Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, din cadrul Guvernului României, împreună cu Clusterul Regional Balneoturistic TRANSYLVANIA a organizat conferința Dezvoltare Durabilă prin Valorificarea Resurselor Balneare, la Palatul Victoria. Elementul central a fost prezentarea platformei BalneoMap, hartă digitală interactivă dedicată resurselor balneare, cum ar fi: izvoare ape minerale, lacuri terapeutice, mofete, surse de nămol, zone cu potențial balnear și povestea acestora.
La început de noiembrie, în Sala Transilvania din Palatul Victoria, Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului României împreună cu Clusterul Regional Balneoturistic Transylvania au găzduit “Conferința Dezvoltare Durabilă prin Valorificarea Resurselor Balneare”, subliniind potențialul balnear de care România dispune și care pus în valoare printr-o strategie coerentă și sustenabilă poate aduce venituri importante în bugetul comunităților pe teritoriul cărora se află și în bugetul național, totodată.
„Conform estimărilor, România deține o treime din resursele balneare ale Europei. Din păcate, acestea sunt încă insuficient valorificate. În aproximativ un an am reușit să sprijinim lansarea unei platforme digitale a resurselor balneare și să o dezvoltăm. Am început cu 37 de localități, iar prin dezvoltare, România are acum o hartă digitală a resurselor balneologice naționale cu pese 500 de puncte balneare din 121 de localități. Lista este deschisă și sunt convins că va fi îmbogățită. Orice cetățean are acces acum la informații de calitate privind beneficiile balneologiei, ceea ce contează cu siguranță în atragerea numărului de turiști. Sunt convins că un astfel de instrument este util și pentru investitori”, a declarat László Borbély, coordonatorul Departamentului de Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului României în discursul său de deschidere a conferinței.
Vajda Lajos, co-fondator, în 2014, al Clusterului Balneoturistic Transylvania a subliniat importanța existenței unor asemenea clustere, reamintind că unul dintre obiective rămâne dezvoltarea de clustere în domeniul balneo în toate regiunile României pentru că, fără implicare, aceste resurse naturale cu valențe terapeutice nu pot fi valorificate superior și în mod sustenabil.
„Dacă vorbim despre legătura cu cele 17 obiective de dezvoltare durabilă, eu spun că sănătatea este cel mai important lucru. Dacă vorbim despre un proiect de țară pentru viitorii 100 de ani, eu spun că sănătatea oamenilor, o populație sănătoasă ar trebui să fie prioritatea zero. Valorificând potențialul balneologic care există în fiecare regiune putem crea aceste oaze de sănătate în toate zonele istorice din țara noastră. În Regiunea Centru sunt 37 de localități – stațiuni care trebuie să aibă un statut special”, a mai adăugat Vajda Lajos.
Aurel Borșan, co-fondator al Clusterului Balneoturistic Transylvania, a punctat, în discursul său de deschidere, importanța colaborării cu Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă în potențarea ecosistemului balnear.
„Nu mai putem face abstracție în toate intervențiile din comunitățile locale de Strategia națională pentru dezvoltare durabilă a României pe 2030. Urmărind activitatea departamentului am sesizat cât de importantă este, pe de o parte, pentru piața de idei din țară, pentru piața dezvoltării durabile, folosirea cunoștințelor, a studiilor, analizelor, propunerilor și a intervențiilor pe care departamentul le asigură și le face vizibile și, pe de altă parte, am observat cum se este inclusă România în tot mai multe circuite europene sau internaționale prin prezența temelor de dezvoltare durabilă. În felul acesta suntem în relație activă cu tendințe și cu evoluția lucrurilor. Evenimentul de astăzi pune în valoare într-adevăr tradiția, transmiterea de cunoștințe însemnând inclusiv cercetare și celelalte lucruri și folosirea tehnologiei pentru a pune în valoare aceste lucruri”, a arătat Aurel Borșan.
BalneoMap, un instrument extrem de util
Mátyus Enikő, manager al proiectului și manager al clusterului încă din 2015, ne-a introdus în tematica deosebit de complexă a conferinței care s-a centrat pe dezvoltarea sustenabilă, dezvoltarea comunităților în mod sustenabil, soluții de digitalizare care contribuie la dezvoltarea durabilă a balneologiei sau balneoturismului, importanța certificării acestor resurse pentru excelență, prioritizarea balneologiei ca știință sau ca artă.
Prima inițiativă amplă a clusterului coboară în timp până la colaborarea cu Agenția de Dezvoltare Regională Centru, când cei doi parteneri au dezvoltat un studiu privind potențialul balnear și potențialul domeniului balnear pentru inovare în regiunea Centru.
Ca un upgrade la alte inițiative care au urmat, echipa Clusterului a dezvoltat BalneoMap, o hartă digitală interactivă, modernă, cu o identitate vizuală structurată, atractivă, în care se regăsesc 121 de localități cu potențial balnear, majoritatea din mediul rural, unel chiar aflate în locuri izolate.
„Sunt trei niveluri de dezvoltare, localități care sunt paragină și există doar amintirea culturii balneare, mai ales în vestul țării știm că sunt povești foarte frumoase despre băi, inclusiv tradiționale, care au fost vizitate de nobilime, iar acum nu se vede nici măcar semnul culturii balneare, însă resursele naturale cu valoarea terapeutică mai sunt acolo, sunt localități unde sunt amenajate băi tradiționale care servesc mai ales comunitatea locală, și vedem spa-uri foarte moderne, investiții impresionante care merg pe partea de spa, agrement și wellness. Nu e nicio problemă cu această direcție de dezvoltare, doar că dacă vrem să ne diferențăm la nivel internațional, dacă vrem ca balneologia să fie o știință care ridică mediul rural din starea aceasta segregată în care este acum, trebuie să ne gândim la un concept care se adresează potențialului local și care nu prevede doar investiții, ci și integrarea sau implicarea comunității locale care să se afirme prin dezvoltarea balneologiei”, a remarcat Mátyus Enikő.
Pentru realizarea platformei, echipa clusterului a vizitat marea majoritate a acestor localități, le-au fotografiat și le-au pus la dispoziția primăriilor ca sprijin în promovare. Platforma este o bază de cunoștințe, o bază complexă de date care poate să fie folosită și în scopuri turistice, dar, așa cum sublinia managerul clusterului, „noi am creat această bază de cunoștințe, ca să centralizăm informația imensă care există și să ajutăm studenții, tinerii profesioniști ca să aibă acces la aceste informații”.
Pe BalneoMap.ro, orice persoană interesată poate afla detalii despre localitate, ce resurse sunt acolo și care sunt indicațiile terapeutice în trei limbi.
Pentru că echipa de proiect consideră că acest proiect este la început, a lansat o invitație celor interesați de a contribui la completarea acestei hărți digitale. De altfel, un vizitator al site-ului poate completa un formular în acest sens.
Dincolo de realizarea acestui instrument extrem de util care mapează resursele naturale în scop terapeutic, Mátyus Enikő a mai menționat că este nevoie de o strategie de dezvoltare durabilă, în mod sustenabil, a acestor resurse, pentru a nu altera mediul înconjurător prin investiții nechibzuite și pentru a dezvolta în aceste localități un turism de excelență vs. un turism de masă, de a implica comunitatea locală și de a valorifica cultura locală, pentru a promova experiențe, dincolo de servicii și produse.
La final, managerul clusterului a lansat o propunere proiect – transformarea acestor localități sau, ca un proiect pilot, a unei localități izolate, în paragină de la A la Z ca să devină o insulă de liniște, de sănătate – de reconectare cu natura, astfel încât aceste tratamente balneare să nu se adreseze bolilor, ci mai mult sănătății, inclusiv mentale.
„Eu cred că aici există un potențial care la nivelul Europei încă nu este atât de dezvoltat și avem șanse să devenim o destinație europeană în acest domeniu”, a conchis Mátyus Enikő.
Conf. Univ. Dr. Gabriela Dogaru, coordonator științific al proiectului, președinte al Asociației Române de Balneologie, filiala Cluj-Transilvania și prim-vicepreședinte pe țară al asociației, a completat intervenția colegei sale menționând partea de cercetare, de diseminare a informațiilor în cadrul hărții interactive.
„A fost un parcurs foarte greu de a aduce aceste informații într-o platformă, este încă nevoie de dezvoltare și de susținere și pe partea științifică, de corectitudine a datelor, dar e un lucru extrem de pozitiv și benefic și pentru colegii rezidenți, studenți, pentru că sigur ne ajută și pe noi foarte mult”, a precizat conf. univ. dr. Gabriela Dogaru.
Proiecte ingenioase
Următoarele intervenții ne-au oferit ocazia să aflăm cum s-a dezvoltat turismul în jurul acestor resurse balneare, cum ne-a arătat Prof. Dr. Maria Stoian, fondatoarea ANTREC, sau Dana Chiriac, Marketing & Communication Director, Alma Health & Spa Retreat, care a prezentat proiectul Renaștem împreună despre revitalizarea Lacului Sărat, jud. Brăila, o stațiune care are o tradiție de aproape 150 de ani, cu resurse naturale unice, cu un climat și cu o istorie a turismului în zonă remarcabilă, amintite și de Panait Istrati în scrierile sale.
„Imboldul de a dezvolta stațiunea a pornit de la un investitor local care în 2018 a început să construiască acolo un complex balnear și de vacanță căruia nu îi dădea nimeni crezare și care anul trecut a reușit să deschidă complexul Alma Health & Spa Retreat. Cred că cel mai important lucru pentru acel loc este faptul că acest proiect privat își propune să revigoreze destinația Lacul Sărat și că tot ce s-a făcut acolo este făcut cu grijă pentru mediu, pentru oameni și pentru păstrarea resurselor ecosistemului de acolo, a resurselor naturale din zona respectivă. Nămolul, apa sunt reciclate, totul este automatizat și ca idei de dezvoltare durabilă, în complex a fost implementat un concept sinergic care îmbină atât tratamentele balneare, cât și zona de terapii spa”, a explicat invitata.
Complexul de patru stele dispune de 185 de camere, un centru balnear ultramodern, spa, centru de conferință pentru 1.000 de persoane, restaurante, plajă privată cu acces la Lacul Sărat.
Provocări în dezvoltarea ecosistemului balnear
Roxana Mînzatu, secretar de stat care coordonează Departamentul pentru evaluare integrată și monitorizarea programelor finanțate din fonduri publice și europene, a făcut o trecere în revistă a fondurilor care pot fi accesate în domeniul balneo.
„Din perspectiva finanțărilor europene nerambursabile sunt niște progrese pe care le facem, dar trebuie să lucrăm mult mai mult. În prezent, stațiunile balneoclimaterice atestate, au într-adevăr o eligibilitate, sunt prezente în programele de finanțare care prin fonduri europene pot asigura beneficiarilor resurse ca să amenajeze aceste resurse, să dezvolte facilități de terapie și agrement. Vorbim în primul rând de programele regionale”, a subliniat aceasta.
Vasile Cepoi, fost ministru al Sănătății, a făcut parte din grupul de lucru care s-a preocupat de punerea pe agenda publică a acestei probleme, a turismului de sănătate în general și a turismului balnear în special.
„Misiunea mea în grup a fost să încercăm să promovăm conceptul de calitate și siguranță a pacientului. Tratamentul balnear este un tratament adjuvant, recuperator și preventiv. (…) Consider că este nevoie de o standardizare și reglementare privind tratamentele balneare, privind calitatea factorilor naturali atât în ce privește efectul clinic, cât și în ceea ce privește efectele nocive, fie pentru că indicația este nepotrivită, fie pentru că factorii respectivi sunt contaminați de factori nocivi”, a punctat acesta.
Alte probleme indicate de Vasile Cepoi sunt: numărul mare de instituții care se ocupă în mod conex de stațiunile balneare – a chiar lansat întrebarea: oare este nevoie de o entitate integratoare care să își asume responsabilitatea pentru ceea ce se întâmplă aceste stațiuni balneare? -, nevoia de certificare a resurselor curative și de acreditare a furnizorilor de servicii balneare, lipsa balneologilor în stațiunile balneare, acordarea biletelor de tratament în stațiuni balneare care nu respectă indicațiile terapeutice.
Alexandru Constantin, președintele Asociației Române de Turism Medical, a considerat că, prin aplicarea Directivei Uniunii Europene privind asistența medicală transfrontalieră, turismul medical, inclusiv în ceea ce privește balneologia, poate fi dezvoltat și a oferit ca exemplu programul de stomatologie care funcționează deja.
Rareș Hopincă, prefectul Municipiului București, a remarcat utilitatea BalneoMap și a subliniat că această idee merită replicată și în alte domenii.
În ceea ce privește dezvoltarea turismului medical balnear și a turismului balnear în general, Rareș Hopincă a opinat că în primul rând, promovarea ar trebui realizată în rândul potențialilor clienți din țară.
„Eu aș populariza serviciile turistice din România către români. Cred că este inclusiv în linia strategică de acțiune a Guvernului României de astăzi. (…) Categoric, România are resurse balneare extrem de consistente și fără niciun fel de dubiu, acesta ar trebui să fie unul dintre principalele avantaje competitive ale României la nivelul Uniunii Europene, pentru că, dacă ne uităm la resurse, putem anticipa o serie de rezultate. Ce trebuie noi să conexăm este partea de resurse cu partea de investiții și partea de marketing, astfel încât să creăm un produs”, a mai adăugat acesta.
Intervenții au mai avut Dumitru Filip, președintele Organizației de Management al Destinației Turistice Mangalia, organism ce reunește toate stațiunile din sudul litoralului, care a vorbit despre proiectul european de protecția a zonei costiere, care înseamnă 250 hectare de plajă nouă, și Gheorghe Baciu, președintele Asociației Stațiunilor Balneare din România și primar al orașului Slănic Moldova. Asociația include 33 de stațiuni balneare din România, inclusiv pe cele 25 care sunt certificate pentru resursele terapeutice pe care le dețin.
Despre inițiatorul BalneoMap
Clusterul Balneoturistic Transylvania a fost înființat în 2014 de organizații naționale, respectiv regionale pentru a consolida acest ecosistem și pentru a stimula colaborarea între actori. „Avem 54 de membri, spitale, hoteluri cu baze de tratament, cercetători, profesori universitari, dar și universități, firme care prestează servicii turistice, administrații publice locale, primării din stațiuni sau din localități care au potențial balnear, organizații catalizatoare care sunt consultanți pe fonduri europene, reprezentanți media etc. Noi, ca entitate de management, încercăm să facilităm această colaborare între membrii clusterului și să integrăm rezultatele membrilor”, a spus Mátyus Enikő.
Ligia VORO
Articol publicat în ediția tipărită cu nr. 125 a revistei Transilvania Business (27 decembrie 2023-25 ianuarie 2024)
