Fermierii europeni s-au aflat la cea de-a 11-a ediție a Congresului Fermierilor Europeni, organizată de Copa și Cogeca și susținută de Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) din România, desfășurată la București între 22 și 24 octombrie. Evenimentul a reunit peste 400 de participanți și a avut ca scop stabilirea unei direcții pentru viitorul competitiv și sustenabil al agriculturii europene în noul context politic și s-a bucurat de prezența proaspătului președinte Copa, Massimiliano Giansanti și a președintelui Cogeca, Lennart Nilsson.
Congresul a constituit un moment important, simbolizând forța colectivă a sectorului agricol european și oferind o platformă valoroasă pentru dezbateri și propuneri de soluții. În contextul începerii unui nou mandat politic, în care multe decizii vor influența agricultura, evenimentul a facilitat crearea de sinergii și pledarea pentru un viitor prosper al agriculturii europene.
Sectorul agricol se confruntă cu numeroase provocări și dificultăți. Fermierii și cooperativele agricole trebuie să facă față unei convergențe fără precedent de probleme economice, climatice și sociale, printre care se numără instabilitatea geopolitică, fenomenele meteorologice extreme, concurența neloială de care se lovesc fermierii, costurile ridicate ale inputurilor, remunerația inechitabilă și sarcinile administrative în creștere.
Atât István Nagy, ministrul maghiar al agriculturii și actual președinte al Consiliului pentru Agricultură și Pescuit, cât și Florin-Ionuț Barbu, ministrul agriculturii din România, au subliniat necesitatea ca guvernele europene să acționeze împreună pentru a asigura un viitor viabil sectorului agricol. Ei au accentuat importanța ca acest sector să fie competitiv și rezilient, iar interesele agricultorilor să fie puse în centrul politicilor agricole europene.
Cooperare, inovare, bioeconomie pentru fermierii europeni
Președintele Cogeca, Lennart Nilsson, a declarat: „În ultimele două zile, am purtat discuții intense pe teme strategice esențiale, cum ar fi: promovarea cooperării, stimularea inovării, facilitarea adoptării bioeconomiei și crearea unei inițiative bine finanțate privind reziliența
privind apa. Contribuțiile membrilor Copa și Cogeca cu privire la aceste subiecte sunt esențiale pentru a contura în continuare propria noastră viziune asupra viitorului agriculturii UE, bazată pe realitatea din teren”.
Un punct esențial subliniat de numeroși participanți și oficiali de rang înalt a fost că guvernanța politicilor agroalimentare și rurale la nivelul UE trebuie să asigure predictibilitate, să reducă sarcinile administrative inutile și să se bazeze pe evaluări de impact detaliate.
„Fermierii care au ieșit în stradă în ultimele luni arată cât de vulnerabilă este comunitatea noastră la impactul cumulat al politicilor, condițiilor de piață și evenimentelor geopolitice. Instituțiile UE trebuie să recâștige încrederea agricultorilor. Sunt necesare acțiuni coerente. Acest lucru trebuie demonstrat printr-un buget dedicat pentru PAC după 2027 care va trebui crescut; prin coerență în ceea ce
privește comerțul și, în acest sens, nepromovarea acordului Mercosur în forma sa actuală.
Venituri pe măsura importanței fermierilor
În egală măsură, în ceea ce privește lanțul alimentar, sunt necesare acțiuni pentru a crește remunerarea agricultorilor” a afirmat președintele Copa, Massimiliano Giansanti, reflectând asupra dezbaterilor din cadrul congresului în discursul său de încheiere. În rezumat, acesta a subliniat: „Suntem și ar trebui să fim protagoniștii unui nou acord de competitivitate pentru agricultori, agricultura în centrul proiectului european: asigurarea unor venituri echitabile, a productivității și a inovării pe calea tranziției ecologice
Având în vedere această configurație pentru UE și viziunea preconizată pentru viitorul agriculturii, toți liderii fermierilor și ai cooperativelor agricole prezenți au subliniat cu fermitate necesitatea ca Europa să sprijine competitivitatea și productivitatea fermelor și a cooperativelor agricole.
Împreună, prin valorificarea puterii comunității noastre agricole, putem transforma provocările în oportunități și putem ghida Europa către un viitor mai sigur și prosper.
Reprezentanții COPA COGECA au obținut, prin eforturi conjugate, în timpul negocierilor din cadrul Dialogului Strategic privind viitoarea Politică Agricolă UE, ca bugetul PAC sa nu fie redus și, de asemenea, nici efectivele din ferme să nu fie reduse, așa cum se configura prin Green Deal, în ciuda protestelor unor ONG-uri progresiste care doreau asta.
Dezbateri despre viitorul alimentar european
Au intervenit în cadrul congresului Agnieszka Maliszewska, prim-vicepreședinte COGECA, Geneviève Pons-Deladrière, Olivier de Matos, Florentin Bercu, vicepresedinte COGECA. , Mihail Dumitru, Viorel Gutu, Doaa Abdel Motaal, Sébastien ABIS, Peter Meedendorp, Catherine Geslain-Lanéelle, Antoine Hoxha și alții. Moderatorul invitat la această ediție desfășurată la București a fost , care s-a declarat încântat de întâlnirea organizată în țara noastră pe pagina sa de socializare dedicată oamenilor de afaceri. „A fost o serie excelentă de invitați cheie din domeniul agroalimentar din UE și, ca întotdeauna, este minunat să întâlnesc atât de mulți colegi din întreaga Europă” a spus moderatorul congresului.
Green Deal sufocă agricultura
Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, provoacă Consiliul Agrifish printr-un referendum pentru menținerea piloanelor I și II din PAC și nu pentru bugetarea comună a subvențiilor. Comisia Europeană intenționează ca, după 2027, Politica Agricolă Comună să fie integrată în totalitatea fondurilor alocate fiecărui stat, sprijinirea fermierilor să nu mai aibă loc printr-un buget dedicat.
Polonia a decis să susțină propunerea de reducere sau chiar eliminare a părții administrative în noua Politică Agrară: „încetați cu birocrația, fermierii vor activitățile zootehnice obișnuite, nu administrative, au ajuns să-și petreacă activitatea la birou, printre documente, și nu între animale” a spus Agnieszka Maliszewska, prim-vicepreședinte COGECA .
Germania a analizat conținutul Green Deal, considerând că acesta nu trebuie să aibă în vedere doar ecologizarea, ci și latura socială și financiară, iar fermierii trebuie răsplătiți pentru eforturile de a proteja mediul, dar nu sub formă subvenționată, ci prin bonificații.
Federația Crescătorilor de Bovine din Germania încurajează anularea Pactului Verde și a politicii Farm to Fork, deoarece consideră că acestea au fost create fără implicarea fermierilor și cooperativelor agricole.
Seceta și creșterea animalelor printre preocupările fermierilor europeni
Austria care deține o bonificație pentru înverzire este îngrijorată de cei 5 ani de supraveghere, când, în cazul unei lipse de precipitații, fermierii nu vor putea îndeplini condițiile de mediu. Vicepreședinte COPA consideră ca aici ar trebui revizuită politica Green Deal.
Franța consideră că agricultura ecologică este deja prietenoasă cu mediu și trebuie sa fie recunoscută în Planul Verde, dar că e necesar ca termenul de durabilitate să fie mai bine definit, căci acesta nu cuprinde doar emisiile de gaze cu efect de seră, ci toți cei 3 piloni (mediu, socială, economică).
Italia a pus problema creșterii animalelor, reprezentantul ei atrăgând atenția asupra excesului de preocupare a unor organizații pentru protejarea speciilor în care le-au inclus pe cele domestice: „Animalele mele au mai multe certificate decât noi toți de aici (participanții la Congres)”, subliniind că animalele nu sunt specii protejate, ci sursă de hrană pentru populație.
Prioritățile UE
Geneviève Pons-Deladrière, Vicepreședinte Europe Jacques Delors, s-a alăturat unui panel dinamic pe tema După alegerile europene: Ce priorități pentru UE?, alături de Agnieszka Maliszewska, Dr. Peter Strohschneider și Olivier de Matos. Ea a apreciat că dialogul strategic este un proces vital pentru o schimbare durabilă, trebuie să urmeze acțiuni, implicând toți actorii agroalimentari, considerând că, pentru ca Pactul verde să aibă succes, echilibrul între tranziția verde, competitivitate și securitate este esențial.
Geneviève Pons-Deladrière a afirmat că Europa excelează în cercetare, dar trebuie să stimuleze inovarea. De asemenea, este de părere că reducerea birocrației poate merge mână în mână cu standardele ridicate.
În ceea ce privește reforma PAC, prioritățile precum apărarea și aderarea Ucrainei solicită regândirea distribuției subvențiilor, a mai subliniat vicepreședintele Europe Jaques Delors.
