Acestea au fost câteva dintre subiectele atinse în cadrul conferinței „Dezvoltare, reziliență și perspective pentru economia orașelor din România”, care a avut loc miercuri, 31 ianuarie 2024 la Queen Marry Ballroom Oradea.
Evenimentul, unul dintre primele de business din acest an din Oradea, a fost organizat de către International Work Finder (IWF), partener media fiind Transilvania Business.
Moderator, și cel care a încercat să-i țină în frâu pe speakeri, în special pe Dacian Palladi, cel care spune întotdeauna lucrurilor pe nume, a fost Bogdan Băbălău Maghiar.
În primul panel s-a căutat răspunsuri la întrebări precum: Ce investiții publice și private sunt programate pentru 2024 în Bihor? Creșterea economiei locale, un vis sau o realitate? Ce face un antreprenor de succes într-o piață fără predictibilitate pentru a-și dezvolta sau menține afacerea? Care sunt provocările financiar – contabile ale anului 2024 și la ce trebuie să se aștepte companiile? Care sunt domeniile de succes din Bihor și ce poate fi îmbunătățit din perspectiva investitorilor?
Bineînțeles, Dacian Palladi, consilier la Primăria Oradea, a încercat să răspundă fără ocolișuri la întrebări.
Bugetul Oradiei, salvat de fondurile europene
„Chiar dacă lucrurile par extraordinare și explozive, dacă nu erau bani europeni și Oradea s-ar târâ de foame și de neputință. Fără bani europeni, chiar și Oradea ar fi săracă, să rețineți. Oradea este un oraș terțiar. Pe primul loc este capitala. Probabil, Bucureștiul, Clujul și Iașul sunt singurele orașe care, din veniturile proprii, ar reuși să navigheze relativ stabil”, și-a început Dacian Palladi pledoaria.
Prima sursă de venituri proprii la o primărie o reprezintă IVG-ul, impozitul pe venitul global, și TVA, iar cât se colectează din aceste impozite, consilierul primăriei crede că este o nebuloasă. La fel cum sunt de necunoscute și procentele care se întorc înapoi la primării.
Dacian Palladi a observat că de la an la an aceste sume care se reîntorc la bugetele primăriilor sunt tot mai mici.
„Bugetul Oradiei este pe creștere pentru că fondurile europene pe care urmează să le încasăm sunt mai mari și compensează banii mai puțini pe care-i primim de la bugetul de stat”, a precizat specialistul.
Acesta a punctat primele trei investiții majore care se încep la Oradea în acest an pe fonduri europene: o unitate de cogenerare de la CET, Spitalul de boi infecțioase de pe Vlădeasa și investițiile în rețelele de termoficare.
Oradea vs Timișoara
Dan Rusu, directorul general Horticultura, care se ocupă cu administrarea spațiilor verzi în Timișoara, a încercat să reliefeze diferențele dintre Timișoara și Oradea.
„Fosta administrație a Timișoarei, timp de 8 ani, e o diferență halucinantă, a atras fonduri europene de 20 de milioane de euro. Deci există orașe, și din fericire Timișoara este printre ele, care se pot susține cu activitatea firmelor mari. Fondurile europene, eu zic că nu sunt soluția”, este de părere Dan Rusu.
Acesta a vorbit apoi despre similitudinile dintre cele două orașe, cea mai importantă fiind apropierea de graniță, ceea ce reprezintă o atracție pentru firmele străine. Ca firmă străină este mai ușor să faci investiții în Timișoara, Arad, Oradea.
„Noi stăm bine, și Oradea și Timișoara, la investiții străine și la bani atrași la bugetul orașului. Vin bani mai mulți, sunt oameni care câștigă mai bine și contribuie la bugetul municipiului. Ceea ce nu s-a descurcat Timișoara să facă la fel de bine ca și Oradea a fost că administrația nu a avut aceeași eficiență ca a domnului Bolojan. Încercăm să recuperăm asta. Este clar că Oradea are un avans și un ritm bun de dezvoltare. Și mai ales, la atragerea de fonduri europene. Ce are Timișoara în plus față de Oradea este mediul universitar”, a subliniat bănățeanul.
În opinia lui Dan Rusu, mediul universitar timișorean se clasează în urma Bucureștiului, Iașului și Clujului, dar atrage un potențial de forță de muncă înalt calificată.
Ce spun antreprenorii
Bogdan Băbălău Maghiar a coborât discuția de la nivel de instituții publice la nivel antreprenorial, primii luați în vizor fiind Cristian și Călin Varodi de la Piața9. Aceștia au fost întrebați cum arată din perspectiva lor 2024 și cum văd ei provocarea din perspectiva forței de muncă.
„Pentru noi, temerile anului 2024 țin de inflație, care este în creștere și automat duce la scăderea puterii de cumpărare. Și bineînțeles, modificările tot mai frecvente ale legislației, care fac imposibil să-ți faci un plan pe termen lung. Încercăm să ne adaptăm, să găsim soluții”, a precizat Călin Varodi.
Despre partea cu personalul a vorbit Cristian Varodi, care este de părere că anul 2024 va fi unul provocator.
„Noi avem circa 130 – 140 de angajați, în funcție de sezon, dar avem și angajați permanenți, care cer măriri de salariu. În același timp trebuie să ținem cont de costurile care cresc continuu, TVA-ul crește și atunci, pentru noi este foarte dificil să facem acest lucru. Trebuie să compensăm cumva prin alte lucruri. Și încercăm să o facem printr-o cultură diferită, printr-o șansă de promovare, prin a crea un ambient în care ți-e drag să lucrezi”, a explicat Cristian Varodi.
Cum au crescut salariile la Plexus
Venind vorba despre salarii, Bogdan Băbălău Maghiar i-a cedat microfonul Luminiței Popa, HR Manager la Plexus Romania, unul dintre cei mai mare angajatori din Oradea și județul Bihor și care oferă unele din cele mai mari salarii de pe piață. Întrebarea sa a fost cum s-a ajuns la creșterea salariilor?
„Este evident că lipsa forței de muncă, în special muncă calificată, se simte de pe piața multor orașe din România. Pentru a decide creșterea salariilor este nevoie de o anumită conjunctură. Conjunctura pe care a avut-o organizația noastră a fost data de faptul că am dublat cifra de afaceri și asta a fost o creștere extrem de accelerate, pe un termen foarte scurt, pe o piață a forței de muncă foarte restrictivă din punct de vedere a forței de muncă”, a răspuns Luminița Popa.
Plexus având nevoie de angajați cu abilități de producție mai ridicate într-o perioadă foarte scurtă de timp nu a putut fi vorba despre aducerea de angajați străini, formalitățile cu aceștia durând foarte mult, circa șase luni.
„Am mapat toate posibilele căi de recrutare. Am făcut simulări financiare până nu mai vedeam bine. Pe toate scenariile. Am ținut cont de faptul că, cu un nivel mai ridicat al salariilor și cu o investiție importantă în asta poți să aduci, probabil forță de muncă un pic mai calificată sau cu abilități mai potrivite organizației. Asta ducând la o fluctuație mai scăzută. Calculând toate aceste costuri, am ajuns la concluzia că putem să ne asumăm o investiție în creșterea salariilor. Ne-am asumat, în același timp, niște indicatori de productivitate. Ne-am asumat să putem susține aceste creșteri”, a precizat managerul HR de la Plexus.
Resursa umană
Speakerii panelului II au fost provocați să vorbească despre resursa umană, despre echilibrul între nevoile angajatului și ale angajatorului.
Tonul discuțiilor a fost dat de Marius Ștefănescu, care a vorbit despre schimbările legislative la care se lucrează în ceea ce privește aducerea de muncitori non-UE.
Codruța Bala – CEO Human 4 Human Consulting, a fost întrebată de moderatorul conferinței dacă problemele din România, în ceea ce privește recrutarea forței de muncă se regăsesc și în alte țări.
Aceasta a explicat că și alte țări, companiile se confruntă cu aceleași probleme de personal, dar diferența este făcută de flexibilitatea firmelor din alte țări.
„Modul în care te tratează cei de la HR, modul în care sar și-ți răspund problemelor tale, sunt chestii care duc la retenția de personal și care fac diferența”, a observat Codruța Bala.
Linda Sereș – manager general Ristretto, printre pionierii locali care au apelat la muncitori asiatici, a fost întrebată cum a depășit barierele mentale ale acestora și cum a rezolvat retenția de personal?
„Cu cât ești mai direct implicat în nevoile lor, cu cât mai mult timp dedici problemelor lor, cu atât mai mult le câștigi fidelitatea și încrederea”, a povestit Linda Șereș.
Ilie Ilea, manager general Marvicon, a vorbit despre șoferii moldoveni și ucrainieni pe care i-a angajat și despre cum s-au adaptat aceștia.
„Indiferent cât de bune mașini am avea, câți clienți am găsi, dacă nu avem șoferi, nu ne putem de desfășura activitatea. De aceea, am căutat soluții de back-up. Nu mai vreau să fim în situația de a avea de lucru și de a nu avea șoferi. Încercăm să vedem care naționalitate se adaptează mai bine. Încercăm să avem tot timpul variante”, a spus Ilie Ilea.
Despre muncitorii asiatici a vorbit și Leontina Pop, manager HR RER Vest. Problema sa este legată de faptul posturile oferite de compania pe care o reprezintă sunt pentru muncitorii necalificați, iar, de multe ori, pe aceste posturi au venit și muncitori cu studii superioare, care nu au stat prea mult și au plecat mai departe.
Codruța Bala îi sfătuiește pe antreprenorii care vor să aducă muncitori non UE să ia deciziile din timp, aducerea acestora durând până la șase luni.
IWF – servicii 360 de grade
Marius Ștefănescu a prezentat soluțiile complexe și complete pe care le oferă compania pe care o reprezintă le oferă.
„Din toate trainingurile la care am participat, am ajuns la concluzia: Dă-i clientului o soluție și nu o problemă! Compania pe care o reprezint oferă servicii 360 de grade și anume: recrutare de personal, leasing de personal sau prestări servicii, real estate – cazări, etc.”, a specificat Marius Ștefănescu.
Credit foto: REMUS TODERICI
