Creditarea privată este unul dintre indicatorii care arată cât de bine funcționează o economie de piață. Desigur, cu condiția să nu fie perioadă de boom, care duce către o criză. Dar altfel, creditarea înseamnă încredere într-un consum care va fi achitat ulterior și în investiții, care vor aduce un profit suficient pentru achitarea împrumutului.
În februarie, conform ultimelor date disponibile ale Băncii Naționale a României (BNR), creditarea privată a crescut cu 4,9% comparativ cu februarie 2023, ajungând la un sold de 383 miliarde lei. În termeni reali, soldul s-a redus cu 2,1% faţă de februarie anul trecut, iar față de ianuarie 2024, creditarea privată s-a diminuat cu 0,2% (-1 la sută în termeni reali).
Componenta în lei a crescut cu 5,5% faţă de perioada similară din 2023 (-1,6% în termeni reali), până la 263 miliarde lei, iar componenta în valută exprimată în lei cu 3,7% (2,7 la sută în cazul exprimării indicatorului în euro), până la 120 miliarde lei.
Din volumul total al creditelor în lei, împrumuturile acordate populaţiei s-au majorat an la an cu 5,4%, la 153 miliarde lei, iar cele ale companiilor cu 5,7%, la 109 miliarde lei. În cazul creditelor în valută, cele acordate populaţiei s-au redus cu 14,2%, la 20 miliarde lei, iar cele pentru companii au avut un plus de 8,4%, la 99 miliarde lei.
Creditul guvernamental a înregistrat o creştere în luna februarie 2024 cu 9,2% faţă de luna ianuarie 2024, până la 218 miliarde lei. În raport cu februarie 2023, acesta s-a majorat cu 25,3% (16,9 la sută în termeni reali). Acesta include creditul acordat administraţiilor publice (administraţia centrală, administraţiile locale, administraţiile sistemelor de asigurări sociale) în sumă de 44 miliarde lei, precum şi titlurile de natura datoriei deţinute, emise de aceste sectoare instituţionale în sumă de 174 miliarde lei (solduri la 29 februarie 2024).
Depozitele rezidenţilor au crescut cu 1,4% faţă de luna anterioară, până la nivelul de 582 miliarde lei, iar faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior s-au majorat cu 11,6% (4,1 la sută în termeni reali). Depozitele în lei, cu o pondere de 70% în totalul depozitelor clienţilor neguvernamentali, au crescut cu 1,8% faţă de luna ianuarie 2024, până la 408 miliarde lei. Comparativ cu luna februarie 2023, acestea s-au majorat cu 17,5% (9,6 la sută în termeni reali).
Depozitele în lei ale populaţiei au crescut cu 21,9% (13,7 la sută în termeni reali) faţă de februarie 2023, până la 223 miliarde lei. Depozitele în lei ale altor sectoare (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare) s-au majorat cu 12,5% (5,0 la sută în termeni reali), la 184 miliarde lei. Depozitele în valută ale rezidenţilor, exprimate în lei, au rămas neschimbate (-1,0 la sută, în cazul exprimării indicatorului în euro), la nivelul de 174 miliarde lei.
Masa monetară în sens larg (M3) a înregistrat la sfârşitul lunii februarie 2024 un sold de 677 miliarde lei. Aceasta a crescut cu 1,3 la sută (0,5 în termeni reali) faţă de luna ianuarie 2024, iar în raport cu februarie 2023 s-a majorat cu 10,7 la sută (3,3 la sută în termeni reali). Numerarul aflat în circulatie se ridică la 111 miliarde lei, în creştere cu 8,3% fată de februarie 2023.
Influența dobânzilor
În prima lună a anului, când inflația a revenit, conform așteptărilor, pe creștere, la fel au făcut și dobânzile bancare. Băncile comerciale au majorat dobânzile la credite și le-au redus pe cele la depozite, deși IRCC a rămas la același nivel. Inflația a urcat de la 6,6% în decembrie 2023 până la 7,4% în ianuarie, iar BNR a păstrat neschimbat nivelul dobânzii de politică monetară la 7%. A și semnalat că nu va modifica dobânda până când inflația nu va da semne clare de reducere. Banca Națională și-a menținut decizia și nu a modificat dobânda de referință nici la ultima ședință a Consiliului de Administrație, iar dacă inflația se va reduce și în martie (în februarie a coborât la 7,2%, probabil la ședința din luna mai vom asista la o reducere a dobânzii BNR.
Depozitele bancare la termen de 12 luni au coborât dobânzile (DAE) spre 5% pe an sau chiar mai jos. De altfel, cu excepția băncilor mai mici care au nevoie de lichiditate, randamentele pe 12 luni coboară sub 5% pe an. Creditele ipotecare au urcat însă la peste 7%. Un împrumut ipotecar cu condiții speciale (Credit Habitat Verde cu virare venit) are un DAE de 7,29%, cea mai mică dobândă conform datelor Finzoom.ro. Restul ofertelor urcă spre 9% și chiar mai sus pentru condiții speciale (pentru investiții imobiliare, fără asigurare de viață sau cu dobândă fixă timp de zece ani).
Pentru cei care caută în prezent o locuință, pentru care au nevoie de un credit ipotecar, e bine de știut că în perioada următoare economiștii se așteaptă ca dobânzile să scadă, cel mai probabil începând cu trimestrul al treilea al anului, dacă nu ceva mai repede. Conform datelor AVBS Credit, profilul celor care achiziționează un credit ipotecar, de obicei, este cel al unei persoane care fie a locuit cu chirie până la achiziționarea locuinței noi, fie a locuit cu părinții. În momentul în care o persoana cumpără o locuință, dorește ca rata pe care o are de plătit către bancă să fie similară cu chiria pe care o avea de plătit în perioada cât a fost chiriaș. În aceste condiții, CEO-ul AVBS Credit spune că ideal ar fi ca românii să-și facă credite ipotecare câtă vreme au sub 40-50 de ani, fiindcă mai târziu băncile nu sunt dispuse să ofere credite ipotecare pe o perioadă mai mare de timp și le va fi și dificil de plătit.
„Este matematică simplă. Dacă sunt un bărbat la 65 de ani și am locuit toată viața cu chirie, când voi ieși la pensie, pensia de regulă fiind mai mică decât salariul pe care îl aveam când eram în câmpul muncii, îmi va fi mai dificil să mai plătesc chirie. Dacă achiziționam prin credit ipotecar o locuință în perioada activă profesional, la ieșirea la pensie aș avea și casa și aș cam termina de plătit și ratele la ea. Cu cât oamenii sunt mai în vârstă și se gândesc mai târziu să facă un credit ipotecar, cu atât șansele de a obține unul scad. Valoarea creditului fiind mare, perioada de rambursare este mai scurtă la cei de peste 50 de ani. Adică dacă persoana are acum 55 de ani, creditul se acordă pe numai zece ani, deci trebuie să-l plătească până la atingerea vârstei de 65 de ani. Rata este mare în acest caz”, avertizează Valentin Anghel, CEO-ul AVBS Credit.
Mai exact, un credit de 500.000 de lei, pe o perioadă de 30 de ani luat de o persoană de cel mult 30 de ani, va avea de achitat o rată de 2.931 lei la o dobândă de 5,79%, conform exemplului AVBS Credit. Dar o persoană de 40 de ani va putea lua un credit pe cel mult 25 de ani, iar dobânda urcă la 3.158 lei. Cu cât perioada de creditare este mai scurtă, cu atât este mai mare rata lunară aferentă. Este important de reținut, totuși, că o perioadă de rambursare a creditului mai mică este o variantă mai bună decât rambursarea anticipată a unui credit pe termen mai lung. De asemenea, dacă dobânda de refinanțare este mai mică decât dobânda împrumutului, este mai profitabil să refinanțezi un credit decât să rambursezi anticipat.
Programul Noua Casă
S-a lansat Programul Noua Casă și în 2024, cu un plafon al garanțiilor de 1 miliard de lei, oferit prin Fondul de Garantare a Creditelor (FNGCIMM). Prin program se oferă garanție de până la 60% pentru locuințe noi de maximum 140.000 de euro, pentru care se solicită un avans de 15% și garanție de 50% pentru credite de până la 70.000 de euro pentru locuințe vechi sau noi, pentru care se percepe un avans de 5%. Beneficiarii Programului pot fi persoane fizice ce îndeplinesc cumulativ anumite conditii, cum ar fi că la data solicitării creditului garantat, fie nu deține în proprietate exclusivă sau împreună cu soțul ori soția nicio locuință, indiferent de modul și de momentul în care a fost dobândită, fie că deține în proprietate cel mult o locuință, dobândită prin orice alt mod decât prin Program, în suprafață utilă mai mică de 50 mp.
Principalul avantaj al Programului Noua Casă este avansul de doar 5%, în cazul creditelor de până la 70.000 de euro. Pentru 140.000 de euro, avansul obligatoriu este de 15%, apropiat de cel al unui împrumut ipotecar normal. Iar dobânda anuală efectivă pentru Noua Casă este, în prezent, de minim 8,17% și ajunge până la 8,66%. Adică o dobândă de nivelul unui credit ipotecar fără garanție de la stat. Avantajul minim oferit de avansul de 5% nu mai e văzut prea atractiv de către clienți, motiv pentru care programul nu și-a atins plafonul anul trecut. În mod normal, Programul nu ar mai trebui să existe, dat fiind faptul că a apărut pentru a sprijini creditarea ipotecară într-o perioadă foarte dificilă pentru populație și pentru sistemul bancar.
Băncile au cerut deja, conform informațiilor apărute în presă, ca avansul de 5% să fie valabil cel puțin până la un plafon de 120.000 de euro, adică o aliniere la Codul fiscal, care percepe TVA de 9% pentru locuințele care nu depășesc această sumă. Și apartamentele din marile orașe au crescut, iar un apartament de trei camere sare de 100.000 de euro, mult peste limita de 70.000 de euro. O decizie nu va fi luată însă înainte de jumătatea anului, când vor fi și mai multe date.
Sergiu Manea, CEO al Băncii Comerciale Române, a declarat recent că ar fi bine ca Programul Noua Casă să fie transformat în „affordable housing” (locuințe le prețuri accesibile) și gestionat de administrația locală. „Eu aş schimba programul, aş face affordable housing şi aş ţinti affordable housing unde avem deficite calitative: infirmiere, asistente medicale, medici, învăţători, profesori, în comunităţi şi aş duce programul la nivelul administraţiilor locale. L-aş lăsa la nivelul comunităţii şi la nivelul în care comunitatea administrativă îşi vede interesele strategice şi să direcţioneze”, a declarat Sergiu Manea.
Deocamdată, Ministerul Finanțelor a aprobat un plafon în valoare de un miliard de lei, alocat celor 16 bănci înscrise în program. O noutate este reducerea comisioanelor de administrare cu 50% (de la 0,30% pe an la 0,15% pe an, calculat la soldul garanției). O altă modificare adusă ediției din acest an este reducerea cu 30% a onorariilor notariale pentru autentificarea contractelor de vânzare-cumpărare și a oricăror altor acte care se încheie, cu anumite excepții prevăzute în mod expres în legislație. Anul trecut au fost acordate 1.940 de garanții, în valoare totală de 245,7 milioane lei, cu o valoare a creditelor de aproximativ 485,5 milioane lei. Programul a fost accesat de tineri cu vârste cuprinse între 26 și 35 ani, care și-au cumpărat apartamente cu suprafețe cuprinse între 50 și 100 mp, la prețuri între 50.000 și 100.000 de euro, conform datelor FNGCIMM.
Dobânzi limitate pentru IFN
O veste bună pentru consumatori este că Parlamentul a aprobat un proiect de lege prin care dobânzile aferente creditelor acordate de Instituțiile Financiare Nebancare (IFN) sunt plafonate, iar suma finală rambursată nu poate fi mai mare decât dublul sumei împrumutate. IFN-urile sunt exceptate de la regulile băncilor comerciale, dar nu pot credita decât cu banii pe care îi dețin. De regulă, acestea dau credite în condiții mult mai laxe, practic credite „cu buletinul”, dar percep în schimb dobânzi foarte mari.
Legea stabilește trei tipuri de plafoane pentru creditele IFN. În primul rând, dobânda anuală efectivă, cu tot cu comisioane, nu poate depăși 27 de puncte procentuale peste dobânda de creditare a BNR, care este 8% pentru creditele de consum. Pentru astfel de credite, acordate în general pe perioade scurte, dobânda este cerută și pe zi. Aceasta nu poate fi mai mare de 1%, dacă sumă e mai mică de 5.000 de lei. Cu cât crește suma, și dobânda zilnică maximă scade până la 0,6%. Aceste limite NU se aplică doar pentru creditele noi, ci și pentru cele în derulare. „Toți cei care constată în contractul pe care îl au în derulare că ifn-ul respectiv percepe o dobândă cu mult peste dobânda pe care am stabilit-o astăzi prin lege are posibilitatea să solicite IFN-ului să îi refacă contractul”, a declarat Daniel Zamfir, senator PSD, inițiator al proiectului. El a mai arătat că media dobânzilor practicate de IFN este în jur de 700-800%. Valoarea creditelor acordate de IFN-uri se ridică la aproximativ 11 miliarde lei, sumă care se modifică rapid fiind vorba de credite pe termen foarte scurt, inclusiv de câteva săptămâni.
Aurel DRĂGAN
Articol publicat în ediția tipărită cu nr. 128 a revistei Transilvania Business (11 aprilie-8 mai 2024)
