Subproduse din agricultură și industria alimentară care de obicei se aruncă sau se dau animalelor devin sursă de inspirație pentru tinerii pasionați de acest domeniu.
Înghețată din coji de mere, biscuiți cu reziduuri de tomate, covrigi cu urzici, marmeladă cu tescovină, eclere din in, crenvurști cu leurdă, brioșe cu ștevie, biscuiți din făină de dovleac, bere roșie din măceșe, cremă de brânză cu spanac și ceapă, unt cu cimbru și chili, jeleuri din gogonele și dovleac plăcintar sunt specialități propuse la Festivalul Alimentului, de la Universitatea de Științe Agricole (USAMV).
“Am venit cu o băutură din zer cu fructul pasiunii, gândită pentru a valorifica acest subprodus rezultat din procesul de fabricație a brânzei. De obicei se produc urdă și ricotta, iar zerul se aruncă sau se dă spre hrana animalelor. Am vrut să fac ceva sustenabil, dar care să sune și frumos, de aceea am optat pentru fructul pasiunii, unul foarte aromat și răcoritor.
Aș vrea să duc această băutură spre piața largă pentru că poate fi consumată de aproape oricine; singura problemă e pentru cei care au intoleranță la lactoză, dar am gândit și o variantă și pentru această categorie”, ne spune Adelina Mitrofan.
“Eu am avut un ambalaj comestibil, i-am zis E-Pack, având printre ingrediente uleiul esențial de busuioc și extractul antociani din varză roșie, care este un indicator natural de pH. În condiții diferite de pH, când acesta scade, ambalajul își schimbă culoarea; de obicei când se alterează alimentele, iar nuanțele diferite ale ambalajului evidențiază gradul diferit de prospețime a produselor.
Am vrut să fac un ambalaj funcțional, la început doar să aibă proprietăți antioxidante, apoi am mers mai departe prin folosirea antociani, care are și rol de marcaj. Pe viitor am mare încredere în produsul meu, consider că are potențial și poate fi comercializat printr-o producție la nivel global”, susține Iulia Zănescu.
Iaurt din coceni de mălai
“Produsul meu a avut la bază conceptul de inovație, în același timp am sprijinit percepția de sustenabilitate, astfel încât să valorific un subprodus, care are un potențial neexploatat. Am extras din el coloranții, astfel încât să fac un element funcțional, inovativ care să fie altceva pentru piața lactatelor.
L-am numit iaurt din cocean de porumb mov. Este prima dată când e valorificat coceanul în industria alimentară. Fac această cercetare de doi ani, am urmărit studiile la nivel mondial, am observat că nu are nicio utilizare coceanul, deci am văzut o șansă.
Produsul are o valoare nutrițională sporită, proprietăți antioxidante, efecte antiinflamatorii, chiar anticancerigene confirmate de unele studii. În același timp, combinația cu lactobacilii din iaurt au făcut ca să existe o temă de cercetare pentru mărirea termenului de valabilitate a produsului.
Am primit câteva oferte din partea companiilor, însă aș dori să îmi brevetez produsul, încât să fie ideea mea, nu să o vând neapărat altcuiva. Mă gândesc să fac extracte, să fabric chiar eu produsul, prima dată în cantitate limitată, iar apoi să îl pun pe raftul magazinelor” este ambiția Biancăi Lazăr.
Ambalaje biodegradabile
“Aici competențele studenților vin să rezolve așteptările partenerilor economici, dar mai ales așteptările consumatorilor. Până la urmă consumatorul este cel care alege un produs după caracteristicile psihosenzoriale.
Studenții s-au autodepășit, au venit cu produse inovative, de foarte bună calitate, anul acesta producându-se un salt extraordinar în ceea ce privește caracteristicile senzoriale. Adică, într-adevăr, prezentarea te face să alegi produsul. Am remarcat și categoria ambalajelor bioactive.
Lucrările de licență ale studenților se încadrează în tendințele industriei alimentare, economiei mondiale – utilizarea și valorificarea subproduselor alimentare, deci asistăm la închiderea cercului în ceea ce privește bioeconomia și economia circulară, dar și folosirea ambalajelor biodegradabile.
Anul acesta au venit alături de noi peste 60 de agenți economici, majoritatea celor prezenți fiind foarte plăcut surprinși de propunerile pe care studenții le-au făcut, chiar interesați ca unele dintre produse să intre în portofoliul lor.
Studenții au primit din partea partenerilor internship-uri în această perioadă, iar dacă se realizează cele două așteptări – ale producătorilor și ale consumatorilor – probabil că devin angajați. Jumătate dintre reprezentanții angajatorilor prezenți sunt absolvenți ai universității noastre”, ne-a mărturisit decanul Facultății de Știința și Tehnologia Alimentului (FSTA), Elena Mudura.
Curtați de companiile agroalimentare
“Ne implicăm în acest eveniment pentru a găsi produse atractive și inovative. Totuși, îi sfătuiesc pe studenți ca înainte de a porni la concretizarea produsului, să facă un studiu de piață să vadă ce s-ar preta”, a atenționat Cosmin Moldovan, fondatorul rețelei de băcănii cu același nume.
“Am participat și eu la acest festival, în urmă cu 10 ani, cu un produs de panificație. Se vede talentul și implicarea studenților în multe produse. Vom oferi câte un internship în diferite departamente ale companiei noastre”, a anunțat Marius Sandor, Key Account Manager al La Casa.
“Noi facem parte dintr-un alt domeniu decât cel alimentar, industria ambalajelor, dar nu înseamnă că nu ne interesează. Au fost multe produse de excepție, inclusiv ambalaje biodegradabile. Țin să mulțumesc atât cadrelor didactice, cât și părinților pentru asemenea briliante pe care le are Clujul”, a spus Arnella Nechita Rotta, CEO al producătorului de ambalaje Rottaprint Apahida.
Printre brandurile interesate de produsele propuse de studenți s-au mai numărat Auchan, La Lorraine Bakery, Arovit, Ferma cu Omenie, Marlex, Oscartielle, Torockoi, Chios. Festivalul Alimentului, care cuprinde lucrările de licență de la FSTA, a avut loc la Centrul de Cercetări pentru Biodiversitate al USAMV.
Creații cu tehnologii avansate de procesare
64 de lucrări au fost jurizate de către reprezentanți ai industriei de profil, apoi premiate. Participanții au degustat produsele USAMV: Gourmeticus Academicum, de la Ferma Cojocna și Stațiunea Viticolă Vinea Apoldia Maior. Evenimentul aduce în prim-plan talentele și abilitățile studenților de la FSTA.
Produsele au fost prezentate publicului și specialiștilor din industria de profil. Creațiile inovatoare sunt rezultatul aplicării unor tehnologii avansate în procesarea alimentelor și au scopul de a investiga noi metode și ingrediente pentru producerea alimentelor de calitate.
Produsele înscrise au fost supuse unei jurizări riguroase de către reprezentanții a 10 companii de prestigiu din industria alimentară, interesate de potențialul inovator al acestor creații. După jurizare, vizitatorii au fost invitați să deguste produsele prezentate de studenți, dar și să asiste la ceremonia de premiere.
Vizitați de cercetători din SUA
Fundația Civitas pentru o Societate Civilă a organizat o vizită de studiu a două reprezentante ale Universității din Georgia (SUA), dr. Abigail Borron și dr. Brandy Walker. „La Festivalul Alimentului ne-am bucurat să găsim o groază de idei creative ale studenților, în special în ceea ce privește folosirea produselor secundare și crearea de combinații interesante de ingrediente. Ne-am oprit la Gourmeticus Academicum, magazinul cu produse locale de la fermele universității. Am povestit cu profesorii universității și ne-am întrebat cum putem aduce studenții și potențialul lor extraordinar mai aproape de fermieri”, au relatat reprezentanții fundației clujene.
