că totul a început de când eram copil, mă jucam cu blocuri de lemn și lego și construiam orașe mici. Cu timpul, am învățat că arhitectura, urbanismul și dezvoltarea nu sunt antagoniste, ci sunt părți interdependente care împreună formează un tot. Un proiect de succes armonizează elemente de urbanism, arhitectură, sustenabilitate, economie și factori sociali, contribuind astfel la crearea unei comunități armonioase. A devenit o profesie complexă care ocupă mult timp, dar atât de plină de satisfacții atunci când lucrurile merg în direcția potrivită.
Ce experiențe v-au determinat viziunea pentru proiecte? Ce fel de oportunități v-ați imaginat atunci și cum ați defini oportunitățile acum în aceste condiții de piață?
D.B.: Background-ul nostru ne oferă posibilitatea de a avea o perspectivă mai clară și de a crea o strategie pe termen lung. Atât eu, cât și Jan am văzut încă de la început potențialul în zona Europei Centrale și de Est. În comparație cu Belgia, unde vorbim deja de o piață saturată, în România am găsit oportunități de creștere. Așadar, nu avem o viziune strict economică, de a cumpăra terenuri și de a crea masterplanul ulterior. Dezvoltăm proiecte armonioase ce pleacă întotdeauna de la premisele calității și a contribuției pe termen lung, susținute la nivelul fiecărei etape a dezvoltării. Explorăm diferite clase de active imobiliare, iar încorporarea lor în proiectele de tip mixed-use a fost o evoluție naturală și firească pentru noi, deoarece toate proiectele SPEEDWELL se concentrează pe dezvoltarea comunităților, lucru ce ne motivează constant să aducem inovație și calitate în tot ceea ce facem.
Ce v-a determinat să investiți în România? Cum ați descrie legătura cu oamenii, experiențele, amintirile create aici? Proiectele de dezvoltare sau investițiile în afaceri au determinat noi perspective asupra comunităților?
J.D.: Sunt activ pe piața din România de 20 de ani și pot spune că mă simt mai mult de jumătate român. Am început să lucrez ca arhitect, proiectând clădiri pentru dezvoltatori internaționali. Îmi amintesc și acum că unul dintre proiectele care m-au făcut să văd adevărata valoare a orașelor din România a fost extinderea unei rețele de sucursale bancare mici la nivel național. Acel proiect m-a familiarizat chiar și cu cele mai mici orașe din România și mi-a deschis ochii să văd frumusețea țării, dar și potențialul din afara capitalei.
Desigur, există și motive economice pentru alegerea României. După Polonia, este cea mai mare țară est-europeană și o piață care oferă încă posibilitatea de a dezvolta proiecte la scară largă, iar oamenii sunt serioși și muncitori. Dincolo de sectorul macro-economic, am ales România datorită potențialului acesteia și a oamenilor doritori să construiască un viitor mai bun pentru copiii lor. În ultimii 20 de ani, piața s-a schimbat și a evoluat semnificativ. Astăzi vorbim de investiții uriașe în infrastructură, care oferă încredere și siguranță investitorilor străini. Timișoara, Cluj, Iași, Brașov și Constanța continuă să atragă interesul dezvoltatorilor, iar acest lucru se va intensifica atâta timp cât Bucureștiul se confruntă cu o serie de blocaje a autorizațiilor.
Orașele continuă să atragă oameni și acest lucru se va întâmpla cât timp aceștia vor găsi, în continuare, locuri de muncă mai bine plătite, asistență medicală și interacțiune socială. Cum facem față acestui aflux și cum garantăm locuințe calitative pentru toți acești oameni? În plus, există un stoc imens de clădiri vechi care trebuie renovate sau adaptate la standardele de sustenabilitate solicitate de Uniunea Europeană. Cred sincer că autoritățile trebuie să se întrebe dacă sunt într-adevăr capabile să facă acest lucru singure. Nu simt o nevoie stringentă de acțiune atunci când vorbesc cu autoritățile, ci mai degrabă un decalaj între sectorul privat și cel public.
Urbanismul astăzi nu se discută între arhitecți și urbaniști în primărie, ci în instanță între avocați și judecători. Faptul că urbanismul a devenit o chestiune de interpretare a legii și politica este de a amâna deciziile cât mai mult posibil, este un lucru de speriat și exact opusul a ceea ce ar trebui să se întâmple.
Cum v-au convins și inspirat centrele regionale, cum ați descrie călătoria de descoperire a potențialului și farmecului lor? Orașele din România concurează uneori, dar și încearcă să lucreze împreună. Cum ați descrie potențialul și factorii de succes în Timișoara, Brașov, Cluj-Napoca, punctele lor tari și oportunitățile?
J.D.: Punctul de start al proiectelor noastre este dat de potențialul și amplasamentul în oraș al unui teren, nu de la o analiză statistică a acestuia. De aceea, spre deosebire de majoritatea dezvoltatorilor care își concentrează capitalul în București, noi am dezvoltat primul ansamblu mixed-use în Cluj-Napoca, continuând cu dezvoltări ulterioare în București și în alte orașe precum Brașov și Timișoara. Observăm că tot mai mulți clienți caută acum un echilibru între muncă și viața personală, ceea ce îi determină să se mute în orașele din provincie, cu o calitate mai bună a aerului, mai puțină aglomerație și mai multă liniște. Orașele universitare atrag tot mai mulți tineri care descoperă și se bucură de toate beneficiile pe care le oferă un oraș modern. Desigur, aspecte ce țin de tranzitul în orașe, accesibilitatea locuințelor și a spațiilor verzi sunt factori importanți pe care îi încorporăm în structura unui proiect. Mai mult, în prezent, centrele regionale beneficiază de un masterplan dinamic, fiind mai deschise la discuții cu investitorii privați.
Așa cum am menționat anterior, am descoperit orașele regionale la începutul carierei mele în România și progresul acestora a fost cu adevărat remarcabil. Orașele cu universități atrag tinerii și au posibilitatea de a oferi studenților și nou-veniților beneficiile vieții urbane. Desigur, se confruntă cu aceleași provocări ca și alte centre urbane în creștere. Traficul, locuințele accesibile, zonele verzi, sustenabilitatea sunt caracterstici esențiale și intrinseci ale unui oraș existent care necesită o strategie de viitor. Am observat că orașele secundare implementează o strategie de masterplan într-un mod dinamic și prin discuții deschise cu investitorii privați. Am întâlnit aici coordonatori de orașe care sunt acolo pentru a permite cooperarea public-privat și acesta este un beneficiu real. Putem înțelege mai ușor aceste orașe, iar autoritățile sunt mai abordabile decât în București.
Puteți enumera primele trei-cinci lucruri pe care le apreciați în fiecare dintre aceste orașe?
D.B.: Când ne referim la orașe precum Brașov, Cluj sau Timișoara, vorbim de importante centre regionale, ce atrag anual un număr impresionant de tineri, în primul rând, datorită universităților și oportunităților de dezvoltare. Este dificil să enumăr cinci motive pentru care iubesc aceste orașe, însă cu siguranță centrele istorice pitorești, vibrația culturală, energia și atmosfera dinamică sunt printre primele motive care îmi vin în minte. În ceea ce privește Clujul, nu pot să nu aduc în discuție și festivalul Untold, care, din perspectiva mea, ca originar din Belgia, țara care a dat naștere Tomorrow Land, reprezintă o variantă îmbunătățită a acestui concept.
Ce alte orașe ar putea fi de interes pentru SPEEDWELL și cum vedeți că evoluează regiunile?
D.B.: Așa cum am punctat anterior, vom continua să explorăm atent fiecare teren pentru a identifica potențialul existent, indiferent de orașul în care se află. De aceea, suntem deschiși oportunităților și evaluăm atent terenurile în funcție de o serie de factori, precum amplasarea, dimensiunea, tipul acestuia și infrastructura din zonă. Pentru noi, Iași și Constanța sunt două orașe dinamice, cu istorie bogată pe care le avem în vedere în viitorul apropiat, pe lângă obiectivul de a continua expansiunea în orașele în care suntem deja prezenți. Așadar, ne concentrăm asupra centrelor regionale care găzduiesc universități și care prezintă potențial de dezvoltare, atât pentru companii, cât și pentru comunități.
Există întotdeauna dilema sau obiectivul, cum poate România să atragă mai mulți investitori/investiții; întrucât SPEEDWELL este acum un jucător major și un promotor al pieței, care au fost argumentele inițiale, ce puncte forte/ potențial vedeți acum în acești ani de transformări?
D.B.: Există numeroase motive pentru care am optat să ne concentrăm investițiile în România. Dincolo de valorile culturale și potențialul economic, România are atât de multe atuuri pe care atât eu, cât și Jan le promovăm cu fiecare ocazie. Marea, munții, cultura, pădurile, orașele istorice și, cel mai important, oamenii de aici, toate ar putea fi promovate și apreciate la adevărata lor valoare, iar târgurile imobiliare sunt mijloace excelente prin care orașele se pot afirma în fața investitorilor străini. Din păcate, observ că România este adesea absentă de la aceste evenimente, iar atunci când participă creează, mai degrabă, confuzie. Iar lipsa de transparență pe piața românească oferă adesea o imagine mult mai negativă decât este în realitate. PR-ul pentru România realizat cu sprijinul guvernului este ceva ce SPEEDWELL ar susține.
Din proiectele recente de succes dezvoltate în România și pipeline-ul actual, cum ați descrie schimbările și evoluțiile în concepte, layout-uri, sustenabilitate, eficiență energetică și în generarea de beneficii suplimentare pentru comunități?
J.D.: Am urmat întotdeauna o strategie clară pentru investițiile noastre. Dezvoltarea de proiecte mixed-use în locații centrale este obiectivul nostru principal. Acest lucru se poate implementa prin conectarea anumitor funcțiuni existente într-o anumită parte a orașului sau prin dezvoltarea de proiecte mixte care conțin toate aceste funcții.
Covid ne-a schimbat considerabil modul de viață. Am fost forțați să rămânem în interior și să ne limităm contactul social într-un mod pe care nu l-am mai experimentat până acum. Locul în care trăim s-a contopit cu locul în care lucrăm și ne-a forțat într-o oarecare măsură să ne adaptăm comportamentul și să prioritizăm nevoile. Importanța unui mediu de viață sănătos și a spațiilor verzi a căpătat o valență mult mai mare decât în trecut. În același timp, aveam nevoie de mai mult spațiu pentru un birou acasă și pentru locuit, dar ne doream și spații comune pentru socializare. Aș spune că pandemia a accelerat lucrurile care mergeau deja în direcția respectivă și a subliniat importanța elementelor pe care le-am integrat deja în proiectele noastre încă de la început. Spațiile publice, dar primitoare, arhitectura, ferestrele mari cu o abundență de lumină naturală, terasele întinse și zonele de zi spațioase – sunt elemente pe care le veți găsi în toate proiectele noastre.
După criza Covid ne-am confruntat imediat cu cea mai mare criză energetică și majoritatea oamenilor și-au dat seama că specificațiile tehnice ale unei clădiri sunt la fel de importante precum aspectul acesteia. Am integrat certificarea BREEAM în proiectele noastre rezidențiale și comerciale pentru le a oferi rezidenților sau chiriașilor noștri mai mult confort și eficiență.
De doi ani, am început să implementăm și strategia ESG pentru a acorda și mai multă atenție anumitor aspecte, cum ar fi sustenabilitatea și comunitatea. Dezvoltarea imobiliară reprezintă mai mult decât construirea clădirilor și vânzarea sau închirierea acestora.
Care credeți că sunt avantajele strategiei SPEEDWELL (proiectele, echipa, partenerii, investitorii) și lecțiile învățate până acum, pentru a oferi afaceri consolidate pentru companie și beneficii personalizate pentru clienții SPEEDWELL? Ce inovații, tehnologii și certificări devin o necesitate pentru ciclurile viitoare ale pieței?
D.B.: Toate dezvoltările noastre au la bază doi piloni importanți – sustenabilitatea, respectiv strategia noastră ESG, și conceptul Transit Oriented Development (TOD) sau orașul de 15 minute. Cea mai importantă schimbare pe care o implementăm astăzi pentru viitor este managementul activ al comunităților. Vom intensifica, așadar, partea operațională. Credem că dezvoltatorii trebuie să se implice în gestionarea operațională pentru a se remarca, iar aici nu mă refer doar la gestionarea proprietății sau a facilităților. Este nevoie de o echipă care să asculte nevoile chiriașilor și ale rezidenților, să le ofere suport și să dezvolte diverse opțiuni de petrecere a timpului liber.
Alegerea noastră de a aduce in-house toate specialitățile necesare pentru a acoperi procesul de dezvoltare imobiliară (juridic, financiar, design, management de proiect și comercial) este modul prin care am reușit să transmitem mai departe către echipa SPEEDWELL unul dintre cele mai importante obiective – acela de a pune interesul clientului pe primul loc în tot ceea ce facem – distingându-ne astfel pozitiv față de alți dezvoltatori.
Deja stabilite în regiunea CEE ca un pilon cheie al renașterii pentru zonele din orașe care au nevoie de o reinterpretare, schemele de utilizare mixtă contribuie la îmbunătățirea economică și a stilului de viață pentru comunități?
D.B.: Europa Centrală și de Est are încă foarte multe terenuri de tip brownfield în centrul orașelor, care pot fi dezvoltate pentru a crește suprafața medie de teren utilizabil per persoană. La SPEEDWELL, ne concentrăm pe dezvoltările de regenerare urbană pentru a implementa, în majoritatea proiectelor, conceptul de oraș-în-oraș, cu toate facilitățile necesare, cum ar fi școli, grădinițe, spații de birouri și rezidențiale, restaurante, spații verzi și de agrement. Dezvoltările mixte sunt un real succes, mai ales dacă sunt accesibile nu doar rezidenților și chiriașilor, ci și comunităților vecine, care se pot bucura, în liniște, de spațiile comune, fie că sunt persoane în vârstă, tineri sau copii.
CityZen, proiectul de pe Calea Griviței este cel mai bun exemplu în acest sens, dar și cea mai mare investiție a noastră în București și din întreaga țară. Conceput pentru cetățeni de toate vârstele, noua față a sitului GRIRO propune o transformare urbană strategică. Masterplanul propus urmărește valorificarea structurilor existente și maximizarea potențialului acestora prin conservarea patrimoniului industrial al locației. Astfel, principalele structuri metalice, zidurile extinse de cărămidă și alte elemente industriale vor fi menținute și dezvoltate ca parte a spațiului public și transformate în: zone cu spații verzi, piațete, ateliere de activități, galerii de artă, mici magazine și spații dedicate culturii.
Care este definiția proiectelor mixed-use și cum vedeți rolul acestor proiecte în redefinirea planului urbanistic pentru orașele moderne?
D.B.: Conceptul mixed-use reprezintă o nouă perspectivă în dezvoltarea urbană, care implică integrarea mai multor funcțiuni, cum ar fi spațiile comerciale, birourile, segmentul rezidențial și zonele de relaxare, într-un singur proiect imobiliar. Aceste inițiative contribuie la reducerea traficului și a poluării, promovând, în același timp, utilizarea eficientă a terenurilor și dezvoltarea sustenabilă a orașelor. Proiectele mixed-use sunt diferite față de parcurile de birouri, lipsite de viață pe perioada nopții, sau ansamblurile rezidențiale complet goale în timpul zilei și, prin urmare, duc la nașterea de comunități dinamice, cu adevărat vii.
Ce tip de funcțiuni doriți să integrați în proiectele dumneavoastră din București, Timișoara, Brașov, cum evoluează succesul în contextul actual de piață?
J.D.: Nu există o rețetă magică. Analiza zonei și a ofertei existente sunt esențiale. O combinație de rezidențial, retail, producție la scară mică, parcuri și spații verzi, zone pentru sport, îngrijire medicală, grădinițe, locuințe studențești, piețe sunt toate elemente care trebuie integrate într-un proiect mixt. Dar există o regulă esențială și aceasta este nota umană. Magazinele mici, barurile și restaurantele locale contribuie la economia locală și astfel creează bogăție și prosperitate la nivel micro.
Pentru a absorbi noile tendințe și a fi rezilienți, ce credeți că ar trebui să învețe și să practice autoritățile, companiile și liderii în ceea ce privește: viteza, agilitatea, strategia, crearea unui loc atractiv și succesul?
J.D.: Cel mai important este să acceptam schimbarea. Și, din păcate, observ o reticență tot mai mare din partea oamenilor atunci când sunt confruntați cu idei, tehnologii sau concepte noi. Astăzi, din păcate, dezvoltatorii sunt percepuți negativ, din cauza abuzurilor din trecut și a polarizării din prezent. Trebuie să înțelegem importanța colaborării dintre sectorul public și cel privat. Dialogul deschis și transparent generează o situație de tip win-win în care comunitatea are cel mai mult de câștigat. Într-o notă optimistă, vedem exemple bune în afara Bucureștiului. În Timișoara, de exemplu, există un coordonator care ghidează și facilitează discuțiile dintre sectorul privat și autoritățile publice. Astfel, după o lungă dezbatere cu arhitectul și coordonatorul orașului organizăm un concurs internațional de arhitectură pentru noul nostru proiect care urmează să fie dezvoltat pe terenul de la 1 Iunie. Și în Brașov simțim deschidere către comunicare și dezbatere, de altfel acesta fiind și singurul lucru pe care îl cerem pentru a putea implementa proiecte care să răspundă nevoilor unui oraș modern: comunicare și respect reciproc în relația cu autoritățile locate.
Ce considerați important pentru realinierea capitalei pe o cale de evoluție pozitivă? Cum credeți că sectorul privat poate contribui și îmbunătăți viziunea pentru decizii și planuri publice informate și coerente?
J.D.: Sunt optimist în ceea ce privește noul PUG al capitalei care acum pune accent pe transportul public, pe spațiile verzi și pe facilitarea accesului către noile dezvoltări. Am încredere că acesta va fi instrumentul potrivit care ne va ajuta să dezvoltăm orașe mai sustenabile, mai inclusive și mai echitabile. Ceea ce am văzut până acum pare cu adevărat promițător, iar dezbaterea publică care va avea loc în viitorul apropiat este o oportunitate excelentă pentru a ne asigura că PUG-ul este în concordanță cu nevoile și aspirațiile comunității. Sunt convins că viitorul plan urbanistic general va ajuta la îmbunătățirea imaginii capitalei, aceasta fiind o direcție de urmat, demnă de o metropolă europeană ce își respectă trecutul, dar mai ales viitorul.
Structural sau strategic, ce elemente ar putea fi optimizate în parteneriat cu mediul de afaceri – asociații sau în relații cu sectorul public, administrațiile locale sau regionale – pentru o evoluție benefică a afacerilor în imobiliare și a orașelor din România?
J.D.: Mediul de afaceri al dezvoltatorilor din București este încă destul de dispersat, lucru neobișnuit pentru un oraș cu o asemenea importanță economică. AREI, Asociația Investitorilor de Real Estate, reprezintă o inițiativă în direcția corectă pentru a ține dezvoltatorii informați și pentru a facilita legătura cu autoritățile. Eforturile lor în ceea ce privește noul cod urbanistic au fost foarte utile.
Pe de altă parte, niciun Plan Urbanistic Zonal (PUZ) în București nu a fost aprobat, iar arhitecții, planificatorii, dezvoltatorii, companiile de construcții și urbaniștii resimt toată această situație. Din păcate, este o problemă care persistă de trei ani și nu avem nicio idee când se va schimba.
Ar fi benefic să avem un departament specializat pentru ghidarea proiectelor mari și stabilirea unei comunicări directe cu autoritățile.
Cum ați comenta tendințele prevăzute: dezvoltarea de proiecte cu de tip mixed-use nu numai în centrele orașelor, ci și în suburbii? Crește varietatea de funcții, în special pentru sănătate și well-being, cultură sau educație? | Zone comune extinse – co-living, coworking, timp liber pentru comunitățile din afară? | Sprijiniți dezvoltarea mărcilor și afacerilor locale? | Remodelarea politicilor urbane? | Dezvoltarea spațiilor publice cu mai multă verdeață?
J.D.: Trendurile și urbanismul sunt două concepte opuse. Este derutant să numim ceva o tendință din cauza vitezei cu care comunitățile și orașele se dezvoltă. Această creștere și modul în care privim viitorul orașelor reprezintă una dintre principalele provocări pentru generațiile viitoare. Sunt convins că nu putem reuși fără să luăm în considerare și să investim în spații verzi și cele publice. De asemenea, aspectul social al dezvoltării unui oraș modern care oferă acces universal la îngrijire medicală, rețele de utilități, spații verzi, educație, transport public și locuințe accesibile nu este o tendință, ci o necesitate. Aceasta ar trebui să fie politica oricărui oraș care se respectă. Ceea ce oamenii tind să uite este că timpul este judecătorul principal al calității. Dacă dezvoltăm un proiect de calitate îndoielnică, acesta va fi gol sau demolat după câțiva ani.
GLENWOOD Estate, primul nostru proiect rezidențial din Corbeanca este dedicat familiilor care caută o zonă liniștită, dar accesibilă, în 15 minute cu mașina din București. Proiectul beneficiază deja de o comunitate formată care oferă multe dintre facilitățile necesare. În continuare, vom asigura zone verzi și facilități sportive, însă vom ține cont și de densitatea comunității și de nevoile acesteia. Chiar dacă va avea acces la mai multe facilități, proiectul este, unul rezidențial. Nu în cele din urmă, proiectele din suburbii au nevoie de o conexiune mai bună cu drumul principal. În ceea ce privește întreaga comunitate din zona GLENWOOD ESTATE, vom dezvolta și extinde infrastructura, planurile de legături rutiere și prelungiri fiind deja luate în calcul în acest moment.
Publicat în cadrul proiectului #RoMixedUse2024 – analiză națională de referință, primul studiu integrat – Market Pulse Report despre proiectele mixed-use care au redefinit business & stil de viață în orașele din România, incluzând un Top 10 al proiectelor emblematice prezentate în detaliu și un Top 20 proiecte mixed-use de perspectivă din țară, ediția I, parte din capitolul exclusiv tematic al revistei TB 125.
Partener strategic: Speedwell.
Parteneri principali: Nhood România, Rustler Properties, CTP România, Concept Structure.
Cu sprijinul: KONE, Metigla, AFI Romania, Urban Plaza, RAP Invest, OPTIM PM, Iulius, Wiren, Grupo Demetra, Tenrom.
