Abonează-te
Abonează-te

Primesti pe mail cele mai noi articole publicate

“Expresul” de Tureni scoate Turda din infernul camioanelor

Noul sens giratoriu de la Tureni este primul semn al apariției căii spre A3.
Noul drum de mare viteză scurtează timpul spre Autostrada Transilvania | Foto: API

Viitoarea șosea cu câte două benzi pe sens (DEx A3) va reduce cu până la 80% traficul din municipiu și va scădea presiunea pe nodurile Gilău și Nădășelu ale Autostrăzii Transilvania. Dacă o termină în acest an, bistrițenii de la Dimex bifează primul lor record la nivel național.

Noul sens giratoriu de la Tureni este primul semn al apariției căii spre A3. Câteva elemente din plastic din “insulă” sunt deja dislocate, semn că unii șoferi încă nu sunt familiarizați cu noua structură. În dreapta sensului, cum vii dinspre Cluj-Napoca spre Turda, și-au stabilit baza cei de la Con-A, care lucrează la structuri.



Muncitorii cocoțați pe schele pun bazele primului pasaj, cel care va face intrarea pe Drumul Național 1. Forfotă mare: mașini de Sibiu, Cluj cu personalul de pe șantier vin și pleacă, dar și autocamioane încărcate cu diverse materiale. Conducte, țevi cabluri care își așteaptă montarea sunt stivuite lângă containere.

Cea mai mare agitație este însă la mijlocul traseului, unde lucrează la drenuri longitudinale, terasamente sau drumuri tehnologice 250 de muncitori și 200 de utilaje. De pe deal priveliștea este spectaculoasă: în dreapta se vede DN 1, în stânga, A3, în față este salba de opt lacuri de la Tureni și Mărtinești, iar undeva în spate, rezervația Cheile Turenilor. Pe acest pasaj drumul către Micești va trece peste drumul expres. La baza Dimex 2000 este deocamdată ceva mai multă liniște: au venit materialele de construcții, dar și reciclatoare nou-nouțe.

Trafic infernal pe DN 1

“Lucrările de execuție sunt în plină desfășurare, le verificăm periodic. Stadiul fizic este de 16%. Antreprenorul are o mobilizare bună în șantier, astfel că ne așteptăm să fie finalizate până în februarie 2025, conform termenului contractual. Potrivit recensământului din 2022, DN 1 între Turda și Varianta de Ocolire Cluj Est era tranzitat zilnic de 23.000 de vehicule.

În acest context, construirea drumului de legătură va aduce beneficii semnificative comunității și mediului de afaceri prin facilitarea transportului de mărfuri și a accesului la serviciile din zonă. De asemenea, va oferi participanților la trafic posibilitatea de a evita congestiile de trafic din municipiul Turda.

În cadrul Direcției Regionale de Drumuri și Poduri Cluj, proiectul este gestionat de o echipă dinamică, formată din tineri profesioniști, dedicați. Apreciem eforturile acestora și colaborarea lor strânsă cu Antreprenorul în vederea realizării proiectului conform standardelor și termenelor stabilite. Vom continua să lucrăm în strânsă colaborare cu toate părțile implicate pentru a asigura finalizarea cu succes a acestui proiect atât de important pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere din regiune”, ne-a spus Mihai Iuga, reprezentant legal al DRDP Cluj.

Pietre de încercare: stâlpii, rezervația, alunecările

Arheologii de la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei au făcut săpături la două situri, din sec. III-II ÎEN., respectiv sec. II-III EN. Dacă exproprierile de proprietăți au fost aprobate, încă se așteaptă mutarea stâlpilor de la Electrica. Faptul că zona este una cu risc de alunecări de teren este o altă încercare pentru constructori și un test pentru acuratețea studii geotehnice.

O durere de cap în plus o reprezintă vecinătatea ariei protejate Cheile Turenilor care nu le permite să își instaleze stațiile de beton și asfalt în organizarea de șantier și atunci trebuie să își aducă principalele materiale pe A3. Nici în partea dinspre DN 1 nu este ușor, unul dintre drumurile pe care circulă autocamioanele fiind în rampă, deci cu acces dificil la o șosea veșnic aglomerată.

Acest drum expres va avea 5 km, în linie dreaptă, însă cu o lungime dublă a bretelelor de acces: 10 km. Drum expre înseamnă că șoseaua are câte două benzi pe sens, banda de urgență este mai redusă decât la autostradă, iar în zona mediană spațiul este mai mic. Inițial, autoritățile locale au sugerat și amplasarea a două bretele către Petreștii de Jos, însă propunerea nu și-a dovedit viabilitatea.

Legătura A3 – DN 1 va fi importantă nu numai pentru descongestionarea traficului, ci și pentru economia și turismul din zonă.  “Dacă vii dinspre Cluj-Napoca nu mai intri prin Turda, ci te duci spre A3, fie că mergi spre Mureș sau spre Alba. Este un mare avantaj pentru traficul greu, dar și pentru autoturisme.

Pe de altă parte, orice zonă din apropierea unui nod de autostradă, legat la rețeaua națională de drumuri de mare viteză, se dezvoltă foarte mult, din start va avea un avantaj”, ne explică inginerul Alexandru Petcovici, membru al Asociației Profesionale pentru Monitorizarea Geotehnică și Structurală.

Conectarea la Autostrada Nordului mai așteaptă

DX A3 va face legătura între A3 (zona Turda) și DN 1 (Tureni) și ulterior până la Dej, iar șoferii care se vor deplasa dinspre Alba Iulia spre Cluj-Napoca vor putea ocoli Turda și vor ieși de pe A10 pe A3 și apoi DN 1, la Tureni.

Autoritățile speră să se va circule mai bine și pe ruta Baciu – Cluj-Napoca – Bd. Muncii – Apahida, să se reducă din aglomerările de la nodurile Gilău și Nădășelu ale A3, dar și să fie ușurat accesul spre Valea Oltului. Drumul de legătură rezolvă doar parțial circulația.

Asta pentru că, de la Tureni, DEx trebuie să se continue mai departe spre Dej, făcând joncțiunea cu viitoarea Autostradă a Nordului (ce va conecta nordul României la rețeaua europeană de autostrăzi, pe traseul Satu Mare – Baia Mare – Jibou – Dej – Bistrița – Suceava, pe de o parte, dar și să se lege de Centura Cluj Est (Vâlcele – Apahida) – deja edificată, și Centura Metropolitană – încă pe hârtie.

Pe de altă parte. Master Planul de Transport al României prevede că legătura dintre Turda și Dej se va realiza pe două benzi pe sens, dar studiul de fezabilitate va fi refăcut.

“Varianta Cluj Est a fost proiectată pentru o viteză de 60 km/h și are curbe prea strânse ca să o duci la nivel de DEx. Dacă te-ai apuca să continui drumul expres pe dealurile din satul Gheorgheni, ai destabiliza o zonă care a fost cu greu refăcută, deoarece presupune edificarea a două tuneluri în Făget, zonă protejată Natura 2000.

Soluția de continuare a traseului ar fi o construcție nouă, pe dealul dintre satele Aiton și Rediu, pentru ca ulterior să se lege la viitoarea Centură Metropolitană undeva în zona gropii de gunoi de la Pata Rât. Atunci toți clujenii ar intra pe această legătură până la Centura Metropolitană pe două benzi pe sens.

O discuție este cum să se facă legătura în zona Aeroportului Cluj pentru continuarea DEx spre Dej”, ne-a explicat un specialist. “Cu o mică, foarte mică întârziere de “doar” doi ani și șapte luni, studiul de fezabilitate pentru DEx Cluj – Dej a fost din nou scos la licitație”, remarca deputatul Viorel Băltărețu.

Coșmarul localnicilor, cu final în 2024?

“Dimex a avut un start curajos. Am vizitat capătul dinspre A3 al DEx care va lega, într-un final apoteotic, municipiile Turda și Dej. Cei nici 5 km de lângă Tureni sunt așteptați cu sufletul la gură de clujeni și de toți șoferii aflați în tranzit. Chinul lor ar putea să se termine mai repede, la sfârșit de 2024.

Cei de la Dimex au atacat lotul cu mult tupeu. Ne dau speranțe că ar putea face o mare performanță în prima lor aventură ca lideri pe un proiect major de infrastructură rutieră: inaugurare în decembrie 2024, înainte de termenul contractual, februarie 2025. Șantierul arăta foarte bine.

Ceva emoții ne dau partenerii de la Con-A responsabili cu structurile, ne asigură însă că și-au calculat bine pașii. Suntem cu ochii pe acest proiect, un “ciot” care va tăia multe minute, eliminând tranzitul orașului Turda, un coșmar deopotrivă pentru șoferi și localnici”, avertizează reprezentanții Asociației Pro Infrastructură.

“Este o mobilizare bună pe șantier. Asocierea de constructori români și spanioli lucrează la terasamente, consolidări, poduri și pasaje, dar și la relocarea unor rețelele de utilități. Are la dispoziție 18 luni și 562 milioane de lei, fără taxa pe valoarea adăugată (TVA) pentru finalizarea construcției celor 5 km ai acestui drum expres și a bretelelor care asigură accesul în A3 și DN 1 prin noduri rutiere. Finalizarea lucrărilor e prevăzută pentru 2025”, a arătat Cristian Pistol, directorul Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere.

Proiectul DEx A3 – DN 1:

  • Lungime drum expres – 5 km
  • Lungime bretele nodul A3 – 5 km
  • Lungime bretele la nodul DN 1 – 2,7 km
  • Execuție: 18 luni
  • Valoare contract 562 milioane de lei, fără TVA
  • Sursă de finanțare: POIM
  • Executanți: Dimex, Autotehnorom, OPR Asfalt, Obras, Con-A Operations

 

Articol apărut în Trannsilvania Business nr. 129





Total
0
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articolul anterior

Anamaria Diaconescu, HRCC Director: "We believe in unity"

Articolul următor

Tehnologii de viitor, la Ziua Grâului 2024 Seuca

Citește și despre galele The Voices of Business Awards:
The Voices of Business Awards Brașov, Covasna și Harghita 2024
The Voices of Business Awards Arad, Timiș și Caraș-Severin 2024
The Voices of Business Awards Bistrița-Năsăud, Mureș, Sălaj și Cluj 2024
The Voices of Business Awards Sibiu, Alba și Hunedoara 2024
The Voices of Business Awards Bihor, Satu Mare și Maramureș 2024
Citește și:
Investiții
Infrastructură
Turism
Educație
Zi de Zi știri economice:
Loading RSS Feed
Total
0
Share