La inaugurarea șantierului de mutare a utilităților pentru începerea lucrărilor de metrou la Cluj au participat mai mulți prim-miniștri: foști sau în exercițiu. Prima cursă ar trebui să aibă loc până în decembrie 2031.
“S-au făcut opt scenarii pentru a se stabili care este cea mai bună variantă, soluția pentru a descongestiona cea mai aglomerată șosea din România, între Florești și Cluj-Napoca, peste traficul dintre București și Otopeni. Experții au spus că metroul, care să aibă 164.000 de călători din prima zi și să absoarbă surplusul de trafic pentru a putea să respirăm și să avem dezvoltare economică.
Metroul se va integra cu alte două lucrări mari: Spitalul Regional de Urgență – de aceea am început din Florești, și nu din cartierul Sopor, așa cum era prevăzut inițial, pentru a asigura un acces suplimentar la unitatea medicală, și Centura Metropolitană Cluj (CMC) – care include lărgirea DN 1 de la 4 la 6 benzi, cu bandă dedicată pentru autobuze, ambulanțe și taximetre.
Un alt tronson, într-o etapă ulterioară, vizează prelungirea metroului până la Gilău. În Europa se investește doar în proiecte cu valoare adăugată, verzi, nepoluante, în locuri de muncă pe termen mediu și lung, adică acolo unde se face diferența. 2031 este termenul de realizare a întregii magistrale, 2026 – termen intermediar pentru primele șapte stații. Să ne revedem sănătoși în 2031, la cea dintâi cursă de metrou, iar până atunci să lucrăm profesionist pentru ca acest lucru să se întâmple”, a îndemnat primarul Clujului, Emil Boc.
Trenuri fără „șofer”
“Este un proiect ambițios și inovator pentru România, prima magistrală de metrou complet automatizată. E unul de pionierat, cel mai mare proiect la cheie din țară și unul dintre cele mai mari din Europa. Linia de metrou va fi în întregime subterană și va străbate Zona Metropolitană Cluj pe 21 km, cu 19 stații și un depou. Va fi construită din două tuneluri circulare (bitunel), fiecare având o cale de rulare și un diametru interior de 5,5 m.
Ambele tuneluri vor fi forate cu două echipamente specializate în asemenea lucrări, mici uzine Tunnel Boring Machine, în limbaj popular “cârtițe” sau “șobolani”. În prima parte a liniei de metrou, între stațiile Țara Moților și Mănăștur, tunelurile vor avea o adâncime de 26-67 m, plecând din stația Sf. Maria în Piața Mărăști și mai departe spre Europa Unită la 16-27 m, iar a treia secțiune, până în Muncii, de 20-29 m.
Sistemul de metrou la cheie va avea cea mai modernă tehnologie de automatizare a traficului, de nivelul 4, incluzând un centru de control integrat care susține funcționarea fără mecanic și servicii de transport de mare capacitate, în acest caz, între 15.000 și 21.000 de pasageri / oră / sens, cu intervale de succedare a trenurilor de 90 de secunde”, a detaliat Șerban Iorga, șeful proiectului din cadrul Alstom.
Apel la înțelegere din partea clujenilor
„Asocierea formată formată din companiile Gulermak, Alstom și Arcada vine cu o experiență de zeci de ani în sisteme de infrastructură de metrou, construind asemenea linii în Paris, Istanbul, Atena, Varșovia, Toulouse, Riad, Dubai, din India în America de Nord și Centrală. Toate aceste proiecte le-au furnizat specialiștilor noștri o experiență valoroasă.
Ei sunt capabili să proiecteze și să execute în orice condiții, indiferent cât de mare ar fi provocarea din punct de vedere tehnic. Această primă magistrală a metroului clujean va fi un proiect de referință pentru întreaga Românie.
Rog clujenii să aibă încredere, iar atunci când vor veni momente grele – cu siguranță în primii ani ai proiectului – să trecem împreună peste greutăți, comunicând și alegând soluțiile optime. Să nu se supere foarte tare și să se gândească la satisfacția pe care o vor avea când vor putea călători în condiții de confort și siguranță, inclusiv cu acces continuu și de calitate la internet”.
Metrou cu duhovnic finanțist
“Ca timișorean sunt invidios pentru că pornesc lucrările la metroul din Cluj; administrația din orașul meu nu a fost în stare să treacă acest proiect de anvergură pe PNRR, deși Timișoara este o localitate cam de aceeași talie. Iată că se pot face lucrări mari și în afara Bucureștiului, unde am semnat o alocare de 4,5 miliarde de euro pentru metrou.
De la Ministerul Finanțelor mai am nevoie însă de bani pentru CMC, descărcarea de pe Autostrada Transilvania de la Tureni, care merge într-un ritm foarte bun, sau pentru celelalte loturi de pe A3. Infrastructura este cheie dezvoltării economice a României”, consideră ministrul transporturilor, Sorin Grindeanu.
“Vorbesc în calitate de duhovnic bun al proiectului, cum am fost numit. Nu am spus niciodată nu investițiilor în transport nici ca ministru al fondurilor europene, nici ca ministru al finanțelor, pentru că acea creștere economică pe care România o are în 2024, de 3,3% din PIB, este soluția corectă pentru a avea o țară modernă, cu servicii publice de calitate și un nivel de trai cât mai bun.
Toate statele din Vestul și Centrul Europei au un model cu doi poli de dezvoltare urbană, Germania, Franța, Spania, Italia și le asigură prin investiții o creștere economică sănătoasă. Unii au pornit proiecte de metrou din 1973 sau 1985, Franța – la Lille și Rennes, în convingerea că astfel de proiecte aduc efecte multiplicatoare pe termen lung, creează locuri de muncă, asigură o dezvoltare urbană sustenabilă.
Deși Comisia Europeană ne mai critică și ne monitorizează cu deficitul bugetar, a estimat că România are, pentru acest an, cel mai mare nivel al investițiilor programate de țările membre ale UE”, a spus ministrul finanțelor, Marcel Boloș. La ceremonie au fost prezenți cinci prim-miniștri, în funcțiune sau foști: Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă, Sorin Grindeanu, Victor Ponta și Emil Boc.
Grosul banilor vine de la buget
Contractul presupune proiectarea și execuția lucrărilor de infrastructură aferente magistralei I. Beneficiarul, Primăria Cluj-Napoca, a semnat, în decembrie 2022, cu Ministerul Transporturilor, un contract de finanțare, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Contractul este de 13,6 miliarde de lei, din care valoarea fondurilor europene aferente PNRR, de 1,4 miliarde, cofinanţarea națională – 10 miliarde, taxa pe valoarea adăugată (TVA) aferentă contribuției publice naționale și sprijinului UE – 2,1 miliarde, contribuția de la bugetul local – 41 milioane, TVA aferentă – 7,7 milioane.
În mai 2023 a fost semnat contractul de proiectare și execuție de lucrări de infrastructură (structură de rezistență, cale de rulare, finisaje, sisteme de instalații), automatizare de trafic, racordare la alimentarea cu energie electrică) aferente magistralei.
Executant al lucrării este asocierea Gulermak Agir Sanayi, Gulermak Spolka, Alstom Transport, Arcada Company, proiectant fiind Yuksel Proje Ankara – Sucursala București. Durata de realizare a investiției este de 96 luni, ordinul de începere fiind dat în 1 septembrie 2023. Panoul de șantier atestă ca dată a construcției 3 iunie 2024, iar cea a finalizării, 2 decembrie 2031.
În aprilie 2024 a fost emisă decizia prin care se expropriază imobilele proprietate privată ce constituie coridorul stabilit. În mai 2024 a fost obținută autorizația de construire. Proiectul constă în proiectarea, construcția, echiparea și punerea în funcțiune a unei linii de metrou ușor în Zona Metropolitană Cluj, de 21 km, având 19 stații și un depou, dotate cu facilități pentru integrarea sa cu celelalte sisteme de mobilitate.
Fișa tehnică a magistralei:
- Lungime: 21 km
- Stații: 19
- Depouri: 1
- Evacuări de urgență interstație: 23
- Centrale de ventilație interstație: 8
- Stații de pompare interstație: 6
- Lungime depou: 418 m
Trenurile, achiziționate separat
“Este cel mai mare proiect de infrastructură din istoria Clujului. În 2031, anul de punere în funcțiune al metroului, vom avea 164.000 de călători pe zi, ceea ce înseamnă mai puțin cu 29.000 de mașini în oraș. În termeni de transformare verde, într-un an, metroul va elimina gaze cu efect de seră în echivalent a jumătate de milion de copaci”, potrivit municipalității clujene.
Linia de metrou ușor, cu 19 stații subterane și un depou suprateran, are o capacitate de transport maximă la interval de 90 secunde: 15.200 / 21.600 pasageri / oră și sens (40 trenuri / oră și sens). Flota de material rulant este constituită din trenuri cu trei vagoane: lungime – 51 m, lățime – 2,65 m, capacitate maximă – 380-540 locuri.
Sistemul de siguranță și automatizare a traficului și trenurile de metrou sunt prevăzute cu tehnologie fără mecanic ce corespunde gradului de automatizare GoA4, presupunând operarea nesupravegheată a trenului, ceea ce înseamnă că personalul nu este necesar la bord.
Numărul de trenuri (care vor fi achiziționate prin alt contract) este de 26, capacitate nominală / maximă 380-540 locuri (pasageri). Conform analizelor finale privind cererea de transport, se estimează că numărul de călători necesar a fi transportați este de 164.400 / zi în anul punerii în funcțiune (2031) respectiv 246.000 pe zi, adică 89 de milioane / an, în 2060.
Stații la mall-urile Clujului
Traseul liniei de metrou ușor începe din zona nouă rezidențială din Florești. Primele trei stații deservesc zone de locuințe de densitate medie din comună, iar stațiile 4 și 5, zone multifuncționale în dezvoltare, desfășurate în jurul „ancorelor” SRU și Vivo. Stațiile 6, 7 și 8 deservesc Mănășturul (cea mai densă zonă de locuințe), apoi linia urmează magistrala rutieră Vest-Est, traversând centrul, până la Piața Mărăști.
De aici, o ramură a liniei continuă înspre zona Muncii, asigurând legătura cu calea ferată și viitorul tren metropolitan. O altă ramură deservește cartierele Gheorgheni și Sopor, unde este amplasat și depoul suprateran. Întreaga linie este în subteran, cu excepția racordului de tranziție de lângă depou. Punctele principale de interes ce trebuie deservite de către viitorul traseu de metrou, pe axa Vest – Centru – Est, sunt Florești – Spitalul Regional de Urgență – Vivo – Mănăștur – Centru Cluj-Napoca – Pod IRA – Iulius Mall – Depou.
Protest antimetrou în Mănăștur
Pe acoperișul unei clădiri de pe str. Primăverii (cartierul Mănăștur) a apărut un banner inscripționat “Boc, ia-ți metroul de sub bloc!”, prin care locatarii se opun amplasării liniei în zonă. Ei susțin că blocul e de tip vechi, iar lucrările ar putea afecta construcția rezidențială. Proiectul a fost dezbătut public la inițiativa municipalității, însă a trecut de această fază.
