Lanțul alimentar scurt este un fel de reinventare a roții, dar reflectă mai mult decât o necesitate de întoarcere la principii vechi, sănătoase și validate în timp. Dincolo de combinarea nefericită a noțiunilor, lanțul fiind mai degrabă din spectrul negativ, al lipsei de libertate, stă ideea de a se reveni la un stil alimentar care să implice mai puțin transport, un consum local, identificarea adevăratelor vedete ale produselor agro-alimentare, crearea brandurilor specifice fiecărei zone sau localități. Înființarea unei asociații de profil, Asociația Lanțului Alimentar Scurt vine în sprijinul micilor producători și și-a propus să-i conecteze directă la rețeaua HoReCa și a celor ce comercializează astfel de produse pentru a ușura accesul și consumul produselor locale și de sezon.
Odată cu diversificarea posibilităților de a călători, românii și-au dorit repetarea unor experiențe gastronomice și după terminarea vacanțelor, dar importul de produse și preparate agro-alimentare a depășit aceste dorințe. Importatorii au ales de cele mai multe ori produse din alte zări pentru a-și maximiza profitul, chiar dacă acestea erau mai puțin gustoase, fără personalitate, dar în cantități suficiente pentru a acoperi livrări constante în rețelele comerciale.
Lanțul alimentar scurt și soiurile autohtone
În toată țara există celebrități alimentare locale, unele au ajuns cunoscute peste tot, iar altele pe o rază redusă, cel mai adesea, din cauza inadecvării canalelor de promovare și, de ce să nu spunem, a snobismului cu care cumpărătorul alege un produs doar pentru că este de import, cu un aspect comercial superior. Riscul de a pierde soiuri autohtone nu a părut să conteze și doar încăpățânarea unora de a nu renunța la acestea a făcut ca azi să mai avem ceapă de Pericei, de Vinga, de Buzău, de Turda, varză de Socodor, varză Licurişca de Buzău, de Brăila, de Ialomiţa, de Prahova, țuica de Cireșu, de Zalău, mărul de Batoș și așa mai departe.
Centrul de Cercetări Biologice din Jibou are o cultură de port-altoi de meri și peri pădureți pentru soiurile tradiționale de meri şi de peri pe care abia dacă le mai găsim în satele Sălajului și care, odinioară, aduceau parfum, aromă, gust în casele din Transilvania: Poinic, Pătul, Crețesc, Domnesc, Ardelean, Sovari, Parmen auriu sunt doar câteva din soiurile autohtone, mult mai rezistente în timp, la ger, la dăunători.
La Pericei, tot în județul Sălaj, ceapa este promovată prin efortul administrației locale, cu un monument dedicat acestei legume-vedetă și un festival anual.
Cum aducem produsele locale în magazine și restaurante?
Băcăniile care desfac produse de la furnizori locali și zonali sunt puține, au fost deschise, în special, în marile orașe, unde există și o piață de clienți cu resurse financiare adecvate acestui tip de produse. Și mai puține sunt restaurantele care utilizează astfel de ingrediente în preparatele lor, promovându-le.
Cei de la Asociația Lanțului Alimentar Scurt vor să își aducă propria contribuție la îmbunătățirea relației dintre potențialii consumatori și produsele autohtone, încercând atât acțiuni de educație și informare pentru consumatori, cât și unele de lobby la nivel decizional, care să se reflecte în politici publice menite să protejeze producători locali.
„Este nevoie de o colaborare mai bună între proprietarii de restaurante, autoritățile publice locale și județene și reprezentanții asociației noastre. Ne dorim să colaborăm cu toate aceste entități relevante la nivel local, regional și național (actori publici, ONG-uri, jucători din industria ospitalității, nutriționiști, medici pediatri și cadre didactice via Ministerul Educației)”, spune Marius Tudosiei, fondator al Asociației Lanțului Alimentar Scurt.
În marile orașe există restaurante care și-au construit brandul tocmai din utilizarea unor segmente semnificative de ingrediente din surse locale și zonale. Punctele Gastronomice Locale, care au început să apară în zonele rurale fac același lucru, ele fiind definiția perfectă a lanțului alimentar scurt și a principiului din fermă în farfurie, dar există cea mai mare parte a teritoriului neacoperită pentru consumul local și zonal prin intermediul magazinelor, restaurantelor sau PGL-urilor.
Reevaluarea la adevărata valoare a produselor locale este bătălia pentru care Marius Tudosiei și toți ceilalți implicați în activitățile Asociației Lanțului Alimentar Scurt au lansat-o și prin intermediul căreia vor derula activități care să echilibreze raportul consumatorilor cu producătorii locali.