Primul mall cultural al Clujului

Directorul Bibliotecii Centrale Universitare (BCU), conf. univ. dr. Valentin Orga, și-a propus să facă din clădirea cu o istorie de un secol nu doar un loc de lectură, ci unul de socializare.

Sală de evenimente și concerte, terasă cu restaurant, laborator digital, parking pe două niveluri sunt doar câteva dintre elementele noului corp al bibliotecii din inima Clujului.

Cum se poziționează BCU Cluj-Napoca la ora actuală?

În 2022 am reușit să trecem de un fond de 4 milioane de cărți, publicații și documente. Nu sunt nu știu ce avantaje să ajungi la acest prag, însă ai satisfacția că ești în creștere. Suntem pe locul doi în România, după Biblioteca Națională, urmează Iașiul, cu 2,5 milioane, Timișoara este departe de tot. Avem un depozit din 1909, altul din 1961, în care s-au realizat investiții minime de-a lungul timpului, însă trebuie să ajungem la niște standarde de bibliotecă europeană.

V-ați adaptat revoluției digitale?

Dintre toate bibliotecile noi am avut cea mai coerentă politică de digitalizare. Am început cu presa, cartea veche, parte utilitară, bibliografia obligatorie pentru studenți deoarece era pandemie, biblioteca era închisă, iar studenții trebuiau să aibă acces de la distanță la aceste cărți. Am ajuns la 10 milioane de pagini scanate. Am cumpărat scanere, am și închiriat, pe unele le-am obținut din donații. Noi am menținut angajații în pandemie; să nu uităm că au fost biblioteci și muzee care au operat atunci cu scăderi de activitate, reduceri salariale.

Cum ați trecut la digitalizare?

Colegii mei au creat o aplicație online prin care poți să consulți cartea de pe calculator sau telefon fără să o descarci și să o imprimi. Un scaner foarte performant, precum cel pe care îl aveam de 15 ani, costă 70.000 de dolari, o sumă foarte mare pentru noi. Apoi, ne-am orientat spre digitalizarea bibliografiei pentru partea de cercetare în istorie, litere, religie, teologie. Nu în ultimul rând, a manuscriselor vechi, documentelor din perioada interbelică, apoi comunistă.

Ce surse de finanțare aveți la dispoziție?

Pentru că nu ne putem baza doar pe Ministerul Educației, față de care suntem subordonați, încercăm să structurăm proiecte care să ne aducă și venituri proprii. Prin unul dintre acestea digitalizăm documente pentru o fundație din Ungaria, cu prețul calculat pe fiecare pagină scanată. Aceasta mai ales că, din 2022, nu mai putem să încasăm acea taxă de eliberare a permisului de bibliotecă, decizie luată de Parlamentul României. Atunci am avut o scădere de 500 de permise. Am reușit să compensăm din costurile pentru realizarea permiselor cu ajutorul reclamei pe care o putem insera pe verso, în acel caz ING Bank. În toată Europa, multe dintre biblioteci solicită o asemenea taxă, nouă ni s-a interzis, în condițiile avem cheltuieli enorme cu curentul electric, curățenia, încălzirea, inclusiv în pandemie, când eram închiși. Dacă nu ții cărțile la temperatură uniformă, se degradează. Am mărit programul de funcționare până sâmbătă seara, apoi chiar și duminică, pentru a veni în ajutorul studenților, în sesiune. Sâmbătă avem un trafic de până la 700 de persoane. Ponderea o reprezintă cei de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF), Universitatea Babeș-Bolyai (UBB).

Cum se va transforma BCU?

Proiectul inițial era estimat inițial la 30 de milioane de lei, însă din 2020 s-au scumpit extraordinar fierul-beton, profilele metalice, mai ales că de la prima proiectare au trecut peste 10 ani. Am avut noroc că TCI Cluj, firma de construcții, s-a aprovizionat din timp, iar astfel a putut să lucreze, în perioada 2021-2022, la prețurile inițiale. Am licitat într-o primă fază partea de structură, cea mai grea, iar a doua a fost licitația pentru arhitectură și instalații, dotările fiind prevăzute în ultima etapă. Am contractat o firmă nouă de proiectare, am realizat auditul energetic, proiectul fiind conceput pe sistemul nZEB (consum de energie aproape zero), în concordanță cu principiile UE, însă ne-am dat seama că astfel depășeam cu mult alocarea prognozată. Costurile ajungeau la 80 de milioane de lei, 36 milioane faza 2, 16-20 milioane faza 3, adică mai mult decât dublul estimat inițial. Finanțarea pentru continuarea lucrărilor urma să vină de la Ministerul Educației. Constructor a fost desemnat CON-A Sibiu, având ca termen de finalizare a lucrărilor sfârșitul lui 2024 – începutul lui 2025. Cu ajutorul Companiei Naționale de Investiții (CNI) proiectul era greu de făcut, iar pe Planul Regional Nord-Vest (PRNV) din nou nu ne potriveam.

Și ce-ați decis?

Pe Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) vom face reabilitarea energetică a celor trei clădiri ale noastre, cea principală, și două depozite, pe un alt proiect, de 8,4 milioane de euro. Cu ajutorul clădirii noi, aflată acum în construcție pe str. Clinicilor, vizăm dublarea spațiului de depozitare și creșterea cu 50% a zonei de lectură. Vom avea astfel o bibliotecă de sec. XXI, inclusiv un laborator de digitalizare. Dotările vor fi unele de ultimă generație, cu toate tipurile de scanere. Vor fi spații pentru studenți luminoase și generoase, dar și spații de relaxare. În total o suprafață de 8.000 mp, cu două niveluri de parking, cu 44 de locuri de parcare pe care le vom putea da în chirie, pe bază de abonament, inclusiv personalului medical din zonă. Panourile solare instalate pe clădiri ne vor duce până la un consum zero de energie din rețea, iar încălzirea o vom face cu pompă de căldură. Provocarea majoră a proiectului pe PNRR este că trebuie să ne mișcăm foarte repede, să obținem repede autorizațiile, să derulăm rapid procedurile, să grăbim lucrările. Proiectul nostru a fost al doilea ca valoare, la nivel național, pe această componentă. De la Cluj mai figurează pe listă UBB, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară.

Cum va arăta clădirea nouă?

La noul corp vom avea și o terasă, un spațiu multifuncțional unde se va putea prepara mâncare. La parter va fi un alt spațiu generos, o sală de 160 de locuri, în sistem modular, cât un teren de handbal, care va putea găzdui conferințe, evenimente, chiar concerte în weekend. Gândisem inclusiv un proiect de regenerare urbană, cu amenajarea curții, plantare de copaci pe str. Clinicilor, o alee a concordiei pe care să fie amenajate busturi de personalități. Corpul nou va avea acces liber la raft și spațiu de lectură. Sperăm ca atât noul corp, cât și reabilitarea energetică a celui vechi să fie gata în 2026. Suntem în negocieri să aducem arhiva Eugen Coseriu de la Tubingen (Germania). Mizăm pe conceptul de mall cultural, bazat pe socializare.

Va fi complicat să mutați arhive, apoi să le repoziționați?

Este o mare provocare să transformi o bibliotecă gândită acum peste 100 de ani. O piatră de încercare mare pentru noi o va constitui dislocarea fondului de carte în timpul lucrărilor de modernizare. Va fi o muncă de-a dreptul sisifică, pentru că avem obiecte de patrimoniu foarte valoroase care necesită condiții speciale de depozitare, ambalare, transport.

Istoria BCU Cluj

Biblioteca Lucian Blaga dispune de 55 de săli de lectură, de 2.100 locuri pentru cititori în sediul central și filiale. Colecții cuprind incunabule medievale, numeroase rarități bibliofile. Aceasta a luat ființă în 1872, odată cu Universitatea Francisc Iosif, prin înglobarea bibliotecii Muzeului Ardelean. Inițial a funcționat în clădirea centrală a Universității din Cluj. În 1906 a fost începută construirea actualului palat al bibliotecii, după planul realizat de arhitecții Kalman Giergl și Floris Korb. Colecțiile au fost mutate în 1908-1909. Extinderea a continuat până în 1934. În 1920 se numea Biblioteca Universității Regele Ferdinand I. În 1961 s-a construit un nou depozit (2 milioane volume). Din 1995, în urma achiziționării primului sistem integrat de bibliotecă, a început construirea catalogului online, înregistrându-se publicațiile nou intrate în colecțiile bibliotecii.

(Articol apărut în Transilvania Business nr. 126)