Abonează-te
Abonează-te

Primesti pe mail cele mai noi articole publicate

Tăvălugul inteligenței artificiale vine peste artiști și muzicieni

Efectele pătrunderii masive a inteligenței artificiale în artă (AI), viitorul artistului într-o societate ultratehnologizată și digitalizarea universităților au fost dezbătute la masa rotundă "Artă, tehnologie și digitalizare". 
Dezbaterile despre tehnologie și digitalizare au fost prefațate de un recital de saxofoane | Foto: UTCN, TB

Universal Language of Arts & Science (ULAS) e evenimentul care a explorat, la Cluj, relația dintre științele inginerești și domeniul artistic. Efectele pătrunderii masive a inteligenței artificiale (AI) în artă, viitorul artistului într-o societate ultratehnologizată și digitalizarea universităților au fost dezbătute la masa rotundă „Artă, tehnologie și digitalizare”.

Organizatorii primei ediții a ULAS sunt Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca (UTCN), Academia de Muzică G. Dima (AMGD) și Universitatea de Artă și Design (UAD). La deschidere, rectorii Vasile Țopa (UTCN), Florin Ștefan (UAD), Vasile Jucan (AMGD) au subliniat că, deși par a fi două domenii distincte, știința și arta se intersectează profund, ambele fiind esențiale pentru progresul uman.

Ei au arătat că relația dintre cele două domenii a evoluat de la un schimb utilitar – în care știința și tehnologia oferă noi instrumente pentru exprimarea artistică, iar artele contribuie la vizualizarea și estetizarea conceptelor științifice – într-o dinamică reciprocă, stimulând inovația.

Dezbaterile și prezentările de la Hub-ul UTCN au fost însoțite de un concert al ansamblului de saxofoane a AMGD, un show multimedia al artistului Klaus Obermaier, momentul coregrafic Transylvanian Seasons și expoziția de artă Entropy a UAD.

tehnologie

Adrian Groza, prorector UTCN:

  • Vedem că AI a pătruns peste tot, creează agenda, premii Nobel s-au dat pentru dezvoltări ale AI. Societatea se schimbă, nu putem vorbi despre viteza cu care se dezvoltă AI, ci mai degrabă despre accelerație. Trecem din dezvoltarea de diverse unelte spre reglementarea AI, chiar dacă unii spun că aceasta blochează inovația. Ca să asigurăm calitatea, răspândirea AI în UE, avem nevoie de astfel de standarde – să ne păstrăm controlul asupra modului în care evoluează AI.
  • Inclusiv tremuratul vocii umane se poate simula prin AI, cu ajutorul unei simple linii de cod. Și AI, și oamenii învață prin dialog –  până acum prin interacțiune cu alți oameni, mai nou, prin dialogul cu AI. Tehnic, în AI avem acel cel mai suculent feedback – interacțiunea cu agentul uman. Categoric AI învață de acolo, e inclusiv o țintă de business pentru AI să se ralieze cu noi, ca să ne învețe preferințele. Dacă dăm obiective AI, pot fi interpretate greșit, dacă ne învață preferințele, este mai bine pentru noi.
  • Deja ne punem problema dacă noi am creat arta folosind tehnologia. În câțiva ani vom zice: sunt autorul unic al operei de artă.
  • Deosebirea între agentul uman și agentul software este Big Data: Machine Learning are nevoie de mii, sute de mii de date, imagini ca să învețe ceva. Noi, oamenii, putem să învățăm din 2-3 exemple. Dacă vedem cu conducător auto cu număr de Alba care greșește, generalizăm repede că toți șoferii din acest județ nu conduc bine.
  • Pe termen scurt, AI ne ajută pe toți. Pe termen lung trebuie să ne pregătim, ca omenire, pentru momentul în care AI ne va depăși. Sunt asociații care se pregătesc pentru apariția asteroizilor, extratereștrilor. Nu ne pregătim însă deloc, ca umanitate, pentru AI.
  • Transformarea digitală a UTCN se face în contextul lansării Institutului de Cercetare în Inteligența Artificială, proiect prioritar pentru instituție. În Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) s-au răspândit mulți bani la fiecare universitate pentru achiziționarea softurilor, un fel de fragmentare în loc de ceva unitar, de fapt toate vor cam același lucru.

tehnologie

Laszlo Bencze, profesor UAD:

  • Când am terminat facultatea, m-am îndreptat, alături de alți colegi, dinspre pictură spre design grafic pentru că puteam câștiga mai bine. De atunci au apărut o mulțime de softuri de proiectare a imaginii în mișcare, CorelDraw, Adobe, Macromedia, dar pentru programare a trebuit să colaborez cu ingineri, IT-iști.
  • Dacă uită partea tradițională, artistul nu va crea niciodată  foarte bine în zona digitală. AI se dezvoltă în multe direcții în zona vizuală, dar și dispar repede multe din tehnologii. Nu știm ce va revoluționa domeniul peste 7-8 ani, poate multe dintre programele sau aplicațiile actuale vor fi integrate în internet. Acum putem fi foarte buni cu un internet de 5 euro în buzunar.
  • În partea de creație, nimeni nu oprește artistul să testeze o idee sau frânturi de idei în diferiți algoritmi, iar rezultatele să le combine, din cele șapte încercări sau direcții testate să iasă un rezultat pe care altfel nu l-ar fi avut. Tocmai de aceea eu voi utiliza frecvent AI, tot timpul voi încerca să găsesc limitele AI, să văd cum evoluează.
  • AI face compoziții destul de simetrice, banale, simple. Omul, însă, de multe ori vede ceva pe stradă care îi dă idei, își poate schimba astfel opera de la o zi la alta. Va fi o provocare pentru AI să concureze cu sentimentele unui creator.
  • În domeniul nostru nu prea sunt specialiști în tehnologie, iar cei care există nu prea se îndreaptă spre universități, deci formarea profesorilor va fi un lucru important. Altfel vom avea tehnologia, dar va dura până pe aceasta se vor specializa tineri împreună cu cadrele didactice. Noi avem o problemă majoră: va trebui să convingem comunitatea noastră că este nevoie de digitalizare. Toți ne plângem că stăm la coadă la ghișeu, dar când trebuie să accesăm o aplicație de plată, nu ne riscăm să folosim cardul.

tehnologie

Stelian Brad, profesor UTCN:  

  • Acum cinci ani am adus pe agenda publică la Cluj ideea de programare în artă. Există multă matematică în arte, la sculptură, arhitectură, pictură, în perioada Renașterii, artiștii aveau cunoștințe foarte bune de geometrie. În prezent, tehnologia digitală combinată cu matematica ne ajută să explorăm spații mult mai complexe, mai variate, cu o productivitate mult mai mare.
  • Putem discuta în ce măsură aparține cuiva partea de proprietate intelectuală, dar nu putem să neglijăm o realitate: democratizarea actului artistic cu ajutorul AI. Trebuie să îmbrățișăm tehnologia ca pe un nou instrument și nu ca pe un înlocuitor al artistului. Din perspectiva UTCN, există intenția de a relua un curs de artă pentru studenții de la inginerie. Arta trebuie să își facă prezența în inginerie, inclusiv angajatorii au remarcat importanța componentei estetice în acest domeniu.
  • Creația inginerească nu o mai poate face acum un singur individ, cum era Leonardo da Vinci, pentru că am acumulat cunoaștere umană. Competiția nu este cu AI, ci a individului cu inteligența colectivă. Asta nu înseamnă că acel lup singuratic nu poate să existe în continuare și prin filtrul propriu să ducă la creații strălucitoare. Prin inteligența colectivă voi putea spune “am realizat o lucrare originală fără să apelez la AI, doar că m-am documentat”.
  • În lumea artistică, cine nu va îmbrățișa noile tehnologii nu va avea o problemă legată de competitivitate, nu va fi înlocuit de AI, ci de alți oameni care știu să le folosească.
  • Marii producători din IT se gândesc deja să facă algoritmi care să nu dea acele imagini robotice, nenaturale, ci să folosească AI pentru a crea imagini cu anumite erori, cu acea contribuție care ține de umanitate. Ideal este să construim o societate în care tehnologia va fi tot mai responsabilă și etică, să mergem în direcția în care să nu riscăm să fim cuceriți, înlocuiți ca specie.
  • Nu există nicio universitate în România care să fi făcut pasul spre transformarea digitală. Suntem în diverse grade în procesul de digitalizare, în momentul în care vom face pași serioși, ceea ce vom transfera către clienții noștri, studenții, va fi complet diferit. Diferența este precum cea între taximetria tradițională și Uber sau Bolt.

Ciprian Pop, conferențiar AMGD:

  • Eu sunt compozitor, iar în momentul în care am avut acces la tehnologia digitală m-am îndrăgostit de ea. Mozart a teoretizat algoritmi de creație care acum se pot digitaliza foarte ușor, printr-o simplă apăsare de tastă. Instrumentiștii au o repulsie față de digital: celui care folosește chitara electrică nu-i va plăcea un amplificator modelat pe calculator, preferă atotputernica lampă cu vid, creație tehnologică fantastică, însă altul va dori să aibă pe computer un supersintetizator, care să creeze o mulțime de sunete dintr-o dată.
  • Lucrez cu un program în care în fiecare an vine cu o altă versiune, echivalentul a 800 de pagini de documentare, deci tehnologia m-a depășit în multe privințe. Am luat un text de la o formație celebră, Dream Theater, l-am „hrănit” într-o mașină de AI și am putut să fac o baladă de rock progresiv și a ieșit ceva extraordinar, apoi am făcut încă două variante. Atunci mi-am spus că, hopa!, Dream Theater are un concurent prea bun ca sunet, construcție.
  • La muzica de divertisment a fost mai ușor să prelucrez folosesc digitalul, la cea contemporană, una cu spontaneitate timbrală, mai greu, deoarece apăreau niște redundanțe neconvingătoare, spre deosebire la cea de divertisment, unde trebuie să se repete un ritm. AI mă ajută, nu neapărat îmi creează, ci îmi dă instrumente, noțiuni. Percep AI ca o oportunitate de a lucra cu un alt instrument, mult mai performant.
  • Citeam un roman în care erau creați roboți ce semănau perfect cu oamenii și erau prea frumoși, lumea nu îi accepta, până a venit ideea de a-i înzestra cu imperfecțiuni (un majordom cu burtă, un individ cu neg) care umanizau totul. Am încercat, cu ChatGPT, să creez un text dintr-o bibliografie imensă și am constatat că a început să greșească, să îmi pună titluri noi, care nu existau acolo.
  • Actorii implicați în transformarea digitală a educației, adică profesorii, trebuie școliți, studenții se vor ralia. Profesorii din universitățile de arte vor trebui convinși că există tehnologie digitală care trebuie învățată și folosită.

Septimiu Jugreștan, președinte UAD:

  • Ar fi bine să ne pregătim să concepem AI ca pe un element de referință, un sistem la care să ne raportăm, corelat cu ideea ca sistemele digitale să fie doar instrumente în mâna artiștilor. Trebuie să depunem eforturi și pentru integrarea tehnologiilor (de-abia în prezent ajungem să avem acces, prin programe de finanțare, la cele de acum 15-20 ani), concomitent trebuie să înfruntăm noul val de revoluții.
  • În mediul artistic există deja multiple interacțiuni cu tehnologia ce ușurează munca artistului, creativitatea se discută în alți termeni. Se ridică o serie de întrebări retorice: cum folosim creativitatea AI, cum știm că AI generează răspunsuri corecte, cum formăm oamenii astfel încât să poată să testeze ce au creat prin AI, cum facem față tranziției de la munca asistată pe calculator la cea realizată de AI, de la software sub controlul utilizatorului la sisteme inteligente care generează răspunsuri și situații complet imprevizibile.
  • Există două direcții majore ale abordării, la nivelul universității, a transformării digitale în învățământ: acces la tehnologiile ce devin instrumente de lucru și digitalizarea proceselor administrative. UTCN are un profil digital matur și bine definit datorită expertizei interne, UAD este în curs de definire a acestui profil. La lansarea PNRR, am avut surpriza că majoritatea universităților solicitau clarificări pentru a rezolva prin proiecte digitalizarea administrativă. Ele folosesc orice resurse ca să înceapă demersurile. Se pune problema în ce măsură deținem mentalitatea și resursa umană competentă pentru a aborda acest proces în complexitatea sa.

Șerban Țigănaș – profesor UTCN:

  • Există un limbaj comun al artelor și științei. Cea mai mare provocare o văd la nivel structural pentru că, iată, educația s-a dezvoltat creând domenii, însă atât de bine încât nu se mai întâlnesc între ele. Aici avem o misiune foarte mare: să facem ca lucrurile să interfereze, am văzut la acest eveniment cât de multă muzică există în inginerie.
  • Probabil că vom dispărea ca specie, asta se va întâmpla dacă artele și știința nu vor colabora suficient. Am auzit că AI ne va depăși, nu contest asta, dar la ce? La a fi om, niciodată.
  • Referitor la digitalizarea universității, aștept și eu momentul acela în care să nu mai semnez o mulțime de acte și să trimit curierul la rectorat; cu toții ne dorim să nu mai depunem formularele online „la etajul doi, camera 14”.

tehnologie



Total
0
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articolul anterior

Înfruntarea furnizorilor de pește la dezbaterile Gastronomia cu bune, cu rele

Articolul următor

Cinci zile de workshop-uri la Incubatorul de Afaceri Cresc Oradea Mare

Citește și despre galele The Voices of Business Awards:
The Voices of Business Awards Bistrița-Năsăud, Mureș, Sălaj și Cluj 2024
The Voices of Business Awards Sibiu, Alba și Hunedoara 2024
The Voices of Business Awards Bihor, Satu Mare și Maramureș 2024
Citește și:
Investiții
Infrastructură
Turism
Citeste mai mult

Aeronave militare la Aeroportul Oradea

Aeroportul Oradea va găzdui luni, 21 aprilie 2025, un eveniment special dedicat publicului, organizat cu ocazia împlinirii a…
Educație
Zi de Zi știri economice:
Loading RSS Feed
Total
0
Share