Echitatea este derivată din ideea că justiția este prima virtute a societăților. Aceasta se traduce printr-o pleiadă de concepte care sprijină un principiu moral fundamental, acela de respectare a drepturilor fiecăruia.
Deși principiile egalității, dreptății, nepărtinirii, accesului egal la resurse și oportunități etc. se regăsesc în toate Obiectivele Dezvoltării Durabile înscrise în Strategia României – Agenda 2030, echitatea se regăsește exprimată în special în următoarele ODD: ODD1 – eradicarea sărăciei în toate formele sale; ODD2 – securitate alimentară, nutriție corectă și agricultură sustenabilă; ODD5 – egalitate de gen și întărirea rolului femeilor în societate; ODD10 – reducerea inegalităților; ODD11 – orașe și comunități durabile; ODD16 – pace, justiție și instituții eficiente și ODD17 – parteneriate internaționale pentru realizarea obiectivelor.
Programe și politici
În România au fost luate o serie de măsuri și s-au dezvoltat programe pentru a aborda inegalitățile și pentru a asigura că dezvoltarea durabilă se realizează într-un mod echitabil. Iată câteva exemple de acțiuni pe care România le-a întreprins în această direcție:
Programul de combatere a sărăciei: Acesta include programe de asistență socială pentru categoriile defavorizate, măsuri pentru integrarea pe piața muncii a persoanelor vulnerabile și facilitarea accesului la servicii de sănătate și educație.
Politici de gen și egalitatea de gen: România a adoptat politici și legislație care promovează egalitatea de gen și combate discriminarea femeilor. De asemenea, s-au dezvoltat programe pentru promovarea participării femeilor în viața politică și economică, precum și pentru combaterea violenței de gen. În contextul creșterii reprezentării și participării semnificative a femeilor în structurile sistemului național de apărare, în negocierile de pace, în procesele de mediere și în cadrul misiunilor internaționale de menținere a păcii, România a adoptat o atitudine pro-activă în implementarea Agendei „Femeile, pacea și securitatea”, în acord cu Rezoluția 1325/2000 a Consiliului de Securitate al ONU. România face parte din Rețeaua Globală a Punctelor focale naționale pe domeniul „Femeile, pacea și securitatea”, constituită la nivelul ONU, încă de la lansarea sa, în 2016. De asemenea, participă la sesiuni de instruire pe teme precum integrarea perspectivei de gen în forțele armate, leadership, înlăturarea stereotipurilor de gen, egalitate și echitate de gen și altele.
Protecția drepturilor minorităților: S-au dezvoltat programe și politici specifice pentru a asigura incluziunea și participarea acestor grupuri în societate.
Educație și formare profesională: România a investit în educație și formare profesională pentru a oferi oportunități egale pentru toți cetățenii. Aceasta include programe de sprijin pentru copiii proveniți din medii defavorizate și pentru cei cu nevoi speciale.
Protecția mediului și comunităților locale: Politicile de mediu au în vedere și impactul asupra comunităților locale și asigură consultarea acestora în procesul decizional.
Parteneriate și colaborare: România promovează parteneriatele între guvern, sectorul privat, societatea civilă și organismele internaționale pentru a implementa programe și proiecte care vizează reducerea inegalităților și promovarea dezvoltării durabile.
Desigur că implementarea politicilor și programelor a fost adesea însoțită de provocări. Spre exemplu, în ciuda eforturilor guvernamentale, inegalitățile economice și sociale rămân o problemă serioasă în România. Există preocupări legate de accesul inegal la educație, servicii de sănătate, locuri de muncă și oportunități economice, în special pentru comunitățile defavorizate și rurale. În domeniul reformelor economice, ultimele decenii au adus creștere economică, dar și polarizare. Corupția și lipsa de transparență în administrarea fondurilor publice reprezintă obstacole pentru asigurarea echității în implementarea ODD-urilor etc.
Comunicarea celor 17 ODD este de multe ori excesiv de tehnică, datorită complexității informației și multitudinii de conexiuni interdisciplinare. De aceea, Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă a inițiat în 2020 o serie de evenimente (concepute a fi derulate pe parcursul a 7 ani) pentru promovarea dezvoltării durabile și celebrarea campionilor acesteia. În acest sens, a grupat cele 17 ODD în șapte domenii, iar primul este Echitate, acesta fiind urmat de Educație; Sănătate; Apă; Schimbări climatice; Consum și producție și Digitalizare.
Un obiectiv de interes
Reducerea inegalităților reprezintă un obiectiv de interes pentru România din cel puțin două perspective: decalajul față de statele UE și disparitățile regionale din interiorul țării.
Conform datelor din 2022, 47,7% din populație locuia în mediul rural și 52.3% în mediul urban. Deși venitul total mediu lunar pe o gospodărie a crescut în mediul rural, în medie de la 540 euro în 2016 la 920 euro în 2021, disparitatea de venit între rural-urban s-a dublat în același interval de timp, de la cca. 200 euro la cca. 400 euro. Decalajele dintre regiuni și disparitățile salariale rural-urban au condus la fenomenul migrației forței de muncă în alte regiuni din țară sau Europa, cu efect vizibil în depopularea satelor sau orașelor mici, se arată în Raportul Național Voluntar al României, realizat de către echipa Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă și publicat la jumătatea acestui an.
Investițiile în mediul rural au fost sprijinite în special prin Programul național de Dezvoltare Rurală prin care este facilitată accesarea banilor din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală. În perioada 2014-2021, pentru finanțarea fermierilor și antreprenorilor din mediul rural au fost alocați 93.875.487 euro.
Un alt instrument financiar important este cel al Investițiilor Teritoriale Integrate. În Acordul de Parteneriat 2021-2027 este prevăzută utilizarea investițiilor teritoriale integrate pentru microregiunile Delta Dunării, Valea Jiului, Moții – Țara de Piatră și Țara Făgărașului.
Provocări
Astfel, două provocări mari, au subliniat autorii Raportului național voluntar, în ceea ce privește ODD 10 – Inegalități reduse. Alături de migrația externă, România se confruntă și cu o migrație internă, între regiuni, în condițiile în care creșterea economică a fost distribuită mai degrabă inegal. „O provocare pentru țara noastră este să combată şi să prevină intrarea într-un cerc vicios – oamenii părăsesc zonele mai puțin dezvoltate pentru a obține bunăstare economică în regiunile mai dezvoltate şi astfel regiunile mai sărace au mai puține şanse să reducă sărăcia întrucât se confruntă cu o penurie de forță de muncă bine pregătită. Având în vedere că regiunile cu performanță economică slabă nu sunt atractive pentru investitori, este o provocare pentru autoritățile naționale să redirecționeze investiții în industrializarea sau reindustrializarea durabilă”, se arată în raport.
Pe de altă parte, îmbunătățirea situației tinerilor neocupați care nu urmează nicio formă de educație reprezintă un alt reper în implementarea Obiectivului la nivel național.
Pași de urmat
Astfel, Programele Naționale Regionale 2021-2027 sunt principalele instrumente financiare pe care România le accesează de la nivelul UE pentru coeziunea cu blocul comunitar şi atenuarea discrepanțelor dintre regiuni. Pentru actualul exercițiu financiar al UE, 2021-2027, au fost aprobate 8 Programe Operaționale Regionale şi axele prioritare care reflectă viziunea de dezvoltare pentru diminuarea decalajelor între şi în interiorul regiunilor şi vizează finanțări pentru: competitivitate, inovare, digitalizare şi întreprinderi dinamice; oraşe smart; oraşe prietenoase cu mediul; dezvoltarea sistemelor de încălzire centralizate; accesibilitate; educație; atractivitate din punct e vedere turistic şi economic.
În același timp, Strategia națională pentru ocuparea forței de muncă 2021-2027 prin obiectul specific 2 sprijină creșterea gradului de valorificare a potențialului economic al tinerilor, inclusiv a tinerilor NEET, creșterea ratei de ocupare în rândul tinerilor şi promovarea unei ocupări durabile, inclusiv prin implementarea Garanției pentru Tineret consolidate.
Proiect realizat cu sprijinul Secretariatului General al Guvernului, Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă.
Articol publicat în ediția cu nr. 124 a revistei Transilvania Business.
