Regiunea cu 220 km de autostradă și magistrală ferată modernizată a pus accentul pe conectivitate regională. ♦ Cum s-au consolidat polii de dezvoltare urbană, prin consolidarea infrastructurii și facilitând accesul la servicii esențiale, aflăm din interviul oferit de Simion Crețu, directorul general al ADR Centru.
ADR Centru a devenit Organism Intermediar pentru implementarea Programului Tranziție Justă la nivelul Regiunii Centru. Ce presupune acest lucru și care sunt efectele asupra activității agenției și beneficiile în raport cu beneficiarii?
Simion Crețu, director general ADR Centru: Programul de Tranziție Justă este un instrument financiar pe care Comisia Europeană l-a creat în vederea adoptării unor măsuri de decarbonizare, de protecție a mediului, de eficiență energetică, în condițiile în care în unele zone, din cauza unor procese industriale sau a unor restructurări, sunt anumite urmări. În urma analizei efectuate s-au identificat, conform conceptului pe care Comisia l-a elaborat, șase județe care ar îndeplini condițiile pentru a fi finanțate prin acest program, respectiv: Mureș, Hunedoara, Gorj, Dolj, Prahova și Galați. S-a făcut un Program Operațional aprobat de Comisia Europeană, iar ca mecanism de implementare, ca structură instituțională, s-a creat o autoritate de management sub umbrela Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene și cinci organisme intermediare, în teritoriu. Practic, ADR Centru este parte pentru implementare, realizând activități de help desk, de organizare de întâlniri, de evaluare și contractare a proiectelor, precum și implementarea și monitorizarea lor.
Care sunt pilonii prin care Mecanismul pentru Tranziție Justă (MTJ) mobilizează fondurile pentru investiții?
Simion Crețu, director general ADR Centru: Avem deschisă o axă pentru finanțarea IMM-urilor, unde avem depuse 18 proiecte a căror valoare totală este de 180 milioane de euro, dintre care 101 milioane sunt asigurați de MTJ. Un al doilea pilon de investiții este schema dedicată Programului InvestEU, prin care se pot sprijini investițiile în cadrul planurilor teritoriale pentru o tranziție justă (PTTJ) într-o gamă mai largă de proiecte, cum ar fi proiectele de infrastructură energetică și de transport, inclusiv rețelele de gaze și de termoficare, dar și proiectele de decarbonizare, de diversificare economică și de infrastructură socială. De asemenea, există o facilitate de împrumut pentru sectorul public. Instrumentul va oferi sprijin proiectelor care vor include investiții în toate tipurile de infrastructuri publice, de energie și transporturi, rețele de termoficare, măsuri de eficientizare energetică precum renovarea clădirilor, infrastructuri sociale. Nu se acordă sprijin pentru investiții legate de combustibilii fosili.
Putem vorbi despre o descentralizare a autorității în materie de decizie și gestionare a fondurilor europene?
S.C.: Pe MTJ este o descentralizare parțială pentru că e autoritate de management națională și organism intermediar. Când vorbim despre descentralizare, o putem face cu privire la Programul Regional 2021 – 2027, elaborat de noi. Când se elaborează un singur Program Operațional Regional lucrurile sunt identice în fiecare regiune. Însă, făcând program pe fiecare regiune, anumite aspecte specifice pot fi tratate individual. Spre exemplu, în zona ADR Centru avem foarte multe monumente istorice UNESCO și de categoria A, dar cele din zona rurală nu-și găseau posibilități de finanțare. Atunci am decis ca monumentele UNESCO și cele de categoria A din mediul rural să poată fi finanțate. Fiecare regiune are un specific și fiecare are nevoi relativ diferite.
Cum apreciați lipsa finanțărilor pentru construirea de drumuri publice noi? Se acordă finanțare pentru modernizarea, refacerea infrastructurii rutiere existente, dar nu și pentru străzi noi.
S.C.: Trebuie să plecăm de la realitatea că Uniunea Europeană nu ne face casă, ne ajută să ne-o facem și ne ajută după politicile europene stabilite. Spre exemplu, pe programele de mobilitate urbană ne lasă să realizăm tot corpul drumului, respectiv pistă de biciclete, trotuar, iluminat etc. Acolo unde există un traseu de transport public, acela este eligibil. Mai mult, se pot achiziționa autobuze, se poate construi depou și altele pentru îmbunătățirea mobilității. Noi am finanțat investițiile în toate cele trei intrări în Alba Iulia. Lucrările s-au făcut prin programe derulate de ADR Centru. Evident, nevoia este mult mai mare decât ceea ce oferim.
Care sunt programele de succes în cadrul ADR Centru, pentru care a existat o adresabilitate crescută?
S.C.: Cam pe toate programele, în ceea ce privește cererile de finanțare, a fost undeva între 200% și 400%. Există o capacitate semnificativă de absorbție. Am închis toate programele cu cifre bune. Pe Programul Operațional Regional 2014 – 2020, la un buget de 700 milioane de euro, am avut depuse 2.333 de proiecte în valoare de 2,82 miliarde de euro, deci, cerere de aproape patru ori mai mare decât bugetul. Prin contractări și supra contractări, pentru că s-au mai identificat diverse tipuri de surse, am contractat 1.191 de proiecte în valoare de 1,43 miliarde de euro. Din aceste proiecte, 666 sunt total finalizate, 196 sunt în etapa ultimelor cereri de rambursare, iar pentru peste 80 de proiecte, în valoare de 171 milioane de euro, s-a aprobat etapizarea lor prin Ordonanța de Urgență nr. 36/2023. Analizând situația proiectelor depuse la nivelul Regiunii Centru și gradul de acoperire al bugetului alocat, se remarcă o serie de apeluri care prezintă interes mai ridicat față de altele. Și amintesc de 388% grad acoperire pe Investiții tehnologice în IMM-uri, 227% în cazul apelului pe Eficiență energetică- clădiri publice, peste 180% pentru Învățământ antepreșcolar și preșcolar, Creșterea relevanței învățământului terțiar universitar sau Conservarea, protecția și punerea în valoare a patrimoniului UNESCO și de clasă A.
Cu toate că au fost foarte multe oportunități de finanțare pentru zona publică, nevoia de dezvoltare este încă mare. Pe zonele astea sunt încă multe de făcut, iar potențialii beneficiari exploatează orice sursă de finanțare. Acum, cu privire la gradul de 388%, din evaluare probabil o să scadă la 200% finanțabil. La început se va face o supracontractare de 30% – 50% și apoi se vor face anumite analize, iar cu aprobarea Ministerului Finanțelor se va face o supracontractare până la 200%, pe unele domenii.
Dintre domeniile semnificative pentru dezvoltare, precum creșterea economică și sectorul IMM, transporturile, educația, agricultura, dezvoltarea urbană, protecția mediului, ocuparea și formarea profesională, egalitatea de gen, care apreciați că a evoluat pozitiv în urma proiectelor implementate la nivelul Regiunii Centru?
S.C.: E foarte clar că dinamica regiunii este pozitivă. Dacă verificăm indicatorii, aceștia au crescut semnificativ. Ca domenii spectaculoase în regiunea noastră ar fi transporturile. Suntem regiunea cu 220 km de autostradă, avem reabilitată magistrala ferată 200 și 300, de la Predeal până la Șipote, către Orăștie, Războieni. Plus că s-a dezvoltat foarte mult rețeaua de drumuri județene. Pe domeniul transporturilor, cu fonduri europene, s-au investit sume mari. Alt domeniu dezvoltat cu impact social este mediul, respectiv apă și canalizare, deșeuri, în principal. Acum mai bine de 20 de ani, în județul Alba, nici o comună nu avea canalizare. Iar undeva între 20- 30% din bugetul total este alocat pentru zona de dezvoltare a mediului privat. Punctual, pe diverse programe, am susținut dezvoltarea IMM-urilor, a turismului, a infrastructurii de afaceri (parcuri și incubatoare de afaceri, zone economice), precum și zona de cercetare și inovare. Pe aceste domenii avem rezultate considerabile.
Obiectivul Politicii de dezvoltare regională vizează reducerea disparităților economice și sociale existente între diverse regiuni. Cum apreciați implementarea PDR raportat la nivelul evoluției Regiunii Centru?
S.C.: Ca PIB pe locuitor în Regiunea Centru, am plecat prin anul 2000 cu 29%, iar acum depășim 70% din media UE-27, în timp ce București, Ilfov, depășește 100%. Eliminarea disparităților este o chestiune dificilă, pentru că raportat la regiunea Hamburg, care are 300%, ne putem doar apropia. Dar dacă discutăm despre disparitățile la nivelul României, dinamica este alta, pentru că au crescut și localitățile rurale și orașele, în vreme ce zonele urbane mari cresc constant. Localitățile reședință de județ au un alt ritm de creștere față de localitățile din zona funcțională a acestora. Spre exemplu, Brașovul, care are și zonă metropolitană ce cuprinde 60% din județ și 400.000 de locuitori, este principalul vector de dezvoltare în zonă. Plus, s-a creat conceptul de dezvoltare a polilor de creștere. Altul este impactul dacă investești în Sibiu sau Brașov. În concluzie, cred că discrepanțele s-au mai aplatizat.
În baza experienței dobândite de dumneavoastră, unde considerați că se impun măsuri de îmbunătățire în activitatea agențiilor de dezvoltare regională?
S.C.: Sintagma regionalizare încă nu e clarificată din punct de vedere macro. Au trecut totuși destul de mulți ani. Din punct de vedere administrativ teritorial încă funcționăm după legea 2 tocmai din 1968. Atunci erau patru trepte adiministrative. Iar azi, în principiu, este cam aceeași substanță. Doar că sunt anumite unități administrative teritoriale rurale și chiar urbane care au scăzut foarte tare. S-ar impune o nouă abordare, pentru că ar da posibilitatea stabilirii unei noi perspective pentru agențiile de dezvoltare regionale. Ar trebui să se acorde mai multă atenție politicilor regionale pentru că livrează cadrul de dezvoltare pe termen lung. În politici trebuie să investești.
Articol publicat în ediția tipărită cu nr. 128 a revistei Transilvania Business (11 aprilie-8 mai 2024)
