Puține sunt instituțiile de stat care fac publice numele firmelor sancționate pentru diferite practici ilegale. Consiliul Concurenței este una dintre acestea. În cursul acestei săptămâni, o numeroasă delegație a Consiliul Concurenței s-a aflat în județul Bihor cu ocazia Caravanei Concurenței.
Reprezentanții instituției s-au întâlnit cu studenții Universității din Oradea, cu reprezentanții administrațiilor locale, dar și cu fir mele și organizațiile patronale și profesionale din județ.
„Suntem într-o delegație amplă la Oradea. În fiecare an facem patru – cinci astfel de deplasări, în principalele centre economice ale țării, pentru a discuta cu administrația locală, în special probleme de ajutor de stat, modul în care se poate acorda sprijin pentru diferite proiecte de investiții. Avem întâlniri cu mediul de afaceri. Acolo discutăm care sunt riscurile, din punctul lor de vedere, pe care le reprezintă legea concurenței. Cu administrația locală discutăm ce poate să facă. Cu oamenii de afaceri discutăm ce nu pot să facă, la ce să fie atenți. Am avut întâlniri și cu mediul universitar, ca să sprijinim educația în domeniul concurenței”, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.
Din delegație au mai făcut parte, printre alții: Gerko Laszlo – consilier de concurență, Adrian Comănescu – director și Daniela Bădilă – director general.
Întâlnire cu firmele și asociațiile patronale
Miercuri seara, de la ora 18:00, reprezentanții Consiliului Concurenței s-au întâlnit cu firmele și cu asociațiile patronale la Hotel Ramada.
Au fost prezenți: Constantin Badea, directorul general al Camerei de Comerț și Industrie (CCI) Bihor, Daniel Cotuna – primvicepreședinte al Federației Patronilor Bihor, Radu Silaghi – directorul general al Asociației Firmelor Bihorene (AFB), Alina Silaghi – directorul general al Agenției de Dezvoltare Locală Oradea (ADLO), directori și administratori de firme din Bihor.
Pentru început, Adrian Comănescu a vorbit despre „Aspectele de natură anticoncurențială privind asociațiile de întreprinderi. Acesta a prezentat câteva practici anticoncurențiale descoperite de Consiliu de-a lungul timpului.
„Am ales această temă, pentru că, de-a lungul timpului, am văzut foarte multe investigații declanșate și împotriva asociațiilor profesionale. Și atunci, aceste investigații au condus la impunerea de amenzi. Am zis că este un subiect de interes vizavi de modalitatea în care dumneavoastră vă comportați în acest mediu. Și mergând un pic mai departe, ține și de lucrurile pe care le puteți discuta ca să nu cădeți sub incidența legii concurenței”, a explicat Adrian Comănescu.
A continuat cu câteva definiții, cu posibile practici anticoncurențiale identificate în cadrul asociațiilor, și care a fost rolul asociațiilor în aceste cazuri. Comănescu a exemplificat și cu două investigații instrumentate de Consiliul Concurenței în care au fost implicate asociații profesionale: una este investigația care a implicat Asociația de Leasing Bancar (ALB) și alta, investigația care a implicat Uniunea Națională a Societăților de Asigurări din România (UNSAR).
Specialistul a prezentat principalele practici anticoncurențiale, investigate de-a lungul timpului, în care au fost implicate asociațiile profesionale: fixarea prețurilor, a unor componente de cost, discounturi pentru produse sau servicii comercializate de membri, împărțiri de piață, participarea la licitații trucate în care asociația profesională a funcționat ca un secretariat, schimburi de informații comerciale între concurenți, etc.
Printre asociațiile investigate și sancționate de Consiliul Concurenței s-au aflat pe lângă ALB și UNSAR, și Camera Auditorilor Financiari, Asociațiile Patronale din Domeniul Serviciilor de Securitate.
Discuțiile au fost interactive, printre cei care au solicitat lămuriri reprezentanților Consiliului Concurenților aflându-se Alina Silaghi, Constantin Badea, Radu Silaghi, Daniel Cotuna, Octavian Bara – administratorul Auto Bara & Co, Mihai Pop – broker/owner RE/Max Prime Capital Oradea.
„Și noi învățăm de la dumneavoastră. Putem să fim mai atenți la alte lucruri. Să vedem din altă perspectivă. Nu suntem 100% perfecți ca să știm totul. Noi supraveghem piața, încercăm să menținem un echilibru în piață, dar asta putem s-o facem împreună”, a precizat Gerko Laszlo.
Cazuri instrumentate
Daniela Bădilă, director general a prezentat cele mai recente cazuri pe care Concurența le-a finalizat și declanșările de noi investigații cu nume de firme și cifre.
„Vin în fața dumneavoastră cu un putpuriu de cazuri pe care noi le-am instrumentat în ultimii ani. În măsura în care doriți, pot veni cu detalii suplimentare. Am încercat să scot în evidență aspectele particulare ale fiecărui caz și ce ar trebui să rețineți din aceste cazuri”, a subliniat directorul general al Consiliului Concurenței.
Primul dintre cazuri prezentate a fost Dante (operatorul care operează emag). În acest caz, emag avea dublă calitate, platformă pentru vânzători și pentru produsele proprii. Produsele vândute pe platformă erau plasate preferențial, cele de la emag mai în față. Compania și-a recunoscut vina și a colaborat.
Alt exemplu instrumentat – LEMN – 45 de licitații trucate pe piața lemnului intervenite între 35 de companii. Companiile își împărțeu loturile în licitații. Cele 35 de companii erau structurate în două grupuri mari de pe piața lemnului Schweighoffer și Kronospan.
Investigația a durat 5 ani. Sesizarea a venit de la o firmă concurentă, investigată și ea la rândul ei, care și-a dat seama că firmele din grupul Kronospan își micșorează cifra de afaceri pe perioada investigației, astfel ca la final sancțiunea să fie mai mica, aceasta fiind 1% din cifra de afaceri.
Altă investigație a Consiliului Concurenței a fost cel denumit Agențiile de turism. Un număr de 14 agenții de turism au stabilit în comun să-și coordoneze politicile comerciale în scopul stabilirii unui tarif minim asupra unor servicii. Unul dintre concurenți a sesizat acest lucru la Consiliul Concurenței. El nefiind parte în această înțelegere și vroind să vândă sub acel nivel de preț.
„Tarom, care închiria charterele agențiilor de turism a organizat o întâlnire cu aceste agenții. În urma acestei întâlniri refuză să contracteze zboruri cu companiile care nu erau membre în acest cartel sau le acorda orare preferențiale. În acest caz, Tarom a fost considerat facilitator și a fost sancționat ca atare”, a exemplificat directorul general al Consiliului Concurenței.
Următorul caz prezentat a fost cel al Transgaz, care organiza licitații pentru lucrări de construcții conducte pentru transportul gazelor naturale. 14 companii prezente la licitații au organizat un cartel, comunicând între ele cum ofertează, împărțindu-se pe oferte. Unii dintre angajații Transgaz comunicau cu ofertanții și le spuneau fie denumirea companiei câștigătoare, fie cum să se comporte la licitații.
Altă investigație instrumentată a fost pe piața farmaceutică – Imunoglobulina, unde amenzile aplicate s-au ridicat la 80 de milioane de euro.
ACODAREN este denumirea unei alte investigații a Consiliului Concurenței. Durata investigației a fost de 10 ani, 66 de părți fiind implicate. Este vorba de înțelegere între 55 de service-uri auto membre ACODAREN cu scopul de a fixa și uniformiza serviciile de manoperă. Era implicat și Renault Comercial Roumanie, care era și distribuitor de piese auto, precum și 8 companii de asigurări. În urma investigațiilor au fost aplicate amenzi în valoare de 26,2 milioane de euro.
Cazul OTOPENI, unde mai multe companii s-au înțeles, în 2010, să fixeze prețurile la serviciile oferite pasagerilor în cadrul Aeroportului Henri Coandă a fost alt exemplu.
În perioada 2021 – 2023, Consiliul Concurenței a mai declanșat o investigație în domeniul bancar unde existau suspiciuni de posibilă manipulare anticoncurențială a ROBOR. Au fost supuse investigației 10 bănci: BCR, BRD, Banca Transilvania, ING Bank, Raiffeisen Bank, Exim Bank, CEC Bank, Unicredit, OTP Bank și Intesa Sanpaolo Romania. Consiliul Concurenței a suspectat posibile înțelegeri cu scopul de a limita accesul consumatorilor la produsele și serviciile de creditare pentru persoane fizice (scor FICO). Au fost declanșate inspecții inopinate la cele 10 bănci, dar și la Biroul de Credit și Asociația Română a Băncilor.
Alte trei investigații au fost declanșate în domeniul alimentar, unde existau suspiciuni asupra stabilirii prețurilor pe piețe de producție a uleiului de floarea soarelui, untului și zahărului. Consiliul Concurenței suspecta unii producători că au profitat de creșterea inflației și s-au înțeles să crească suplimentar prețul de vânzare la unele produse, obținând profituri mai mari. Au fost supuse investigației: Albalact, Covalact și Dorna Lactate, part a grupului Lactalis. Pentru refuzul accesului la unele informații în timpul inspecțiilor au fost aplicate amenzi în valoare de 2,3 milioane de euro.
Antreprenorii prezenți la întâlnirea cu Consiliul Concurenței au apreciat exemplele concrete oferite, intervenind de multe ori în discuții pentru informații suplimentare.
