Conferințele despre reziliență, despre fiscalitate, despre digitalizare au fost numeroase în ultima vreme. Consiliul Național al IMM-urilor din România (CNIPMMR), confederație reprezentativă la nivel național pentru IMM-uri, vine cu un concept nou, o conferință intitulată „vorbIMM despre…Regenerarea României”.
Evenimentul are ca scop prezentarea conceptului „Regenerarea României”, dezvoltarea competenţelor care oferă oportunităţi de angajare și sprijinirea agenţilor economici să se implice direct în toate componentele formării forţei de muncă de care au nevoie, încurajarea muncii în rândul tinerilor prin urmarea unui nou traseu educational și sublinierea principiilor de educație financiară.
Conferința, organizată la Ramada Oradea, cu sprijinul Camerei de Comerț și Industrie (CCI) Bihor, a Consiliului Local al IMM-urilor Oradea (CLIMO) și a Federației Patronilor Bihor s-a bucurat de o numeroasă prezență. Au participat antreprenori, reprezentenți ai învățământului, ai instituțiilor publice deconcentrate, etc.
Evenimentul a fost moderat de Liviu Sabău, membru în Biroul director al CLIMMO.
Investiții și lanțuri de furnizori
Panelul 1 a avut ca tematică „Investiții și lanțuri de furnizori”. Primul a luat cuvântul Florin Jianu, președintele CNIPMMR. Acesta a vorbit despre Indexul Antreprenoriatului Românesc lansat în 1 aprilie 2024.
Preşedintele CNIPMMR a subliniat că Indexul Antreprenoriatului Românesc reprezintă cea mai complexă interpretare a datelor despre antreprenoriatul românesc, care va însemna un barometru al evoluţiei noastre ca naţiune antreprenorială în timp.
Acest index se bazează pe agregarea a 25 de indicatori, 15 indicatori macro-economici, preluaţi din date statistice oficiale, de la Institutul Naţional de Statistică, Banca Naţională a României, Ministerul Muncii, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).
Cele patru categorii ale indexului sunt antreprenoriat critic sau slab, antreprenoriat moderat, antreprenoriat emergent şi antreprenoriat solid.
„Indexul Antreprenoriatului Românesc are un scor de 49 de puncte în semestrul I din 2024 şi se încadrează în categoria de antreprenoriat moderat”, a precizat Florin Jianu.
Acesta a observat că antreprenorii români au încredere în ei, dar nu au încredere în politicile publice și în ceea ce se întâmplă în general dincolo de comunitatea lor. Totuși, mediul privat, așa cum reiese din indicatorii Indexului Anpreprenoriatului Românesc, înregistrează performanțe mai bune decât mediul public.
„Ar trebui să vorbim mai mult despre beneficiile pieței unice și despre ceea ce înseamnă piața europeană. Performanțele globale sunt precepute ca pozitive de mediul de afaceri”, a încheiat președintele CNIPMMR.
Subprefectul Bihorului, Emilian Pavel, a vorbit atât din experiența de fost europarlamentar, cât și din cea de antreprenor. Acesta i-a invitat pe antreprenori să se implice mai mult în dialogul cu instituțiile publice pentru a-și spune părerile și dorințele.
„Oferta mea și a Guvernului este de a avea un dialog constant, de a folosi toate pârgiile avute la dispoziție, fie că vorbim de reprezentatul Guvernului – Instituția Prefectului, fie că vorbim despre asociațiile patronale, fie că vorbim de parlamentari. Acest lucru nu poate decât să ne aducă soluții, să netezească lipsa de încredere prezentată în Index, între dumneavoastră și decidenții politici”, a precizat Emilian Pavel.
Letiția Motoc, directorul general al Zonei Metropolitane Oradea, a făcut o prezentare a Zonei Metropolitane, a scopului înființării acesteia și a strategiei ei de dezvoltare.
„Zona Metropolitană Oradea este un exemplu de bună practică nu pentru că avem noi parcuri industriale, ci pentru creșterea accelerată pe care o avem în ultimii ani”, a subliniat Letiția Motoc.
Ciprian Barna, directorul executiv Direcția Gestionare, Monitorizare și Evaluare ADR Nord – Vest a vorbit despre finanțările de peste 1,9 miliarde de lei accesate prin proiecte în perioada 2014 – 2020 pe POR de IMM-urile din zona de Nord – Vest, peste 60% fiind accesate din județele Bihor și Cluj.
Acesta a anunțat și pilonii și domeniile spre care vor fi direcționate fondurile europene prin ADR Nord – Vest în exercițiul următor.
Andreea Negru, președintele Patronatului European al Femeilor Antreprenor (PEFA) a punctat în cifre implicarea femeilor în mediul de afaceri. Acesta este de părere că există un potențial de creștere în ceea ce privește implicarea doamnelor în economie.
„Companiile conduse de doamne trec mai bine peste situațiile de criză, o spune un studiu Harward Business Review, pentru că leadeship-ul feminin este mai eficient decât cel masculin pe poziții similare”, este de părere Andreea Negru.
Nicoleta Vatlavec, manager corporate Groupama a prezentat care sunt, conform studiilor de specialitate, cele mai mari cinci pericole cu care se va confrunta omenirea în 2024: fenomenele meteo, dezinformarea și informațiile false generate de Inteligența Artificială, creșterea costurilor, atacurile cibernetice și întreruperea lanțului de aprovizionare.
„Toate acestea duc la concluzia că antreprenoriatul este un sport care trebuie practicat cu o plasă de siguranță”, a subliniat Nicoleta Vatlavec militând pentru creșterea asigurărilor facultative.
George Silaghi, director Grup Retail BCR, a vorbit despre cei patru piloni de bază identificați de BCR, pornind de la investiții, ajungând la dialog deschis între tineri, universități și agenți aconomici.
„Este important să le oferim tinerilor nu vorbe ci fapte concrete, astfel încât ei să poată să se dezvolte în cadrul orașului, instituțiilor, companiilor în care lucrează. Avem tineri foarte valoroși în Oradea. Noi credem în continuare în acești tineri, știm că ei sunt sufletul nostru și ei vor fi cei care peste 10 – 15 ani vor conduce mai departe atât zona antreprenorială cât și partea de instituții publice. Credem în ei și vrem să-i valorizăm în continuare.Să încercă să le fim cât mai aproape și cât mai implicați în ceea ce-i privește”, a declarat George Silaghi.
Învățământ dual și digitalizare
Panelul 2 al evenimentului a avut tematica „Învățământ dual și digitalizare”.
Primul vorbitor al panelului, Sterică Fudulea, secretar general al CNIPMMR, a vorbit despre două provocări: câte din meserii vor mai rămâne și vor fi înlocuite ulterior de inteligența artificială și cum putem cultiva zona de meserii decât prin învățământul dual.
„Vorbim despre regenerarea României și mi-am pus întrebarea și eu, ca și dumneavoastră, cum facem asta? Noi întreprinzătorii, angajații, poate oamenii politici. Cu toții trebuie să punem umărul”, este de părere Sterică Fudulea.
Pe baza informațiilor din Indexul Antreprenorial aceste a observat că tinerii nu doresc să se angajeze.
„Cred că trebuie să lucrăm un pic la cea ce înseamnă cultul muncii. Mi-aș dori o generație de meseriași din învățământul dual”, a subliniat secretarul general al CNIPMMR.
Lorena Stoian, primvicepreședinte PEFA, avocat de business, este de părere că tinerii trebuie să fie lăsați să-și urmeze visul, nu să fie influențați, cum se întâmplă de cele mai multe ori, de către părinți, când este vorba despre cariera pe care vor să o urmeze.
„Dacă fiecare dintre noi pleacă de la aceste conferințe cu un gând, cu o idee, este un câștig. Gândul pe care eu vi-l transmit este să vă lăsați proprii copii să-și urmeze visul. Și să lucrăm împreună, autorități publice locale și centrale, școli și companii. Și companiile să conștientizeze că au o responsabilitate să susțină tinerii”, a spus Lorena Stoian.
Aceasta a adăugat că una din întrebările care i-au fost puse la precedentele evenimente a fost: „Cum facem să ținem tinerii după ce termină școala de învățământ dual?”.
Ea le-a răspuns că, așa cum există precedent la Academia de Poliție, școlile militare, care impun ca 10 ani să nu se plece din sistem, iar dacă pleacă să plătească, nu vede de ce nu se poate implementa și în sistemul dual același mecanism de lucru.
Bihorul în frunte la învățământ dual
Simona Ileana Sandu, inspector de specialitate CNDIPT coordonator regional Centru, a venit în fața audienței cu informații despre învățământul dual la nivel național. Inspectorul a precizat că Bihorul este pe locul II național, cu 17,7% de tineri cuprinși învățământul dual.
„Dacă în acest moment avem în jur de 15.000 de elevi în învățământul dual la nivel național, asta înseamnă 5,8% din totalul elevilor de învățământ secundar superior de zi din învățământul preofesional și tehnic, la nivelul regiunii Nord – Vest acest procent este de 9,4%, locul II la nivel național după regiunea Centru. Iar în interiorul regiunii, cele mai bine aspectate județe sunt: Bihorul, care conduce detașat cu 17,7% învățământ dual și Cluj cu 11,4%. Deci, Bihorul se află pe locul II național la învățământ dual, după Brașov. Asta înseamnă că operatorii economici bihoreni coștientizează foarte bine și au fost foarte bine informați privind posibilitatea de a solicita școlarizare prin învățământul dual și avut încredere în această formă de învățământ”, a explicat Simona Ileana Sandu.
Aceasta a mai informt despre ultimele modificări legislative. Una dintre acestea este că odată cu împlinirea vârstei de 16 ani, elevii pot fi angajați de către operatorii economici la care efectuează stagiile de practică. Alte noutăți sunt beneficiile fiscale ăentru operatorii economici care se implică în astfel de programe: legat de cheltuielile cu stagiile de practică, ele fiind deductibile, iar veniturile neimpozabile, precum și scutirea de la plata impozitului pe profit.
În cadrul evenimentului de la Oradea a fost prezent și un elev banaficiar al învățământului dual, Beniamin Dărăban, care și-a ales meseria de instalator instalații tehnico-sanitare și de gaz, pe care o învață la Liceul Tehnologic Constantin Brâncuși.
„M-am dus spre această meserie pentru că nu este așa de monotonă și pot să învăț constant să fiu mai fericit și mai împlinit cu o meseria care mă va ajuta”, a precizat Beniamin Dărăban.
Dan Marius Suciu, consilier superior AIMM Cluj a vorbit despre noile programe care urmează a fi lansate în perioada următoare: Startup Nation și Femeia Antreprenor.
Învățământul dual = școlile profesionale sub altă denumire
Constantin Badea, directorul general al CCI Bihor a subliniat, și de această dată, implicarea organizațiilor patronale din Bihor în ceea ce privește propunerile pentru diferite proiecte legislative, dar care nu sunt luate în seamă la nivel guvernamental.
„Mi-am pus întrebarea pentru cine vrem să facem această regenerare: Pentru noi sau pentru alții care vin? Că ai noștri meseriași care au plecat, nu se mai reîntorc”, a precizat directorul CCI Bihor
În ceea ce privește învățământul dual, Constatin Badea se întreabă de ce au fost desființate școlile profesionale, tot de reprezentanți de-ai noștri din Ministerul Învățământului, care acum vor să le reinventeze sub numele de învățământ dual.
„De acum 10 – 15 ani am propus să facem ceva pentru a-i ține pe acești tineri după ce-i calificăm și nu ne-a băgat nimeni în seamă. Pe banii noștri îi calificăm și se duc dincolo, într-devăr, pe salarii mai mari și noi pierdem. Cei din vest au această forță de muncă calificată fără nici un efort financiar și nici material. Deci trebuie, neapărat, să rezolvăm această problemă”, este de părere Constantin Badea.
Valtryp – faptele vorbesc
În cadrul evenimentului a fost prezent și Valeriu Tryp, fondatorul fabricii Valtryp, prima companie românească din domeniul automotive cu capital 100% românesc.
„Am atras în România cele mai mari companii din lume din domeniul automotive. Astăzi, producem peste 1.500 – 1.600 de volane pe zi pentru cele mai renumite mărci din întreaga lume. Dorim să dezvoltăm o fabrică în noul parc industrial din Beiuș. Săptămâna aceasta am avut o discuție cu directorul general pe Europa de la o fimă de automotive enorm de mare pentru a deschide în Beiuș câteva secții pentru confecționarea airbegurilor și a centurilor de siguranță pentru autoturisme, creînd 300 – 400 de locuri de muncă noi”, a informat Valeriu Trip.
Fondatorul Valtryp mai vrea să finanțeze calificarea unei clase de 20 – 30 de elevi prin învățământ dual, dar solicită să se găsească o soluție legală pentru ca aceștia să nu plece o perioadă de timp, până își va recupera investiția în ei.
Mihaela Blaga, fiica lui Vasile Trip, a vorbit despre dezvoltarea fabricii prin fonduri europene.
„Compania pe care o reprezint a reușit să crească și în aceste vremuri grele cu fondurilor europene, cât și cu ajutorul cunoștințelor care au venit din spate și a suportului pe care l-am primit. Am accesta trei proiecte pe fonduri europene: unul este implementat, unul în curs de implementare, iar al treilea urmează. Fonduri sunt, trebuie să ajungă și la urechile colegilor din IMM-uri și să încerce să le acceseze”, a precizat Mihaela Blaga.
La sfârșitul conferinței a avut loc o sesiune de întrebări adresate de cei din sală membrilor panelurilor.
