Daniela Hagmann, CEO GEODATA Services: “Experiența de antreprenor îți creează o dependență de adrenalină”

În urmă cu 5 ani când au înființat GEODATA Services, companie pionier în integrarea de date geospațiale în procese operaționale, fondatorii săi au mizat pe nișa administrațiilor publice, o piață neexploatată, liberă la momentul respectiv, respectiv pe clienții privați cărora le-au oferit propria platformă de GIS și un portofoliu complex de servicii, soluții și tehnologii. Strategia de dezvoltare a companiei GEODATA Services, așa cum a fost gândită de către fondatorii săi, a mizat pe flexibilitate, adaptabilitate și IT.

Daniela Hagmann, CEO GEODATA Services, dezvoltă, într-un interviu acordat în exclusivitate, cum a evoluat compania și care sunt perspectivele acesteia.

Care au fost începuturile companiei GEODATA  Services, ce v-a inspirat?

Daniela Hagmann, CEO GEODATA  Services: Am înființat compania în 2018, ne-a inspirat experiența pe care am dobândit-o în străinătate, unde întreaga infrastructură era mult mai avansată decât era la noi. Printr-o conjunctură, ni s-a ivit oportunitatea de a face lucrări de GIS (geographic information system). Ne-am dat seama că este, cu siguranță, un domeniu de viitor, pentru că, în România, până la acel moment, doar câteva companii mari aveau un astfel de sistem și doar într-o formă incipientă.

Noi am mizat pe nișa administrațiilor publice, pentru că era o piață neexploatată și liberă la momentul respectiv. Clienții noștri au fost receptivi la idee, pentru că, în administrație și în diverse instituții, informațiile se găsesc în planșe, pe hârtie, însă  toți își doresc să lucreze cât mai ușor și să aibă informația cât mai la îndemână, centralizată, în format digital, și care să nu necesite un know-how de specialitate. Rezolvând aceste două mari necesități, automat s-a deschis o nouă piață, un nou domeniu. Așa am început, la nivel de administrații publice, cu zboruri cu drone, cu mapări și integrări de date.
Ne-am dezvoltat treptat, ne-am perfecționat sistemul nostru propriu de GIS, care se află într-o continuă dezvoltare și în momentul de față. Astfel, am ajuns să implementăm proiecte pentru clienți de dimensiuni mai reduse până la nivel de minister.

E un domeniu care se dezvoltă în continuare, datele tot timpul se modifică, instrumentele devin din ce în ce mai facile, odată cu AI si modelarile 3D se  deschid alte perspective și pentru cel care deține datele, pentru proprietarul de date, dar și pentru cei care le utilizează, cum ar fi cetățenii.

Ce experiență în antreprenoriat, IT și inginerie aveați atunci când ați pus bazele companiei și cum a susținut această experiență evoluția sa ulterioară?

D.H.: Soțul meu și cu mine veneam din domeniul IT, dezvoltasem diverse sisteme de o complexitate foarte ridicată, în domeniul energiei cu preponderență, și aveam know-how în domeniul IT și tehnic, ceea ce ne-a permis să înțelegem și să ne adaptăm domeniului de inginerie, de geospațial, chiar și de urbanism. În tot ceea ce am făcut am încercat să îmbinăm o activitate clasică cu zona de IT și în felul acesta să aducem un plus de valoare clienților și, implicit, companiei.

Produsele noastre sunt inovative, pentru că tot timpul noi avem o gândire progresistă și încercăm să vedem ce putem să modernizăm, să integrăm, să adaptăm, astfel încât în domeniul acesta de inginerie, GIS, urbanism să mișcăm lucrurile într-o manieră mai inovatoare și mai benefică pentru client. Experiența vine, deci, din background-ul nostru de IT.

Partea de antreprenoriat soțul meu a început-o iar eu o continuu de la 22 de ani. Am acumulat experiență în diverse domenii, de la construcții, energie până la ceea ce facem în prezent.

Antreprenoriatul presupune o învățare continuă, dar aici este frumusețea lucrurilor și nu m-aș vedea făcând altceva. Dacă nu mă stimulează, nu este o provocare, nu mă atrage. Experiența de antreprenor, probabil, îți creează o dependență de adrenalină. De aceea, un om care a fost antreprenor, nu mai poate trăi altfel și nu prea mai poate să dea înapoi. Da, într-adevăr, stresul este foarte mare, dar ai și o oarecare libertate.

Cum ați gândit dezvoltarea companiei și cum s-a reflectat această strategie în realitatea unei companii pe piața din România, ținând cont și de armonizarea tuturor resurselor – umane, materiale, financiare?

D.H.: Strategia noastră a mizat pe flexibilitate, adaptabilitate, IT. Ușor nu a fost și nu cred că îi este nimănui ușor; prin definiție să fii antreprenor este dificil și complex. Noi avem un background de IT, tot timpul am încercat să îmbinăm digitalul cu activități conexe, iar asta cred că e o rețetă care aduce succes sau cel puțin pentru noi a funcționat.

Astfel, ne-am axat pe dezvoltarea de IT și de produse specifice. Am ținut cont, evident, și de necesitățile clientului și de ritmul pieței, pentru că degeaba oferi un produs foarte inovativ, dar pe care piața nu este pregătită să-l adopte. Din acest motiv, noi am dezvoltat platforma noastră de GIS, preponderent spre necesitățile unei administrații publice sau ale unei instituții publice, dar am gândit-o într-o manieră modulară și am utilizat cele mai noi tehnologii, astfel încât și peste 10 ani să putem să ținem pasul, iar soluția să poată fi adaptată și altor tipologii de utilizatori.

Legat de resursa umană, consider că echipa trebuie să vibreze cu tine, să aveți o gândire similară, să vă doriți același lucru, ambițiile managementului să fie sincronizate cu cele ale echipei, pentru că atunci toată lumea poate să țină pasul. Cu ajutorul directorilor de IT, tehnic, astăzi am ajuns unde suntem. Bineînțeles, și noi am muncit foarte mult.

Viziunea contează, de asemenea, dar e nevoie și de foarte multă inovare și adaptabilitate, aici trebuie lucrat și investit în permanență. Întâi investești și după aceea culegi roadele.

Ați amintit de adaptabilitate și inovare. Cum se traduc acești termeni în domeniul dumneavoastră?
D.H.: Pe de o parte, a prelua tehnologiile noi care apar în domeniu, dar a le prelua într-o manieră digerabilă și utilă pentru piața din România. Nu tot ce apare nou, e neapărat util sau aduce un beneficiu extraordinar clienților, de aceea trebuie să vezi cum pot să adaptezi aceste instrumente ca să răspundă nevoilor clienților și să aducă o valoare mult adăugată. Cred că aici intervine acest concept de adaptabilitate.

Pe partea de inovare, low-code pe GIS nu prea exista până să dezvoltăm noi platforma și să integrăm date geospațiale în procese operaționale.

Divizia de urbanism, în creștere puternică

Care sunt liniile de business din cadrul GEODATA  Services?

D.H.: În momentul de față avem trei linii mari de business. Avem divizia de IT, ceea ce înseamnă că producem și vindem licențe de software ale propriei noastre platforme, divizia tehnică care se ocupă de tot ce înseamnă date, servicii în domeniul tehnic, geodezie, chiar și cadastru, geofizică ș.a.m.d., și divizia de urbanism, pe care am lansat-o acum un an și care a crescut foarte frumos, am contractat deja 35 de PUG-uri (plan urbanistic general) și mai urmează să realizăm câteva lucrări.

Pe partea de urbanism ne-am concentrat și ne concentrăm în continuare, pentru că e un domeniu de viitor. A fost impulsionat, pe de o parte, de PNRR, care a finanțat multe dintre lucrări și multe administrații au înțeles și au profitat la maxim de această oportunitate de finanțare, dar, în viitor, cred că domenii, precum regenerarea urbană, vor fi de foarte mare interes și vor fi finanțate de către fondurile europene, ceea ce le face cu atât mai atractive pentru clienți.

Dacă ne uităm în urmă cu 10 ani unde eram și unde suntem astăzi, este o diferență foarte mare atât din punct de vedere al digitalizării, cât și din punct de vedere al infrastructurii sociale.

Pe partea de dezvoltare urbană s-a stagnat, dacă în multe alte domenii s-a progresat, pe zona de urbanism – prea puțin. Una dintre explicații ar fi, pe de o parte, că lucrările sunt într-adevăr complexe, de lungă durată, intensive ca și cost, dar, pe de altă parte, au fost realizate relativ puține lucruri. Cred însă că anul acesta și în următorii 3-4 ani va fi un val al renovării din punct de vedere urbanistic, lucrurile încep să se schimbe, apar concursuri de soluții pentru regenerare urbană, apar lucrări interesante în marile orașe. Avem nevoie de ele, pentru că sunt orașe cu foste industrii, cu fabrici în centrul orașului, care nu prea mai au ce căuta acolo, și atunci acele zone trebuie regenerate.

Cum contribuie fiecare linie de business la cifra de afaceri a companiei?

D.H.: Dacă ne raportăm la anul trecut, cam toată piața a stat în expectativă. În prezent, dacă ne uităm la cele trei divizii – urbanism, tehnic și IT, pot să spun că ele sunt cam egale, fiecare deține circa o treime din totalul cifrei de afaceri, cu o tendință puternică de creștere a diviziei de urbanism.

După cum menționați deja, o linie importantă de business este orientată spre administrațiile publice. Care sunt nevoile pe care le-ați identificat la nivelul instituțiilor publice și ce soluții și tehnologii care pot fi aplicate se regăsesc în portofoliul GEODATA  Services?
D.H.: Platforma pe care noi am dezvoltat-o poate să susțină mai multe procese operaționale din cadrul unei administrații, inclusiv interacțiunea cu cetățeanul. Ne concentrăm pe departamentele care lucrează cu date, adică infrastructură, spații verzi, administrarea domeniului public, edilitar, cadastru, patrimoniu, urbanism. Toate aceste departamente au module specializate în platforma noastră și, bineînțeles, în funcție de necesități, ele pot fi integrate și cu alte sisteme – spre exemplu, taxe și impozite -, astfel încât datele să circule într-o manieră integrată. Inclusiv pentru cetățeni am pus la dispoziție o platformă prin care aceștia pot să utilizeze datele pe care primăria le deține, să depună diferite solicitări cu privire la respectivele date, să obțină certificate de urbanism, autorizații etc.

Partea de urbanism este în sine un ecosistem, pentru că lucrează cu informații din mai multe departamente, iar apoi sunt celelalte nevoi: de cadastru, de inventariere a teritoriului, a rețelelor de utilități, rețele care sunt de multe ori subterane și nu se cunoaște poziția lor și trebuie identificate cu ajutorul unor echipamente -, de conservare a patrimoniului –, iar aici avem servicii de modelare BIM a clădirilor istorice, lucrări de conservare etc. Cam tot ce deține o administratie, fie că vorbim de un element din teren (rețele, cadastru etc.), fie că vorbim de un document emis (autorizație de construire) – ele trebuie integrate într-un sistem unitar, pentru că fiecare departament are nevoie de informații din mai multe domenii – cei de la urbanism trebuie să știe de rețele, cei de la rețele trebuie să știe de cadastru. Domeniile sunt interdisciplinare și atunci toate trebuie să se adune într-o platformă unitară care să le gestioneze. Fiecare direcție trebuie să aibă acces separat și să-și întrețină datele ulterior.
Aceasta e pe parte de IT, iar pe partea tehnică avem culesul datelor, maparea și  cartarea lor.

Concluzionând, putem oferi servicii începând de la cartarea de date, până la partea de modelare virtuală în 3D.

Prin ce vă individualizați în piață atunci când vorbim de soluțiile și tehnologiile din portofoliul GEODATA  Services? Mizați pe soluții “custom-made”, dezvoltate in-house, în funcție de nevoile fiecărui client?

D.H.: Ne diferențiem în primul rând prin competențe, prin produsele IT pe care le oferim și, inclusiv, prin echipamentele pe care le deținem, pentru că ne-am dotat cu ajutorul fondurilor europene, iar astăzi deținem o serie de echipamente de ultimă generație cu care putem să culegem și să prelucrăm date.

Platforma de GIS pe care noi am dezvoltat-o este una low-code, ceea ce permite să fie utilizată ca model standard, dar poate fi foarte ușor customizată.

Ce alte categorii de clienți accesează serviciile dvs. și ce servicii nișate le oferiți?

D.H.: Serviciile noastre se adresează și altor actori, cum sunt operatorii de rețele, administratorii de domenii publice, hoteluri, complexe turistice care fac diferite dezvoltări, pentru care oferim diverse servicii de inginerie tehnică, proiectare, BIM, modelare 3D.

Spre exemplu, pentru dezvoltatorii imobiliari, am creat un departament nou, de modelare 3D, în care dezvoltăm nu doar modelul 3D, ci și interacțiune VR, adică te plimbi cu acei ochelari VR și cu joystick-ul prin apartament, aprinzi lumina, deschizi ușa. Este un produs pe care intenționăm să îl lansăm spre sfârșitul anului și care cred că va fi unul bun.

Care sunt beneficiile pentru un client care alege GEODATA  Services?

D.H.: Beneficiile unui client care alege GEODATA  sunt: rapiditatea de implementare, pentru că ne ajută, pe de o parte, echipamentele, know-how-ul, departamentul nostru intern IT, platforma în sine pe care am creat-o, faptul că clienții noștri găsesc aproape toate serviciile de care au nevoie într-un singur loc, la o singură societate. Noi suntem o echipă foarte unită, lucrăm în strânsă colaborare unii cu alții și astfel putem să suplinim nevoile unui client aproape de la A la Z. Putem să acoperim aproape orice tip de lucrare, inclusiv construcții, pentru că ne-am extins și în partea de proiectare, iar cu ajutorul unor parteneri putem să asigurăm chiar și execuția, realizarea de extinderi de rețele ș.a.m.d.

Lucrând cu noi, primăria își optimizează costul, un timp scurt de implementare se traduce în costuri reduse, un partener de încredere și competent se reflectă într-un final tot în costuri.

Faptul că noi avem o echipă multidisciplinară ne permite să realizăm lucrări complexe, de la spații de joacă până la construcții, ceea ce iarăși se traduce într-un cost diminuat. Până la urmă, fiecare dintre noi asta căutăm: servicii de calitate, prompte, rapide și la un preț corect, ceea ce echipa GEODATA Services reușește să asigure foarte bine.

Proiecte inovatoare

Descrieți-ne un proiect pe care l-ați dezvoltat pentru o instituție publică, punctând pașii pe care îi presupune pregătirea și implementarea unui asemenea proiect.

D.H.: Un proiect foarte frumos pe care l-am implementat și care s-a derulat foarte bine din punct de vedere al cooperării cu clientul a fost cel implementat la Primăria Municipiului Suceava. Ei și-au creat o platformă de urbanism, pentru eficientizarea muncii lor.
Pe o astfel de implementare, toate informațiile care există în format hârtie, Autocad sau pe diverse planșe trebuie digitalizate în primul rând, ca ele să fie arhivate într-un singur loc. Este o muncă care, deși poate părea ușoară în aparență, necesită o mare atenție pentru că lucrăm cu date pe baza cărora ulterior se emit documente care sunt atacabile în justiție și, totodată, atunci când autorizezi o construcție pe anumite reglementări de urbanism, tu trebuie să fii foarte sigur că acele reglementări sunt într-adevăr corecte și nu sunt deviate din pricina unei planșe care s-a translatat în mod eronat în format digital.

Digitalizarea înseamnă translatarea unei hărți din format hârtie în format GIS, de multe ori chiar redesenarea ei cu mâna, pentru că sunt multe cazuri în care ea nu mai există sau, dacă există, în momentul în care îi faci conversia, datele nu sunt ordonate sau împărțite pe straturi. Atunci e mai ușor să începi de la zero și să refaci totul manual. Toate planșele se iau, se suprapun pe aceeași hartă, cu respectarea punctelor de precizie și, ulterior, ele pot fi utilizate la extragerea automată a informațiilor din hartă.

Apoi, a fost făcută o analiză internă pe toate departamentele, pe toate procesele de lucru, o analiză de business, în care echipa noastră a avut rolul de a vedea cum se poate optimiza munca clientului, astfel încât rezultatul dorit să se obțină cât mai ușor, cu cât mai puține click-uri, cu cât mai puțin input din partea utilizatorului. Adică, el să dea doar click pe hartă, să apese un buton și restul să facă sistemul. Acest lucru trebuie să se întâmple în mod normal și atunci nu mai avem nici intervenția umană care poate să genereze erori.

După această analiză, sunt redesenate procesele în varianta automatizată, cu coordonarea interdisciplinară a diverselor departamente, împărțim datele pe competențele diverselor departamente, iar, ulterior, în momentul în care extragem documente, extragem din toate aceste departamente informația necesară în mod automat și, bineînțeles, se trece la implementare, la personalizarea aplicației, așa cum și-o dorește clientul. De multe ori, în special la municipii, se dorește păstrarea corporate identity-ului primăriei. După ce se face implementarea, se trece la testare și la punerea în funcțiune.

În cazul Primăriei Suceava a durat șase luni de zile de la semnarea contractului până la recepția finală.

Ce alte proiecte ați mai implementat?

D.H.: Cred că cea mai mare realizare de anul trecut a fost faptul că la nivelul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației am implementat platforma națională de avizare a documentațiilor de urbanism. Până atunci, ei funcționau într-un regim în care toate documentațiile de PUG, de PUZ, de zonă centrală, adică cele mai importante, erau trimise la aprobare către minister, unde există o comisie formată din diverși specialiști de la STS, agricultură, mediu etc., iar urbaniștii, proiectanții din țară erau nevoiți să depună la registratură toată documentația în bibliorafturi, kilograme întregi de documentații pe hârtie. Anul trecut, Ministerul Dezvoltării a licitat un proiect privind realizarea unei platforme care să permită uploadarea documentațiilor de urbanism, consultarea, avizarea sau solicitarea de completare a lor electronică. Este o platformă de GIS destul de complexă, customizată pentru nevoile lor de utilizare, care a fost realizată în două luni și care a înlocuit trimisul documentației fizic. E un exemplu de proiect care a impactat foarte multă lume în mod benefic.

De asemenea, la Consiliul Județean Brașov, am derulat un proiect care a presupus digitalizarea întregii arhive de urbanism, vorbim de aproximativ 2.500 de documentații care au fost scanate și georeferențiate (n.a. planșele sunt repuse în coordonate). Acolo, volumul a fost mai mare pentru că aveau o minimă arhivă digitală și, literalmente, s-au luat cutii de date, de hârtii, care au fost scanate și după aceea procesate. La fiecare documentație, vorbim de cel puțin două planșe, la care se adaugă documentele conexe – arhive, avizul unic, memoriu tehnic, RLU.

Proiectul acesta a fost premiat la Gala Smart City din 2023.

Printre alte proiecte de succes derulate se numără și cel pentru Primăria Amara, unde am realizat tot ce înseamnă GIS, registrul de spații verzi, o platformă de date deschise, și unde am integrat inclusiv date despre biodiversitate.

Acum, highlight-ul nostru este Timișoara, un proiect ongoing, pe care vrem să-l finalizăm la fel de rapid cum l-am finalizat și pe cel de la Suceava, în șase luni, adică mai precis până la sfârșitul anului. Este un municipiu foarte bine dezvoltat, cu niște particularități specifice zonei, astfel că va fi un proiect foarte interesant.

Provocarea resursei umanei

Cât de importantă este echipa în business-ul dvs. și cum ați integrat în arhitectura companiei diversele profesii și expertize ale colegilor dvs.?

D.H.: Este foarte importantă echipa pentru că altfel nu am fi o companie, ci un PFA. Însă este important ca ambițiile tuturor să fie calibrate, pentru ca, atunci când ne ocupăm de un proiect nou, care este provocator, toată lumea să îl adopte cu aceeași pasiune. Iar pasiunea e una dintre premisele unei bune comunicări a echipei. Dacă toți ne dorim ca acel proiect să fie un succes și să fie o experiență relevantă, ne vom da silința și vom face ca lucrurile să funcționeze bine și să comunicăm între noi. Categoric trebuie să existe o oarecare chimie între oameni, dar nu există angajat al GEODATA  care să nu fi trecut prin interviu cu mine.

Și aici contează nu numai competența, ci și spiritul omului, feeling-ul pe care îl lasă, bucuria cu care discută despre ceea ce el face și pasiunea pe care o poți citi în ochii lui. Ca echipă de bază, noi funcționăm cu același director tehnic, cu același director de IT și director de vânzări de când am început afacerea, astfel că ne cunoaștem foarte bine, știm cum funcționăm fiecare dintre noi, știm cum comunicăm, ca să oferim acel serviciu integrat clientului.

Noi am avut o dezvoltare organică a echipei și este important ca această creștere organică să fie sincronizată. În GEODATA, întotdeauna am căutat oameni care să fie cât mai bine pregătiți și să fie ambițioși, pentru că fără ambiție nu realizezi nimic.

Cum vă atrageți resursa umană și cum răspunde școala românească nevoilor dvs. din punct de vedere al pregătirii potențialilor angajați?

D.H.: Școala românească răspunde destul de bine, dar nu neapărat școala, ci deschiderea pe care noi o avem, ca țară, ca oameni, față de ceea ce e nou, față de ceea ce apare, se dezvoltă ș.a.m.d. Am reușit să găsesc oameni buni, nu ușor, chiar mi-am făcut un obicei din a spune că la patru-cinci interviuri reușesc să angajez pe cineva, iar din 4-5 angajați, unul să se remarce ca un expert, pe care să pot să-l formez ulterior și să-și dezvolte și alte competențe decât cele pe care le-a învățat în școală, astfel încât să fie pregătit pentru ceea ce urmează. De exemplu, competențe socio-umane, cum este inteligența emoțională pe care ți-o formezi.

Eu sunt adeptă a lucrului la birou pentru că îți permite să furi meserie, munca remote trebuie să o înțelegem, pentru că este realitatea zilei de astăzi, dar nu poți să funcționezi, nu poți să crești nici tu ca individ, ca specialist, nici tu ca și companie cu o echipă care lucrează remote. Asta este credința mea și am multe experiențe: oamenii nu învață unii de la alții, nu au posibilitatea să comunice, să creeze acele sinergii împreună, nu beneficiezi de aceeași valoare adăugată ca atunci când oamenii lucrează în echipă. Nu văd cum lucrul remote poate să ajute o companie care este în creștere. Dacă ești o companie foarte mare, iar procesele sunt preponderent repetitive și nu creative, posibil să poți să faci această muncă remote.

GEODATA Academy – primul program de formare profesională practică în domeniul GIS – pe care ați dezvoltat-o vine să suplinească nevoia de specialiști în acest domeniu sau urmărește un alt/alte scop(uri)? Cum l-ați gândit și în ce stadiu e?

D.H.: Într-adevăr, GEODATA Academy vine să suplinească necesitatea specialiștilor în acest domeniu. Nu există o profesie adaptată vremurilor de astăzi pentru domeniul în care noi lucrăm. Există cartografii care sunt cu studii superioare, dar care sunt la un nivel mult prea profesionist pentru ce trebuie să cunoască o persoană care lucrează într-o companie, un administrator de rețele, de exemplu. Acea persoană nu va fi cartograf, ci va fi inginer, în cel mai bun caz. Dar nu este nevoie să fie nici măcar inginer.

De aceea, noi am creat această academie care formează, de fapt, competențe digitale, suntem autorizați pentru formarea de competențe digitale, ne-am autorizat în baza personalului pe care îl avem, a unei programe pe care am creat-o, o programă de curs care durează o săptămână, cu aplicații practice, teoretice, în care îi ducem inclusiv către zona de ChatGPT și de prelucrare și securitate a informațiilor. Am încercat să nu ne limităm la formarea competențelor pe care utilizatorul platformei noastre, de exemplu, ar avea nevoie să le dețină, ci am încercat să creăm o curriculă care să fie atractivă pentru beneficiari și să-i ajutăm să utilizeze calculatorul mai mult decât a deschide un Outlook, a trimite un email și a folosi o registratură de documente.

Cred că va fi un program de succes, avem pentru vara aceasta programată o serie de cursuri care se desfășoară și în Constanța, și în București. Bineînțeles, pot participa și remote, dar preferăm lucrul live, în echipă, pentru că sunt și aplicații practice, după cum spuneam, și interacțiunea e benefică. Prin acest program încercăm să îl introducem pe cursant tehnologiilor din ziua de astăzi, ca să știe ce este ChatGPT, ce este un GIS, ce înseamnă securitatea informațiilor, cum lucrează cu datele acestea, pentru că vorbim și de GDPR. Spre exemplu, multe administrații vor să monteze camere de supraveghere pentru domeniul public, însă e un subiect sensibil. Am încercat să facem pentru utilizatorii de sisteme digitale un curs introductiv, care să le deschidă perspective asupra a ceea ce tehnologia îți permite în ziua de astăzi.

Inteligență artificială și digitalizare

Cum utilizați inteligența artificială în domeniul dumneavoastră, cum lucrează pentru dvs.?

D.H.: Inteligența artificială deja a început să lucreze pentru noi, pe domeniul nostru de inginerie tehnică. Funcționează, în același timp, pe partea de proiectare, pentru că sunt deja câteva soluții care îți rezolvă necesitatea proiectării, on the fly (n.a. din mers). Să presupunem că intenționezi să realizezi cinci locuri de parcare, introduci suprafața pe care urmează să fie amenajate, iar programul care utilizează inteligența artificială le aranjează într-o manieră în care să fie respectați indicatorii urbanistici ai terenului, să cuprindă și locurile de parcare solicitate și să ai spațiu suficient. Totodată, poate fi utilizat pentru a interpreta sau a face un rezumat al tuturor reglementărilor de urbanism. De exemplu, avem un imobil care se suprapune pe diferite zone, iar inteligența artificială poate să-ți furnizeze fie un rezumat, fie să-ți extragă efectiv și să-ți deducă care sunt reglementările pe care tu trebuie să le respecți. Mai mult decât atât, poate să și înțeleagă ulterior interacțiunea cu cetățeanul, adică roboți cu inteligență artificială pot să îți citească baza de date, să înțeleagă întrebarea interlocutorului, să furnizeze un răspuns uman la întrebarea lui care să respecte și parametrii tehnici, și legea.

Inteligența artificială cred că va înlocui pe alocuri interacțiunea umană, cu siguranță. Iar posibilitatea sa de înțelegere a unor seturi mari de date este extraordinară, se rafinează și învață tot mai mult.

Noi am început deja dezvoltări în acest sens, există, într-adevăr, o reticență la început, dar cu siguranță o vom utiliza în mod curent peste un an-doi pentru că nu avem alte opțiuni.

Inteligența artificială trebuie să o folosim în primul rând ca să înlocuim acțiunile repetitive și care nu sunt inovatoare. Bineînțeles, tot la oameni va rămâne creativitatea. Creativitatea e greu să o înlocuiești, iar AI nu este neapărat creativitate.

Cum arată digitalizarea în România din punctul dvs. de vedere și care sunt urgențele pentru ca răspunsul la solicitările noastre, ale beneficiarilor finali, să fie mai eficient, mai rapid și mai prietenos soluționate?

D.H.: Digitalizarea în România arată astăzi destul de bine, pentru că în ultimul an a luat-o la galop PNRR-ul. În momentul de față, comparativ cu anul trecut, stăm mult mai bine și aici vorbesc în special la nivel de administrație publică, pentru că oricum mediul economic întotdeauna a căutat să-și optimizeze cât mai mult resursele și procesele, având o evoluție constantă.

Ne lipsesc încă anumite standardizări în domeniu, cred că ar trebui să se impună o standardizare la nivelul administrației publice, astfel încât furnizorii de diverse soluții să poată să interacționeze mai ușor și acest lucru ar fi în beneficiul tuturor.

Aceste standardizări s-au impus parțial la nivel de date, de aceea PNRR-ul prevedea un portal de date deschise, care îți impunea un anumit format, tocmai ca ele să poată să fie utilizate și de către alți actori.

GEODATA Services – pionier în integrarea de date geospațiale în procese operaționale

GEODATA Services este o companie specializată în soluții și servicii inovatoare, realizate prin integrarea tehnologiiilor GIS, BIM și AI în procesele de afaceri, de valorificare a datelor, consultanță și suport tehnic.

GEODATA este o companie românească autorizată ANCPI, dezvoltată în ultimii ani cu ajutorul unei echipe multidisciplinare. Portofoliul de proiecte numără până în prezent peste 400 de implementări la nivelul întregii țări.

Spectrul de servicii oferite este unul diversificat:

• servicii de dezvoltare software – soluția GIS Urbis,
• servicii de urbanism și proiectare,
• producție și procesare date geospațiale,
• cartografiere de diferite tipuri (fotogrametrie, hărți de risc, hărți de inundabilitate etc.)
• scanare LIDAR și scanare termografică
• servicii de cadastru, geodezie, topometrie.

Expertiza noastră se datorează unei echipe complexe formate din ingineri geodezi, cartografi, urbaniști, dezvoltatori și arhitecți software, precum și experți în sisteme de cadastru și GIS. La această se adaugă echipa de management compusă din specialiști cu largă experiență în toate ariile punctate prin domeniul de activitate, respectiv: management, IT și inginerie geodezică.

Toate departamentele lucrează în dezvoltarea și implementarea proiectelor, asigurând întreg fluxul de operațiuni și toată paleta de servicii, de la analiză de business, culegerea de date, realizarea și implementarea soluțiilor GIS și până la instruirea beneficiarilor finali.

Nu în ultimul rând, dotările societății (servere, stații de lucru, echipamente de măsură, drone și camere) ne asigură o bază de lucru de cea mai înaltă calitate, toate echipamentele fiind de ultima generație și adaptate pentru un volum mare de date.

GEODATA Services este singurul implementator de soluții GIS ce deține atât propriul laborator de producție a soluțiilor software GIS, cât și echipe tehnice de specialitate capabile să execute întreaga gamă de lucrări din domeniul producției și procesării de date geospațiale. Echipele noastre împărtășesc, de asemenea, și cea mai bogată experiență de lucru, având la activ peste 400 de implementări GIS realizate la nivel de comune, orașe și județe din întreaga țară.

Membră în cadrul mai multor instituții de profil din domeniu, GEODATA Services deține singura certificare ISO aplicabilă serviciilor de prelucrare date geospațiale din țară, la care se adaugă și alte standarde de referință unice în domeniul calității, securității datelor și GDPR.

Toate calificările obținute de-a lungul anilor ne atestă experiența și ne recomandă ca un furnizor de încredere și un partener pe termen lung. Serviciile GEODATA sunt dedicate inovației și îmbunătățirii continue, focusul echipei noastre fiind acela de a oferi soluții geospațiale de top care să îndeplinească și să depășească

așteptările clienților.

Expertiza acumulată ne impune standarde de referință și ne provoacă mai departe la a dezvolta și a progresa cu și prin soluțiile oferite, în beneficiul și avantajele clienților noștri.

Experiență

GEODATA Services a realizat până în prezent peste 400 de proiecte în toată țara, incluzând servicii și soluții integrate ce cuprind: prelucrare de date geospațiale,

realizare documentații urbanism, implementare soluții și infrastructuri IT, software și hardware, integrări.

Printre cele mai recente proiecte enumerăm:

• Sistemul GIS din cadrul Municipiului Timișoara
• Sistemul GIS din cadrul Municipiului Suceava
• Platforma națională de avizare a documentațiilor de urbanism din cadrul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei
• Date și sisteme geospațiale în cadrul administrațiilor publice Mangalia, Medgidia, Costinești, Bragadiru, Amara, Reghin, Pașcani.

Ligia VORO

Cover story-ul ediției tipărite cu nr. 130 a revistei Transilvania Business (3 – 31 iulie 2024)

The Voices of Business – Regional Awards, ediția a III-a, revin din toamnă. DETALII INEDITE