La Mathias Corvinus Collegium s-a dezbătut, în cadrul Zilelor Culturale Maghiare din Cluj o idee îndrăzneață: Clujul Olimpic. Dialogul a avut loc la Casa Tiff, locul de desfășurare a seriei de programe MCC Lounge în perioada 22-25 august 2024.
Discuția de vineri, 23 august a atins un subiect interesant, legat de posibilitatea sau nu a organizării unor Jocuri Olimpice la Cluj-Napoca. Cum ecourile JO de la Paris încă nu s-au stins, Dr. Clément Lopez, Dr. Béla-Gergely Rácz și Ferenc Gyarmati, moderați de István Péter au lansat o ipoteză care a antrenat discuții mai mult decât interesante.
Datorită popularității și prestigiului lor la nivel mondial, Jocurile Olimpice au devenit mult mai mult decât un simplu eveniment sportiv. Acestea oferă țărilor gazdă o platformă care le permite să se afirme pe scena internațională nu doar prin probele lor atletice, ci și din punct de vedere politic, economic, cultural și diplomatic. Cu toate acestea, gama largă de beneficii potențiale este însoțită de o planificare logistică dificilă și de o muncă imensă înainte și după evenimentul propriu-zis. Discuția își propune să exploreze toate aceste aspecte, explorând posibilitățile Clujului: ar trebui să aspire orașul să devină gazda Jocurilor Olimpice și ce ar însemna acest lucru din punct de vedere organizațional, administrativ și diplomatic?
Cine a dezbătut problema legată de Clujul Olimpic?
Dr. Clément Lopez
Dr. Clément Lopez este cadru didactic la Universitatea Saclay din Paris. Activitatea sa se concentrează pe sociologia politicilor și guvernanței în domeniul sportului, dintr-o perspectivă națională, federală și locală. După ce a lucrat 5 ani pentru Universitatea Paris Saclay și Universitatea din Montpellier, s-a alăturat Consiliului Seine-Saint-Denis în calitate de project manager dedicat analizei impactului și efectelor Jocurilor Olimpice din acest an în Paris.
Dr. Béla-Gergely Rácz,
Dr. Béla-Gergely Rácz, economist, lector universitar la Universitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor. Cercetările sale actuale se concentrează pe digitalizarea afacerilor, cu un accent special pe soluțiile Industry 4.0 și pe resursele umane în cadrul companiilor de producție. Anterior a publicat cercetări privind transferul de cunoștințe în cadrul rețelei interne de producție a companiilor multinaționale. Este vicepreședinte al Asociației Economiștilor Maghiari din România și coordonator al Clubului de Consultanță în Afaceri.
Ferenc Gyarmati
Ferenc Gyarmati este un arbitru și antrenor de lupte, cu o experiență considerabilă, și director al Clubului Sportiv Școlar Târgu Mureș. A participat la 3 Olimpiade în calitate de arbitru (2016 – Rio de Janeiro, 2020 – Tokyo, 2024 – Paris) și a primit Fluierul de Aur în 2019, o recunoaștere profesională acordată celor mai mari arbitri, în cele mai multe cazuri după retragerea lor. Este membru al Consiliului European al UWW și președinte al Colegiului Central al Arbitrilor.
István Péter
Moderatorul dialogului a fost István Péter, project manager în cadrul echipei de Relații Internaționale MCC. Fost jucător de baschet și ulterior project manager al Clubului Sportiv Municipal din Târgu Mureș. Este fondatorul aplicației CoachPass, care oferă servicii de colectare a datelor și de gestionare integrată pentru cluburile sportive. Este unul dintre managerii echipei de maghiari din România la campionatul Europeada 2024 și principalul organizator al mai multor alte evenimente sportive.
Care ar fi criteriile pentru ca un oraș să devină gazda Jocurilor Olimpice?
Din punctul de vedere al Dr. Clément Lopez, calitatea redactării proiectului local este un criteriu important în evaluarea realizată de către membrii Comitetului Olimpic Internațional, care, împreună cu lobby-ul politic internațional, reprezintă puncte cheie în îndeplinirea acestui obiectiv.
Dr. Béla-Gergely Rácz a continuat apoi, punând în discuție sustenabilitatea evenimentului, mai ales în comparație cu beneficiile aduse comunității orașului gazdă, care, din punctul său de vedere, nu sunt foarte ușor cuantificabile. El menționează că, din punct de vedere al valorificării infrastructurii și după desfășurarea evenimentului, Parisul este un exemplu de bune practici în acest sens, deoarece facilitățile construite în timpul Jocurilor Olimpice vor putea fi utilizate de comunitate și după încheierea acestora. În ceea ce privește aspectul economic, un astfel de eveniment contribuie incontestabil la imaginea țării gazdă, la dezvoltarea turismului în zonă, deși acest lucru poate însemna și un inconvenient pentru comunitatea locală, deoarece în orașe deja dezvoltate pe această latură, precum Paris sau Barcelona, turismul nu mai este un țel al localnicilor.
Subiectul principal al discuției – posibilitatea organizării Jocurilor Olimpice la Cluj – a fost dezbătut în continuare de către invitați, aceștia punându-se de acord că elaborarea și implementarea unui astfel de proiect prezintă multe provocări.
Opinia lui Dr. Béla-Gergely Rácz este că în Europa de Est există multe aspecte de rezolvat, iar infrastructura și abordarea problemelor sociale ar trebui sa fie prioritizate înaintea unui proiect de anvergură precum o competiție sportivă internațională. El menționează, de asemenea, că în Cluj nu există resurse pentru a construi facilități necesare evenimentului care să poată fi folosite și după eveniment.
9 miliarde de euro pentru Jocurile Olimpice de la Paris
Conform invitaților, bugetul investit pentru organizarea Jocurilor Olimpice din Paris a fost de aproximativ 9 miliarde de euro, fiind amintit faptul că bugetul total al Clujului este mai mic decât bugetul alocat de francezi doar pentru acest eveniment.
De asemenea, Dr. Béla-Gergely Rácz precizează că cel mai mic oraș care a organizat din o olimpiadă este Helsinki, în anul 1952, așadar un oraș cu o populație de sub 2 milioane de locuitori ar avea șanse mici să poată organiza un astfel de eveniment.
Dr. Clément Lopez vine cu o perspectivă interesantă pe subiect, propunând ipoteza organizării unui eveniment sportiv precum Jocurile Olimpice împreună cu localitățile învecinate, subliniind totuși importanța evaluării beneficiilor reale pentru comunitate și nu doar interesul pentru imaginea zonei sau a țării.
Un alt punct de vedere a venit din partea invitatului Ferenc Gyarmati, care a menționat necesitatea unei minime infrastructuri rutiere și a unui aeroport care să poată susține traficul necesar pentru un eveniment precum Jocurile Olimpice.
Desigur, subiectul principal nu a găsit un răspuns, clujenii păstrează deschis acest vis, care este unul, să recunoaștem, foarte frumos și inspirat.
