Venera Vlad, director asociat Infrastructură Sustenabilă România și Bulgaria în cadrul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), a expus beneficiile și oportunitățile Programului Orașe Verzi susținut și promovat de BERD. ♦ Timișoara, Mediaș și Alba Iulia se numără printre centrele urbane din România care s-au înscris pe drumul tranziției către Orașe Verzi, concepute pe un model durabil și sustenabil. În valoare de peste 1 miliard de euro sunt creditele oferite de BERD pentru proiecte de infrastructură municipală, generând investiţii de alte 6 miliarde de euro din fonduri ale Uniunii Europene.
Vă rugăm să ne precizați reperele activității BERD, subscrise Programului Orașe Verzi, la nivelul României.
Programul BERD Orașe Verzi a fost lansat în 2015, având ca obiectiv să sprijine 100 de orașe în tranziția la o economie verde, cu precădere prin pregătirea unor Planuri de Acțiune pentru Orașe Verzi (PAOV). În prezent, 60 orașe au aderat la Programul BERD, dintre care șase sunt din România: Timișoara, Craiova, Iași, Mediaș, București, Alba Iulia. Primele patru au deja Planuri de Acțiune pentru Orașe Verzi (PAOV) aprobate sau în curs de aprobare, iar București este la jumătatea drumului în procesul de elaborare a PAOV. Alba Iulia a lansat astăzi (n.r. 14.02.2024) acest plan, în prezența a peste 100 de participanți reprezentând municipiul Alba Iulia și alte autorități locale din regiune, companii de utilități, agenții cu atribuții în sectorul municipal, societatea civilă, mediul de afaceri, mediul universitar etc.
Cum ați descrie interesul manifestat de autoritățile din România pentru soluții reziliente, smart și verzi?
Interesul municipalităților pentru aceste soluții moderne este din ce în ce mai mare, acestea urmărind în mod firesc creșterea standardelor de viață și de mediu ale comunităților. În aceeași măsură contribuie și nevoia de conformare cu politicile europene, dar și fondurile generoase ale Uniunii Europene aflate la dispoziția României, în acest scop. În acest context, anumite municipalități sunt interesate de suportul BERD în identificarea și prioritizarea problemelor de mediu, precum și în găsirea soluțiilor optime pentru rezolvarea acestora prin intermediul PAOV. Este un domeniu de expertiză relativ nou, nu foarte răspândit, încă, în România.
Care ar fi particularitățile autorităților române față de cele din Bulgaria, Moldova sau Polonia, în abordarea proiectelor care vizează atingerea obiectivelor Orașe Verzi?
Există anumite diferențe de abordare între România şi țările menționate. Acestea se referă la strategia de țară, la mecanismele de finanțare sau la resursele disponibile. De exemplu, autoritățile din România urmăresc în primul rând oportunitățile de finanțare din fonduri europene, în timp ce Polonia investește în proiecte verzi folosind diverse surse de finanțare. În altă ordine de idei, România folosește aproape exclusiv metode tradiționale de achiziție a proiectelor de infrastructură, în timp ce alte țări vizează atragerea sectorului privat în cadrul proiectelor de parteneriat public-privat.
Care sunt oportunitățile de dezvoltare la nivelul comunităților urbane din România, din perspectiva Programului Orașe Verzi?
Municipalităţile au multiple oportunităţi de dezvoltare prin intermediul PAOV prin selectarea celor mai bune proiecte pentru comunităţile respective. Astfel, în funcţie de problemele de mediu identificate se pot promova proiecte în diverse sectoare municipale (apă şi apă uzată, managementul deşeurilor, transport public, clădiri, iluminat public etc.), proiecte care contribuie la reducerea poluării, creşterea calităţii serviciilor publice, utilizarea mai bună a spaţiilor publice etc.
Cum vedeți parcursul Primăriei Municipiului Mediaș în tranziția spre Orașe Verzi?
Mediaş a fost primul oraş de mărime medie care a aderat la reţeaua Oraşelor Verzi din cadrul BERD (N.B. înainte de Mediaş au fost selectate oraşe mai mari, de peste 100.000 de locuitori). Primăria Mediaş s-a implicat activ în elaborarea şi aprobarea PAOV, iar unele investiţii sau măsuri prioritare din acest plan sunt deja în implementare, finanţate din fonduri europene sau alte resurse atrase.
Cum apreciați demersurile întreprinse de Primăria Municipiului Timișoara pe drumul spre atingerea obiectivelor specifice O.V.?
Primăria Municipiului Timişoara este considerată o promotoare a proiectelor verzi în regiune, cu obiective ambiţioase dar realizabile. De asemenea, reprezentanţii primăriei Timișoara contribuie activ la schimbul de idei şi experienţe cu alte primării, în cadrul Programului BERD Oraşe Verzi. De asemenea, Planul de Acţiune (PAOV) este finalizat, urmând să fie supus aprobării Consiliului Local.
Alba Iulia este cel mai nou membru al rețelei Orașe Verzi. Care sunt așteptările BERD față de echipa administrativă din cadrul Primăriei Municipiului Alba Iulia și față de actorii principali?
Într-adevăr, municipalitatea Alba Iulia a aderat recent la Programul Oraşe Verzi, colaborarea dintre Primărie şi BERD în lansarea acestui Program fiind foarte bună. Urmează câteva luni intense de elaborare a PAOV, cu suportul consultanţei facilitate de BERD, şi contăm pe participarea activă a Primăriei şi a comunităţii locale în identificarea celor mai bune soluţii pentru viitorul oraşului.
Care este valoarea totală a creditelor oferite autorităților din România?
Până în prezent BERD a investit aproximativ 1 miliard de euro în proiecte de infrastructură municipală în România, generând investiţii de alte 6 miliarde de euro din fonduri ale Uniunii Europene.
Care sunt principiile după care ar trebui construită viziunea pentru un Oraș Verde?
Viziunea este specifică fiecărui oraş în parte. Plecând de la problemele de mediu şi de locuire specifice, trebuie identificate cele mai bune opţiuni pentru rezolvarea acelor probleme şi dezvoltarea sustenabilă a oraşului respectiv. Este important ca acţiunile şi proiectele propuse în PAOV să fie rezultatul consultării publicului interesat şi a unor dezbateri reale între experţi şi comunitate.
În accepțiunea dumneavoastră, care este factorul dominant în procesul de elaborare a strategiei pentru Orașe Verzi?
Ambiţia, viziunea şi interesul autorităţilor locale în promovarea de oraşe verzi contează în egală măsură în elaborarea PAOV.
Ce rol joacă elementul de implicare a părților interesate?
Implicarea părţilor interesate în elaborarea PAOV este esenţială. Este, de altfel, una dintre cerinţele BERD în selectarea oraşelor care aderă la Program.
Care este diferența dintre un proiect livrat cu succes și unul eșuat?
Diferenţa constă în servicii mai bune pentru populaţie, fie că vorbim de servicii de furnizare a apei sau de iluminat public, fie că ne referim la un mediu mai curat sau un oraş cu opţiuni variate de angajare sau de petrecere a timpului liber.
Regula „Keep it simple” se aplică și în conceperea și redactarea proiectelor Orașe Verzi?
Regula „keep it simple” poate avea diverse interpretări, dar cred că se pretează cel mai bine în administraţie dacă ne referim la procedurile birocratice excesive în elaborarea proiectelor; atunci când e cazul, evident, pentru că sunt şi administraţii care s-au modernizat.
Cum intenționează BERD să atragă și să motiveze sectorul privat în susținerea proiectelor pentru Orașe Verzi?
Atragerea sectorului privat este o componentă principală în finanţarea BERD. Dacă vorbim de proiectele municipale, implicarea sectorului privat este recomandată atunci când municipalitatea nu are suficientă expertiză şi capacitate de finanţare a unor obiective esenţiale de infrastructură publică sau când anumite servicii publice sunt gestionate mai eficient de către sectorul privat. BERD poate contribui cu asistenţă la structurarea proiectelor care implică participarea sectorului privat. În altă ordine de idei, BERD urmăreşte participarea sectorului privat în procesul de consultare şi de luare a deciziilor în cadrul PAOV.
Care sunt obiectivele cheie pentru transformarea unei comunități urbane într-un Oraș Verde și în ce orizont de timp se poate produce această tranziție?
Obiectivele esenţiale sunt creşterea calităţii mediului şi a standardelor de locuire în oraşele respective. Durata procesului de tranziţie la o economie verde depinde, în principal, de resursele, expertiza, viziunea şi ambiţia autorităţilor locale.
Care sunt direcțiile strategice pe care BERD se concentrează în 2024?
În 2024 BERD urmăreşte obiectivele din strategia de ţară, respectiv: dezvoltarea infrastructurii sustenabile, dezvoltarea sectorului privat și dezvoltarea pieţelor de capital.
Articol publicat în ediția tipărită cu nr. 128 a revistei Transilvania Business (11 aprilie-8 mai 2024)
