Un program cu finanțare europeană nerambusabilă în valoare de peste 2,5 miliarde de euro este în curs de derulare în șase județe din România. Cine sunt beneficiarii acestui program? Care sunt finanțările alocate? Care sunt activitățile eligibile și ce trebuie să facă antreprenorii pentru a beneficia de aceste finanțări. Sunt întrebări la care ne-a oferit răspunsuri Ciprian Ciuciu, CEO al companiei de consultanță Crius.
De profesie economist, Ciprian Ciuciu a activat mulți ani în domeniul bancar (Banca Românească, Raiffeisen Bank, Unicredit Bank). În 2008 a părăsit sectorul bancar deschizându-și propria companie de consultanță pe fonduri europene – Crius, care a crescut organic de la an la an. În prezent are trei puncte de lucru: în Oradea, Buzău și Târgu Jiu, 30 de angajați și peste 1.000 de proiecte de succes, în valoare de sute de milioane de euro, implementate în toată țara, pe diverse măsuri de finanțare.
Ce este Programul Tranziție Justă (PTJ) și cui se adresează?
Ciprian Ciuciu: Programul de Tranziție Justă este un program cu un buget de peste 2,5 miliarde euro care se adresează atât mediului privat cât și instituțiilor publice și urmărește să atenueze impactul închiderii unor activități economice dominante în 6 județe din România: Hunedoara, Gorj, Dolj, Galați, Mureș și Prahova. Obiectivul lui este sprijinirea unei diversificări economice durabile din punct de vedere al mediului, în special a sectorului antreprenorial productiv mic și mijlociu, inclusiv a antreprenoriatului feminin. Toate investițiile PTJ vor contribui la tranziția la o economie cu emisii reduse de carbon și la atingerea țintelor de mediu în sensul respectării DNSH (Do Not Significant Harm) ca și criteriu de selecție a proiectelor. Investițiile vor utiliza cele mai bune tehnologii disponibile din perspectiva protecției mediului și a eficienței energetice.
În ce stadiu se află acest program?
Ciprian Ciuciu: Programul e în pregătire de un an jumătate, aproape doi ani. Pe 20 decembrie 2023 a fost deschisă sesiunea pentru IMM-uri, care se încheie pe 20 martie. Proiectele care trec de un anumit prag de calitate de 75 de puncte au șansa să intre în contractare. În cursul acestui semestru sperăm să se semneze primele contracte. Programul are două componente, o sesiune pentru IMM-uri și o sesiune pentru microîntreprinderi. Perioada de implementare nu va fi una foarte mare. Pentru investițiile care presupun doar achizițiile de utilaje, IMM-urile vor avea la dispoziție maxim un an, iar pentru investițiile care presupun și construcții, perioada de implementare va fi de doi ani. După perioada de implementare, urmează perioada de durabilitate, monitorizare din perspectiva atingerii unor obiective. În cazul acesta este vorba de crearea de noi locuri de muncă, obiectivul major al programului.
Ce puteți să spuneți despre punctaj?
Ciprian Ciuciu: Punctajul e structurat pe mai multe paliere. Odată se analizează performanța financiară a firmei în istoricul ei, în principal anul de referință 2022. Se analizează apoi un alt aspect, legat de locurile de muncă nou create. Cu cât sunt mai multe, cu atât crește punctajul. La o finanțare de 175.000 de euro, trebuie creat un loc de muncă. Dacă creezi mai multe locuri de muncă, primești punctaj suplimentar. Un alt palier care se urmărește sunt investițiile în sustenabilitate și protecția mediului. Este vorba de investiții în echipamente eficiente energetic, echipamente care duc la reducerea amprentei de carbon. Se urmăresc, în special, investițiile nepoluante, prietenoase cu mediul.
Care sunt activitățile eligibile ce pot fi finanțate prin acest program?
Ciprian Ciuciu: Acoperă o plajă foarte mare de activități eligibile. Adică sunt eligibile firmele de producție, chiar si din industria alimentara, firmele din domeniul serviciilor, și aici vorbesc de turism, servicii medicale, firmele de construcții.
Care este alocarea financiară pe județe?
Ciprian Ciuciu: Programul dispune de un buget semnificativ alocat IMM-urilor, de la 84 mil. euro în județul Mureș până la 180 milioane euro în județul Gorj, iar pentru zona Valea Jiului programul are alocat un buget distinct de circa 49 milioane euro, comparativ cu programele regionale care au alocate 70-80 milioane euro/ euroregiune.
Cât este finanțarea nerambursabilă?
Ciprian Ciuciu: Finanțarea nerambursabilă este consistentă și stimulatoare pentru investitori. Pentru IMM-uri, ajutorul nerambursabil este de 75% din investiție pentru județele : GJ, DJ, PH, GL, iar pentru MS și HD finanțarea este de 70% pentru întreprinderi mici și 60% pentru întreprinderi mijlocii.
Pe segmentul de microîntreprinderi finanțarea nerambursabilă reprezintă 90% din investiție și poate să ajungă până la 300 mii euro/ întreprindere.
Care este suma maximă ce poate fi finanțată pe un proiect?
Ciprian Ciuciu: Pentru microîntreprinderi finanțarea nerambursabilă merge până la 300 mii euro pe un proiect. Pentru IMM-uri finanțarea merge de la 200 mii euro până la 8 milioane de euro. Sunt sume foarte mari, mult peste ce pot accesa prin programele operaționale regionale. Prin programele regionale se finanțează in principal până la 1,5 milioane de euro pe companie.
Pe Tranziție Justă șansele de a accesa o finanțare sunt mult mai mari. Dacă pe programele regionale alocările financiare sunt până în 80 de milioane pe regiune, pe Tranziție Justă, pe un singur județ, bugetul este între 80 și 150 de milioane de euro.
Din experiență, având în vedere apeluri de proiecte precedente, unde s-au întâlnit cele mai mari probleme?
Ciprian Ciuciu: Cea mai mare problemă, pe care am avut-o dintotdeauna, și din păcate nici cum nu reușim să scăpăm de ea, este lipsa de predictibilitate. Nu doar a apelurilor ci, mai ales, lipsa de predictibilitate a unui calendar asumativ din partea statului, a finanțatorului, și a unor condiții clare, bine stabilite din timp. Cel mai mult ne afectează schimbările permanente ale ghidurilor și ale condițiilor de accesibilitate a programelor. Orice schimbare a unui ghid poate să ducă o investiție dintr-o zonă neeligibilă într-o zonă eligibilă, într-un caz fericit, și dintr-o zonă eligibilă, într-o zonă neeligibilă, de cele mai multe ori. Ce nu reușim nici noi să transmitem într-un mod asumativ este că orice ai face să-ți informezi clienții, să informezi piața, în momentul când apar aceste schimbări, un proiect finanțabil poate deveni un proiect nefinanțabil. Pregătirea unui proiect presupune multă muncă, iar dacă proiectul prevede și realizarea unor construcții acestea presupun și unele demersuri legate de terenul respectiv, de obținerea unor autorizații, de un studiu de fezabilitate, de un proiect tehnic, de niște studii care trebuie făcute anterior (studii de imunizare climatică, nZEB). Toate aceste cheltuieli pe care un beneficiar și un consultant le au, pot fi inutile, pot fi în zadar în momentul în care proiectul nu mai este eligibil. De aceea, avem nevoie ca aceste programe să fie clare, să avem o perioadă măcar de șase luni pentru pregătirea lor, perioadă în care programele să fie neschimbate. Orice schimbare poate să afecteze foarte mult acel rezultat. O altă problemă este schimbarea regulilor în timpul jocului, problemă imputabilă finanțatorului. Toate aceste probleme au dus la multe frustrări și la o pierdere majoră de încredere în tot ceea ce înseamnă finanțări nerambursabile, fie ele europene, fie guvernamentale. Impactul major este asupra tuturor măsurilor de finanțare, chiar dacă unele au funcționat bine. E suficient ca unele programe de impact major să aibă astfel de sincope și lipsa de încredere se transmite în tot sistemul.
Ce recomandări puteți face IMM-urilor și microîntreprinderilor care doresc să acceseze fonduri nerambursabile pentru a avea succes?
Ciprian Ciuciu: Sunt două aspecte importante. În primul rând, proiectul trebuie să fie viabil pentru acea companie. Adică investiția să fie funcțională, indiferent că vine cu un sprijin nerambursabil sau nu. Să fie sustenabilă din punct de vedere economic. Aceste fonduri europene, nerambursabile, doar să ducă la amortizarea mai rapidă a investiției. În al doilea rând, investiția trebuie să fie matură din punct de vedere al realizării ei. Adică să nu fie într-o fază incipientă, într-o fază de idee, ci într-o fază avansată de realizare. Pentru că finanțatorul astăzi nu mai finanțează decât proiecte mature din punct de vedere al pregătirii lor. Nu se finanțează investiții care nu au făcut niște pași esențiali înainte. Investiția trebuie să fie pregătită din punct de vedere tehnic, nu al execuției. Să ai un proiect tehnic, să ai o autorizație de construire și alte diverse autorizații/avize necesare realizării investiției.
DAN BIRTA
Articol apărut în TB 126
