20 de întreprinzători și specialiști în business au disecat situația în care se găsește antreprenoriatul local și șansele sale de a prospera într-o țară măcinată de birocrație și de schimbări fiscale la foc automat.
“Voi, antreprenorii, vă învârtiți într-un mediu extrem de ostil. Dacă reușiți, lumea vă invidiază, dacă nu, râde: “nu era mai bine să fi rămas la primărie?”. Pe raportul Băncii Mondiale “Ease of Doing Business”, din 2020, în care se compară toate țările, după 12 indicatori ai mediului de afaceri, România este la mijlocul clasamentului, pe locul 55, din 190 de țări.
La libertatea economică, adică fără intervenția statului, guvernului, politicienilor, e în primul sfert al topului. Avem 1.800 de Monitoare Oficiale în 2023, o inconsistență legislativă. La trei Monitoare Oficiale pe zi trebuie să angajezi om să se ocupe numai acest lucru. Codul Fiscal a fost modificat de peste 100 de ori ca text legislativ. Este o hărțuială permanentă a antreprenorului.
Mă deranjează și disprețul explicit al populației. Încrederea maximă în România este în armată, o instituție militarizată, nu în lucrurile descentralizate, la partea economică, de cooperare. Visul românului este fuhrer-ul, tătucul – cineva care să îi spună ceea ce are de făcut. Încrederea minimă de 10-15% față de clasa politică e însă una justificată.
Întreprinzătorul român are două strategii: cooperare sau rezistență, însă de multe ori alege colaboraționismul cu “ocupantul” – finanțez o campanie electorală că poate îmi pică un contract cu statul sau o subvenție.
Pe termen lung, nu faci decât să îi girezi pe cei care distribuie resursele naționale în folos propriu. Vă sugerez strategia rezistenței pe termen lung, aplicarea legii pentru toată lumea. Educația economică este vaccinul antidemagogie pe care îl aveți la îndemână”, a arătat Radu Nechita, conferențiar la Universitatea Babeș-Bolyai.
Business-ul Agrosel, ca un film polițist
Levente Szell, cofondator și CEO al companiei Agrosel, a explicat etapele business-ului de familie de la Câmpia Turzii. “Am avut o mare chemare în domeniul semințelor. E complicat să faci cercetare, multiplicare și producție, ambalare și comerț în acest sector, trebuie să ai capacitatea de a relaționa și de a călători la nivel mondial, altfel nu poți să creezi o astfel de integrare verticală.
Pe partea de cercetare avem 200 de soiuri omologate. În acest domeniu este importantă încrederea. Dacă în IT poți să testezi produsul înainte, aici trebuie să îl semeni, să ai grijă de el până iese recolta pentru a vedea dacă este viabil ceea ce ai plătit inițial.
Am început job-ul în 1999, un an mai târziu s-a încercat furtul unui întreg camion de marfă cu ordin de plată falsificat. Am anunțat poliția, cu urmărire, flagrant delict, respectivul nu a pățit nimic. Părinții mei au dus business-ul la un nivel local, eu cu fratele meu, Alexandru, la nivel național și internațional. Am dezbătut în familie dacă facem exit sau continuă afacerea fetele mele; am convenit a doua variantă.
Din păcate, ducem o luptă continuă cu autoritățile pentru implementarea legii, lipsa reformei administrative ne îngreunează foarte mult, legislația fiind interpretată de multe ori numai pentru ca autoritatea să aibă de lucru”.
Ce oameni trebuie dați afară din firmă
Proprietarul fabricii de lactate Ferma cu Omenie Unirea (Alba), Marius Bîcu, a explicat cum face selecția personalului. “Ca să ai lichiditate în companie trebuie să angajezi un expert în bani. Dacă ești specializat în domeniu, atunci să aduci lângă tine un finanțist. La început un consultant care vine odată pe lună și vă uitați împreună pe rapoarte, apoi o dată pe săptămână, ulterior angajezi un manager financiar.
Asta ca să ai și bani în companie, și personali. Noi avem acum buget, strategie, știm cât avem de vândut peste trei ani. Este important și să îți planifici viața, pe săptămâni: să pui familia, sănătatea și business-ul în calendar și pe toate să le împărtășești cu familia și echipa.
Contează și metodologia: se produce un vid când pleacă oamenii nepotriviți din companie și vin alții noi, cu putere. Există două tipuri de oameni pe care trebuie să îi dați afară: cei care nu produc rezultate, ci scuze, și oameni care produc rezultate, dar au un caracter toxic. Alocarea obiectivelor se face pe semnătură, iar pe foaie se menționează cât primesc ei dacă le ating. În cifre, nu în procente.
Evaluarea se face în ziua de 5 a lunii următoare. Cei care nu și le îndeplinesc obiectivele, din aceste două categorii, vor spune că nu mai vor să rămână, se dau singuri afară. Angajații noi îi aducem la firmă printr-o recrutare profesionistă. Facem un profil al postului și îl angajăm pe cel care corespunde cel puțin 85%, apoi un test comportamental. Integrarea durează 2-4 luni, după care devin ai noștri, se comportă cu omenie”.
Agricultura, sănătatea, construcțiile – tentante ca investiții
Aurel Podariu, Senior Investment Manager la Impetum Group, a descris rolul fondurilor de investiții. “Noi căutăm companii cu potențial de creștere, ca să ducem businessul la un alt nivel.
Fondul de investiții nu este un finanțator, cu un acționar: intră în companie și devine un partener al antreprenorului. Nu e o entitate care vine cu niște bani și, după un an, te întreabă ce ai făcut cu suma aceea că vrea să o primească înapoi, dacă se poate și cu randament bun.
Noi mergem alături de antreprenor: pe lângă capitalul cu care venim, vrem să înțelegem și nevoia pe care o are. Ne setăm așteptările reciproc, iar dacă nu corespund, nu intrăm în companie. Nouă ne place să venim cu majorare de capital pentru a duce mai departe planurile, împreună cu un exit parțial al antreprenorului sau o cumpărare de acțiuni.
Avem în grup trei fonduri de investiții: ROCA Investments – cumpără companii de materiale de construcții și de agricultură, ROCA X – startup în tehnologie și Agista – se adresează companiilor care vor să crească rapid și să facă produsele pe care le au, însă ne interesează și piața clinicilor medicale.
Ne-am văzut cu 500 de companii în șapte ani și jumătate. În noul fond pe care l-am lansat, Agista, vrem să vedem mai mult nevoile din piață și apoi ce avem de făcut. Am lucrat la multe achiziții de firme pentru unele companii, recunoaștem însă că este mai greu să le integrăm pentru că nu întotdeauna se întâmplă să funcționeze așa cum vrei”.
Fabrici de brutari, cofetari și patiseri
Andreea Ciocănescu coordonează Bakery School România (BSR), o organizație integrată în sistemul de învățământ dual. “De obicei găsim un agent economic dispus să își pregătească forța de muncă viitoare și să o recruteze. BSR a pornit ca o idee socială, cu copii proveniți din medii defavorizate, de etnie romă sau orfani de ambii părinți.
Pe parcurs ne-am dat seama că antreprenoriatul din România suferă din cauza lipsei unei forțe de muncă bine calificate, la standardele cerute de pe piață. De oameni care să știe ce au de făcut încă din prima zi în care intră într-un laborator de patiserie și care nu au nevoie de mai multe luni până învață o rețetă.
Pregătim copii pentru a ajunge antreprenori în domeniu sau angajați în companii antreprenoriale. Proiectul a început din zona panificației și, chiar dacă inteligența artificială (AI) a evoluat destul de mult, nu va ajunge niciodată să facă un tort de nuntă cu măiestria unui cofetar profesionist.
Avem colegi brutari, cofetari, ciocolatieri, patiseri, inclusiv renumiți pe plan internațional, voluntari în proiect. Sunt 93 de adolescenți înscriși în program, dar e greu să îi convingem să stea în picioare toată ziua când alții de vârsta lor merg la fotbal. Dar mai ales să schimbăm mentalitatea colectivă de a fi privite cu respect aceste meserii, inclusiv a părinților, de genul pune „mâna pe carte, altfel ajungi la bucătărie””.
Serie în șase mari orașe
IMM Club a organizat, la Cluj, evenimentul ”Secretele antreprenorului de succes (SAS), cu 80 de participanți. Acesta a avut ca temă ”Antreprenoriatul ca sursă de bunăstare”. Printre vorbitori s-au mai numărat Elisa Rusu, Alexandru Aniței, Bogdan Gherghe, Eva Marina, Doru Șupeală, Irina Vijoli, Delia Mircea, Marius Vișan, Melinda Morariu, Iulian Ghișoiu, Oana Crișan, Ildiko Toader.
La Hotelul Napoca au fost prezenți antreprenori, specialiști și profesioniști din diverse domenii, cadre universitare, bancheri, autori de cărți. Ei au abordat teme de interes pentru afacerile antreprenoriale: noutăți contabile și fiscale, surse de finanțare, tehnologie AI, soluții și aplicații pentru business, leadership, SEO sau reporting, dar și povești din antreprenoriat sau proiecte sociale.
Seria de evenimente SAS scoate la lumină oamenii dedicați cauzei antreprenoriatului. Aceasta este o platformă prin care vorbitorii împărtășesc cu participanții experiențe, idei, opinii, perspective sau soluții valoroase și se conectează la comunitatea de afaceri locală. Seria SAS mai include, în acest an, orașele Sibiu (11 aprilie), Iași (14 mai), Timișoara (12 iunie), București (9 octombrie) și Oradea (13 noiembrie).
