Abonează-te
Abonează-te

Primesti pe mail cele mai noi articole publicate

Lecții pentru instituțiile statului, predate de liderii de business în Maramureș

Antreprenorii prezenți la conferința regională Romanian Business Leaders (RBL) Maramureș au atacat strategia fiscală a guvernului, întârzierile în atragerea fondurilor UE.
Iancu Guda și Ciprian Borșan au propus guvernanților soluții economice și administrative | foto: RBL, TB

Antreprenorii prezenți la conferința regională Romanian Business Leaders (RBL) Maramureș au abordat strategia fiscală a guvernului, întârzierile în atragerea fondurilor UE, lipsa educației financiare. Ei au prezentat conținutul unui manifest la nivel național care va fi în curând înaintat executivului.

“Statul român nu poate să mărească taxele pentru că are cea mai proastă colectare din Europa. Avem la dispoziție fonduri europene de 80 de miliarde de euro, dar sunt decalaje la 60% din alocarea pentru Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Tragem prea lent banii europeni pentru că avem o capacitate redusă de a genera proiecte. Am avut cea mai mare inflație din Europa.

Creșterea dobânzilor a dus la o majorare a ratelor bancare cu 31%, o mare povară pe spatele populației care și-a luat credite. Față de Polonia, care a lăsat liber cursul zlotului, Banca Națională a României a intervenit ca să țină leul stabil, fiindcă, în condițiile inflației accelerate și a creșterii ROBOR , se ajungea la o spirală mai mare. Cu alte cuvinte, a preferat răul mai mic.

Asistăm și la o instabilitate politică majoră: România a schimbat guverne cât Bulgaria, Ungaria și Cehia la un loc. Jumătate din Codul Fiscal a fost modificat, l-am cârpit de l-am rupt, ne putem întreba dacă mai are rost să îl ținem. Modificările fiscale se fac fără studiu de impact. Adevărata provocare pentru contribuabilii din România va veni însă, în 2025, acum fiind an electoral.

Tocmai de aceea, voi, oamenii de afaceri ce reprezentați 2 milioane de votanți din această țară, ar trebui să luați hățurile în mâini în acest an. Avem miniștri necredibili, fără vreo investiție la bursă, doar în imobiliare și mașini. Nu politicienii, nici tehnocrații din guvern nu trebuie să dea tonul, ci oamenii de afaceri”, a spus Iancu Guda, vicepreședinte al Asociației Analiștilor Financiari-Bancari din România (AAFBR).

   

Oportunitățile țării: tehnologie, gaz, energie verde

“Tehnologia, gazul din Marea Neagră și energia verde sunt cele mai mari oportunități ale țării – avem resurse naturală, apă, vânt. Ungaria este cu mult peste noi la turism, deși nu are nici munte, nici mare. Totul este să depistăm zonele unde se produce acel deficit comercial (petrochimie, industrie alimentară) și să facem strategii în domeniile în care putem fi competitivi.

Zarea importă tot ambalajul din sticlă pentru vinul spumant deoarece în țară s-au desființat toate fabricile; degeaba avem resurse de siliciu pentru producția de sticlă. E nevoie de programe naționale precum Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru a face bancabile aceste companii. Și nu să dăm ajutoare de stat de câte 10 milioane de euro unor firme cu doi oameni”. Cu această ocazie, Guda a lansat o aplicație de educație financiară, prin care familiile își pot ține evidența veniturilor și cheltuielilor, cu sistem de alerte la semnalarea de excese.

Firmele de stat, chemate la bursă

“Eu am început la Coface România, la 20 de ani, am fost agent de vânzări plătit cu 200 de lei, făceam cafeaua la secretariat, răspundeam la call center; după 10 ani am ajuns director, deveneam investitor la bursă.

În România, constatăm că s-au mărit salariile cu 66% în ultimii ani, de la 3.000 la 5.000 de lei, din care scădem inflația de 41%, însă nu vedem o creștere a economiilor populației cu 25% pentru că românii sunt tentați să bage banii în plus la consum. Asistăm la mărirea puterii de cumpărare, pentru că și privații au mărit salariile. Altfel patronul se trezea că șoferul îi pleacă la primărie, pe 6.000 de lei lunar.

70% dintre divorțurile din România apar din cauze financiare. Patronii de firme își propun să mai dea ceva la salariu angajatului, la nivelul inflației, ca apoi să își ia un credit de casă, nu să investească la bursă, să aibă bani care produc alți bani. Dacă ne referim la valoarea adăugată, economia românească se bazează pe distribuție și comerț, nu pe industrie, precum cea germană.

Firmele noastre se finanțează prin credit furnizor, nu prin credit bancar; deci avem o economie în care sunt interdependente, fapt care produce un risc sistemic. Una dintre soluții ar fi ca statul să listeze la bursă, după modelul Hidroelectrica, societăți precum TAROM, CFR, Metrorex. La Varșovia, Sofia, metroul face profit, la București, trăiește din subvenții de 1 miliard de lei anual”, a spus analistul.

El a recomandat monitorizarea strictă a companiilor care fac afaceri majoritar cu statul, a firmelor care sponsorizează partidele, dar și stimularea românilor aflați în străinătate să se întoarcă în țară, printr-o strategie financiară adecvată.

Fruntași la consum, codași la competitivitate

Liderul RBL Maramureș, Ciprian Borșan, a evidențiat necesitatea ca antreprenorii din zonă să strângă rândurile. “Noi suntem o organizație de lideri, cu 500 de membri, ce reprezintă cele mai importante companii de România și 6% din produsul intern brut (PIB) al țării, având ca priorități antreprenoriatul, educația și buna guvernare. Am creat o platformă catalizatoare a mediului de afaceri prin care avem ocazia să aflăm informații, tendințe. Scopul nostru este să creăm o Românie atractivă pentru viitoarele generații.

Pentru că vorbim despre competitivitatea afacerilor, trebuie să punem în discuție și necesitatea regionalizării și descentralizării în România. Regiunea București – Ilfov se află pe locul opt la nivelul UE ca produs intern brut pe cap de locuitor. Nu însă și la competitivitate, unde șase regiuni din țara noastră sunt pe ultimele locuri în Europa. Să nu uităm de problemele în eficiența instituțiilor, infrastructură, sistemele medical și educațional, piața muncii sau învățarea continuă”.

Ce cuprinde manifestul național al RBL

“Ne-am propus, prin intermediul comunității noastre, să ducem principalele probleme cu care se confruntă antreprenorii la guvern. De curând am finalizat un manifest în care spunem ce ne așteptăm de la zona politică anul acesta, cu teme culese din comunitatea de afaceri. Așteptăm aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și întreg Spațiul Schengen, care ne vor duce într-o ligă superioară, în genul celor la NATO și UE.

Însă trebuie să crească și competitivitatea României – nu facem strategie fiscală ca să se mărească deficitul. Degeaba vin banii cu camioanele de la UE pentru competențe digitale, când o jumătate din țară, la sate, nu are așa ceva, nici angajații din instituțiile statului. Să nu uităm de finanțarea necorespunzătoare a educației sau de implementarea ineficientă a PNRR”, a avertizat Laura Florea, vicepreședinte al RBL.

Audit de maturitate digitală

Viitorul afacerilor în contextul inteligenței artificiale (AI) a monopolizat cea mai mare parte a conferinței. “Putem fugi de AI, dar nu ne putem ascunde. Trebuie să vedem prima dată cum poate funcționa AI în cadrul firmei, inclusiv prin componenta etică, pentru a controla direcția în care se dezvoltă. La nivelul UE s-a creat cadrul legislativ de protejare, însă în România avem mult de lucrat pe partea de educație.

Organizația noastră a început ca o grupare de companii locale, acum a ajuns acum la 185 de membri – inclusiv universități, institute – din centrul țării sau din București. Prin The European Digital Innovation Hub in Transilvania (EDIHT) continuăm transformarea digitală a autorităților publice, educarea companiilor non-IT, avem expertiză pe finanțări direct de la Bruxelles.

Începem cu un audit de maturitate digitală care ne indică stadiul de dezvoltare a companiei care vrea să se digitalizeze. Putem să identificăm și sursele de finanțări nerambursabile, dar și cele mai bune tehnologii pentru o companie. De altfel, lucrăm la o platformă care va îngloba toate aceste surse de finanțare disponibile”, a spus Bianca Muntean, CEO al Transilvania IT Cluster (TITC) și coordonator al EDIHT.

Inteligența artificială: în marketing, vânzări, industrie

“Suntem aproape de un punct de cotitură, deoarece AI va fi implementată în foarte multe domenii, iar dacă acest lucru nu se va petrece în România, nu vom rămâne competitivi. Același lucru este valabil în privința angajaților: cei care știu să folosească AI vor termina ceea ce au de făcut în 2 ore, nu în 5. Pentru a găsi cele mai bune soluții de digitalizare a afacerii avem nevoie mai întâi de date de business.

Unui agent de vânzări AI poate să îi “traducă” principiile după care trebuie să se ghideze, din text în audio / video, dar și să monitorizeze dacă le-a respectat, iar atunci să i se acorde un bonus acestuia. Pentru un magazin de comerț electronic cu 10.000 de produse, AI poate să selecteze descrierile de pe internet pentru ca apoi să li se dea o formă frumoasă și corectă”, a spus Călin Buciuta, CEO al SelectSoft.

“Putem să identificăm în firma noastră care sunt procesele repetitive pentru ca acestea să fie înlocuite de AI, de exemplu un chatbot care să răspundă la anumite întrebări ale celor care intră pe website. Zona de producție poate crește foarte mult în România prin introducerea de tehnologii cu AI”, susține Nicolae Onțiu, CEO al One-IT.

“Un producător din industria lemnului interesat de design de mobilă va putea să apeleze, prin RBL, la cercetători, startup-uri din România sau străinătate, specialiști români din diaspora cu expertiză, pe care noi îi contactăm”, a menționat Gabriel Prefac, coordonator al departamentului economie digitală al RBL.

Tinerii din Maramureș, direcționați către afaceri

Ștefan Dărăbuș, proprietarul Ultra Residential, a prezentat proiectele RBL în Maramureș. “Sunt 14 programe ale organizației la nivel național, cel mai cunoscut în județ fiind “Vreau să fiu antreprenor”, care își propune atragerea elevilor, studenților către inițiative de business, dar și “Antreprenorești” – dedicat tinerilor întreprinzători din mediul rural.

Am inițiat inclusiv un program cu parteneri străini pentru ca firmele noastre să iasă din “cușca” în care stau acum și să își internaționalizeze afacerile. În celălalt sens, prin “Repatriot” încercăm să îi aducem în țară pe românii care au avut afaceri de succes în SUA sau în Europa, prin diverse oportunități”.

Antreprenorii prezenți la conferința regională Romanian Business Leaders (RBL) Maramureș au atacat strategia fiscală a guvernului, întârzierile în atragerea fondurilor UE, lipsa educației financiare.

Lideri ai mediului de afaceri din Transilvania și de la nivel național au participat la conferința regională RBL Maramureș, desfășurată la Hotel Magus, din Baia Mare. Printre vorbitori au mai figurat Sergiu Neguț – cofondator al FintechOS, Alexandru Roja – Head of Innovation la TITC, Radu Zoicaș – director general al Parcuri Industriale Maramureș.

Evenimentul a cuprins și ateliere interactive pe temele dezvoltarea afacerilor prin folosirea AI, investiții și subvenții de instalare în parcurile industriale din Maramureș. Sub îndrumarea experților și antreprenorilor, aceste sesiuni au fost menite să aducă în prim-plan studii de caz reale și discuții informate despre teme de actualitate.

Conferința reprezintă o platformă pentru schimb de cunoștințe, business networking și dezvoltare strategică. Aceasta este conceput să unească viziunile liderilor de afaceri și să exploreze noi direcții de creștere și inovare. Este un punct de referință pentru cei care vor să se informeze despre cele mai noi tendințe economice și să învețe cum să navigheze printre provocările actuale ale piețelor.

RBL este o platformă de acțiune și implicare socială cu 1.000 antreprenori și executivi de top din mediul de business privat. Organizația este membru fondator al Coaliției pentru Dezvoltarea României, o inițiativă privată de consultare cu Guvernul și alte instituții publice pe teme cu impact asupra climatului economic.

Total
0
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articolul anterior

Campania Olimpiei Pleșa Brandhuber e nominalizată la Wine Travel Award

Articolul următor

Spitalul Județean de Urgență Zalău se digitalizează pe 1 milion de euro

Citește și despre galele The Voices of Business Awards:
The Voices of Business Awards Cluj 2023
The Voices of Business Awards Alba 2023
The Voices of Business Awards Sibiu 2023
The Voices of Business Awards Brașov 2023
Citește și:
Citeste mai mult

Energie verde la sediul DGASPC Bihor

Consiliul Județean Bihor a aprobat în ședința extraordinară de luni, 15 iulie, un proiect de hotărâre privind instalarea…
Zi de Zi știri economice:
Loading RSS Feed
Total
0
Share