Fondurile de instalare a tinerilor în agricultură, mai ales în zona montană, s-au epuizat cât ai zice pește la București. În schimb, în Ardeal, celor orientați către sustenabilitate li se oferă o nouă șansă. Una care duce direct în Europa.
Florin Burzo, fermier din județul Bistrița-Năsăud, a accesat programul de instalare a tinerilor fermieri în 2017, obținând 40.000 de euro pentru o exploatare montană.
„Mie statul mi-a luat, din prima, 6.000 de euro numai din taxa pe valoarea adăugată (TVA) de pe utilajele achiziționate. Dacă mai punem TVA din motorină, plus alte cheltuieli, rezultă că statul român iese cel mai bine din acest program. Adică UE oferă finanțarea tinerilor din agricultură, sumă din care 28.000-30.000 de euro/fermier ajung la stat. Oricum 70.000 de euro reprezintă o sumă foarte mică, mai ales pentru instalarea tinerilor în zona montană. Acest program cu alocare separată a fost și mai complicat, banii epuizându-se rapid. Avem 30 de tineri din zonă care s-au înscris. Nu înțeleg cum statul nu găsește bani să acopere cererea din partea acestor tineri, dar risipește milioane de euro pe tot felul de prostii”, se revoltă Florin Burzo, fermier din județul Bistrița-Năsăud.
Alături de alți 150 de mici fermieri, Florin Burzo a înființat Cooperativa Agricolă Țibleș – Someș – Meleș (CATSM) abia acum un an și jumătate, din cauza din cauza întârzierilor Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, pentru întabularea terenului necesar unei platforme de gunoi, și Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). Lună de lună, fermierii care cresc mai ales vaci Bălțată Românească furnizează 8.000 litri de lapte procesatorului Romfulda.
„Acum primim 2,30 lei/l la nivel de cooperativă, un producător individual ajunge și la 1,50 lei/l, în alte zone. Am pornit cu entuziasm cooperativa pe când prețurile la lapte erau mai mari, apoi au scăzut mult, între timp s-au mai redresat, dar tot ar trebui să ajungem la 2,50-3,00 lei/l ca să ne putem dezvolta, să facem investiții. La munte avem și alte dezavantaje. Cele mai multe dintre cele șase comune în care activăm sunt în zone defavorizate, patru nu au apă și canalizare, în condițiile în care Direcția Sanitară Veterinară (DSV) ne impune reguli stricte de igienă dacă vrem să ne procesăm laptele. Prin cooperativă am reușim să cumpărăm pe fonduri UE, cu ajutorul Grupului de Acțiune Locală (GAL) Ținutul Haiducului, două cisterne Iveco noi pentru lapte, însă alte utilaje le-am luat second hand. Managerul GAL, Ionel Dîncu, ne-a propus un alt proiect, o linie de procesare sau de ambalare a laptelui, sub brandul «Produs de Țibleș», să putem livra pe abonament sau în magazine mici”, spune Florin Burzo care este vicepreședinte al CATSM.
Producție da, procesare ba
Competiția pentru accesarea fondurilor este ridicată, recunoaște Mugurel Jitea, decanul Facultății de Horticultură și Afaceri în Dezvoltare Rurală, din cadrul Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca.
„Mulți dintre studenții noștri vin din familii de fermieri și vor să continue, alții, să înceapă o nouă afacere. Celor din prima categorie le este mai ușor pentru că deja au o bază, însă pentru a accesa Tânărul Fermier apare o barieră, deoarece acele ferme au ajuns deja la o anumită dimensiune. Există și alte programe de finanțare, precum investiții în exploatațiile agricole, de la zootehnie, la viticultură și pomicultură, însă trebuie să vină cu un aport de 50%. Se adaugă și cheltuielile cu TVA care sunt neeligibile. Avem absolvenți care coordonează cooperative agricole în Transilvania, este o cerere mare din partea tinerilor din aceste asocieri pentru programul de instalare. Concurența e foarte ridicată, fondurile alocate prin Tânărul Fermier au fost epuizate, mai ales în zona montană. Totuși, e bine că în noua alocare financiară, tinerii cu studiu în domeniu au un punctaj suplimentar. Ne-am dori, ca universitate, o suplimentare a liniei bugetare dedicate tinerilor fermieri pentru că în momentul în care un asemenea absolvent își asumă că va sta cinci ani în spațiul rural, acel sat va avea un viitor. Astfel lucrurile ar putea evolua, ne-am păstra viu satul românesc. Dar asta înseamnă o alocare suplimentară, pentru ca un număr mai mare de tineri fermieri să se poată instala în spațiul rural”, arată Mugurel Jitea.
Deși mulți tineri cu ferme zootehnice aplică pentru a se instala în zona montană, o problemă rămân investițiile majoritare în producție și nu în procesare, astfel că mult mai puține produse locale ajung la consumatorul final.
„Procesarea presupune investiții mai ridicate pentru că normele DSV sunt coercitive. Aici trebuie găsit un echilibru între nevoia de securitate alimentară, adică a produce, și cea de siguranța alimentară, respectiv să produci sănătos și corect. Ideală ar fi procesarea în cadrul asocierii. Sunt câteva modele în România, destul de rare, pentru că după 30 de ani, încă avem acea frică de a lucra împreună. În cadrul Cooperativei Agricole Someș Arieș avem mai mulți absolvenți care au reușit să își cumpere echipamente și mașini de transport, însă vând laptele marilor procesatori. Următorul nivel ar fi crearea unei mărci de calitate. Adică să spunem că acel lapte este diferit de cel industrial, pentru că vine de pe pășune, din zona montană și are calități diferite, este mai gustos și mai sănătos, lucru demonstrat științific, prin rata crescută de conținut de Omega 3 și alte substanțe benefice. Și să proceseze produse finite, nu numai lapte, precum cașcavalul de calitate”, a mai spus Mugurel Jitea.
Pajiștile sustenabile, integrate într-o rețea europeană
USAMV Cluj-Napoca participă la proiectul european Grazing4Agroecology, care are o componentă pentru tinerii din ferme ce folosesc iarba și pășunatul în mod inovativ și sustenabil.
„În proiect avem 120 de ferme partenere din UE ce folosesc iarba într-un mod inovativ, crescând bunăstarea animalelor și scăzând costurile de producție. Construim o rețea de tineri fermieri care să învețe de la aceste ferme inovative, de la mentori, le arătăm exemple de bune practici. În România am identificat inovații tehnice (sisteme de monitorizare GPS a animalelor în Munții Apuseni), sisteme de realizare a gardurilor electrice, pășunat rotațional (împarți terenul și pășunezi ca să oferi suficientă hrană animalului, dar să ai și biodiversitate ca să nu ajungi la suprapășunat), diverse tipuri de asociere, ferme care oferă cazare, fermieri care procesează carne și lapte. La Turda avem Ferma Szell, care livrează carne de Angus pe piața Clujului. Am găsit puncte gastronomice locale, realizate de fermieri în zona Munților Țibleș.
În cadrul proiectului am inițiat un concurs pentru tinerii fermieri. Ei ne trimit filmulețe, iar pe trei dintre cei mai inovativi îi vom duce în Olanda, în acea rețea pe care o formăm, a tinerilor fermieri din Europa, transportul și cazarea fiind acoperite de UBM Feed Romania, fabrică de furaje din Sânpaul, județul Mureș. Vor fi 40 de tineri din Europa în Olanda, dintre care trei din România. Modelele de succes îi vor influența pozitiv și pe alți fermieri. În Europa, lucrurile au crescut organic prin astfel de concursuri, de la câțiva zeci de fermieri înscriși inițial, s-a ajuns la câteva sute. Prin aceste competiții demonstrăm că meseria de fermier este una importantă și aproape de mediu. În aceste rețele există specialiști, cercetători, consultanți în legătură cu instituțiile de finanțare”, a detaliat Jitea.
Avalanșă de cereri de finanțare
La început de an, AFIR anunța epuizarea fondurilor disponibile pentru intervenția DR-30, sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri, componenta națională din Planul Strategic pentru Politica Agricolă Comună (PSPAC) 2023-2027. În perioada 2 noiembrie – 19 ianuarie, AFIR a primit 3.761 de solicitări de finanțare, cu o valoare de 263 milioane de euro. Procentul depunerilor a ajuns la 150% din alocarea stabilită. Termenul limită era 31 ianuarie, alocarea stabilită pentru această sesiune fiind de 175 milioane de euro. Sprijinul financiar prin intermediul acestei intervenții este 100% nerambursabil, de 70.000 de euro/proiect. Acesta se acordă tinerilor fermieri a căror solicitare de finanțare a fost declarată eligibilă și selectată pentru finanțare. Fondurile se acordă în baza unui plan de afaceri, sub formă de sumă forfetară, în două tranșe: 75% din cuantumul sprijinului la semnarea contractului de finanțare, 25% în funcție de implementarea corectă a planului de afaceri, fără a depăși trei ani, sau cinci ani pentru sectorul pomicol și struguri de masă, de la semnarea contractului de finanțare.
Fondurile pentru tinerii fermieri din zona montană au fost primele care s-au epuizat, în 6 decembrie 2023, înainte de data de închidere a sesiuni, 31 ianuarie 2024. Au fost depuse 1.879 de cereri, de 131,5 milioane de euro, fiind depășit plafonul stabilit pentru această sesiune, de 112 milioane de euro.
Călin POENARU
Articol publicat în ediția tipărită cu nr. 126 a revistei Transilvania Business
