Dragoș Petrescu, președintele City Grill Restaurants și lider în Confederația Patronală Concordia, a venit cu un mesaj optimist la conferința “Ce îi așteaptă pe antreprenori în 2025?” de la Cluj.
“Am prins două crize: la cea din 2008-2009, când erau doi ani de când intrasem în UE, aveam o Românie cu un salariu mediu de 400 de euro, și dintr-o dată s-a stins lumina. Ce s-a întâmplat în restaurante: oamenilor le-a crescut rata la bancă și nu le-au mai rămas bani ca să vină și în localuri.
Când am văzut că se golesc restaurantele, am decis să sacrificăm profitul ca să le avem pline. Atunci am inventat meniul de 19 lei. Am făcut să fie foarte mare și foarte frumos, l-am afișat peste tot în oraș și am reușit să păstrăm restaurantele pline, în condițiile în care oamenii nu beau nimic, nici măcar o sticlă de apă, dar voiau să mănânce cu 19 lei.
Profitul a fost zero în cei doi ani, însă restaurantele erau ocupate, iar cum banii au revenit în buzunarele oamenilor, s-au întors către noi și am reușit să creștem până în martie 2020, când s-a stins becul de tot. A fost foarte greu, cu cinci zile în care n-am știut ce să fac. Aveam 1.500 de angajați, nu știam ce se va întâmpla, în restaurante încasăm banii azi și plătim datoriile peste 15-17 zile, chirii, salarii, furnizori.
Când s-a oprit vânzarea, noi am rămas cu datorii. Cu cei 3-4 parteneri din jurul meu ne-am gândit la soluții. Prima a fost comunicarea: ne-am dus în fața furnizorilor și le-am spus că nu le putem da banii decât cândva. Apoi, din cei 1.500 de oameni, 400 i-am împrumutat celor care duduiau în pandemie, deoarece prietenii mei Felix Pătrășcanu – FAN Courier și Iulian Stanciu – eMag nu mai pridideau cu treaba.
O treime din oameni i-am trimis la ei, o treime i-am păstrat, negociind cu statul facilități, pe 200 am pierdut și mi-a părut foarte rău de ei. Astfel, când s-a terminat pandemia, am putut recupera 70-80% dintre oamenii împrumutați, astfel încât anul trecut am reușit să revenim la vânzările din 2019, plus încă 40%.
Am reușit să învățăm cum să operăm un restaurant cu 40 de oameni în loc de 60, să folosim tehnologia și cum să facem economii, astfel încât cu mai puțin să obținem mai mult. Cele două crize ne-au făcut mai puternici, deci în orice nenorocire există și o luminiță de care te poți agăța”, consideră Dragoș Petrescu.
Îndemn la alianța patronală
“Antreprenorii sunt coloana vertebrală a economiei unei țări și cu cât avem mai mare grijă de aceste IMM-uri, țara asta poate să meargă cu o viteză mai mare. Corporațiile sunt foarte bune, vin, investesc, sunt importante în ecosistem, dar antreprenoriatul trebuie protejat. E un mesaj pe care să îl ducem întotdeauna guvernului, dar avem un mecanism pe care trebuie să îl cunoaștem foarte bine ca antreprenori: patronatul.
În România există două asemenea organizații: Concordia și CNIPMMR (transformat recent în IMM România, n. red.) care sunt reprezentative și au dreptul legal de chema premierul la masă. Iar voi, antreprenorii, trebuie să fiți reprezentați acolo ca să puteți avea o voce, iar aia este mai puternică decât a oricărui partid.
În 2025 lucrurile nu vor sta așa de prost. Guvernul pus pe poziție din ianuarie va avea o sarcină foarte ușoară, să scadă deficitul bugetar cu 0,8% pe an. Asta este ce executivul s-a înțeles foarte bine cu Comisia Europeană (CE). Ce înseamnă acest procent din produsul intern brut (PIB): 17 miliarde lei, foarte puțini bani pentru că, în 2024, statul a strâns în plus 60 de miliarde din taxe.
Deci guvernul nici măcar nu trebuie să scadă cheltuielile bugetare, ci doar să nu le urce cu o viteză mai mare decât cea cu care încasează, fără să afecteze major sistemul de taxe. Statul nu va tăia cheltuiele publice. Nu vor fi ajustări mari de taxe, eventual în zona de microîntreprinderi, unde CE nu va ceda, și în zona de echitabilitate, pe excepții.
Asta pentru că România – ne place, nu ne place – a avut o perioadă de paradis fiscal, taxe mai mici ca la noi n-au fost nicăieri în regiune. Sunt anumite măsuri care trebuie luate. Deci mă uit cu optimism la 2025 și văd că România este pe un drum bun. Adică acești 5-6 ani pe care i-am traversat și alți 3-4 ani sunt o fereastră de oportunitate pe care antreprenorii ar putea să o folosească pentru a crește”.
Au preluat rețeaua Marty
Grupul City Grill București a preluat recent pachetul majoritar al rețelei clujene Marty, înființată de Marcelus Suciu, care dispune de șase restaurante in Cluj, plus divizia de delivery, și unul în Oradea (franchisa), cu o capacitate totală de 1.321 de locuri. City Grill, cel mai important operator român din industria restaurantelor, mai deține brandurile Caru’ cu Bere, Hanu’ lui Manuc, Hanul Berarilor, La Boheme, Buongiorno Italian, Pescăruș. Rețeaua Marty cuprinde mai multe societăți cu acest nume, în care apar diverși asociați, persoane fizice și companii.
Consumăm mai mult decât producem
“Situația actuală a României este următoarea: cererea e mai mare decât oferta, consumă mai mult decât produce. Consumul crește cu 7-8%, economia, doar cu 1%. Consumul este 70% din economie, mai ales cel din import, deci lucrăm pentru alții, nu pentru România. Este cam greu să reducem noi inflația, când raportul între cerere și ofertă este atât de dezechilibrat; ideal era ca sectorul privat să ofere mai mult.
Piața muncii este foarte tensionată, se deteriorează: salariile cresc cu 16% (la stat cu 20%), iar atunci și angajatul de la privat își amenință șeful că ori îi mărește leafa, ori se mută la stat. Pentru că politica de venituri este relaxată, cresc salariile, cresc pensiile, iar asta creează cerere de consum, reduce competitivitatea.
Este mai greu să produci la fel sau mai mult, mai ales în sectorul serviciilor, când salariile cresc. Iar totul exacerbează deficitul public și cresc prețurile, datoria publică și se majorează costurile cu dobânzile. Problema este cu deficitul extern, pentru că toate țările din jur sunt pe plus sau zero, în timp ce România îl are 8% din PIB, ceea ce este foarte mult.
Deficitul acesta îl poți finanța cu metode sustenabile (fonduri UE și investiții străine directe) sau prin împrumuturi externe. La Planul Național de Redresare și Reziliență trebuia să luăm tranșa 6, de-abia suntem la tranșa 3, din fondurile UE clasice a început ciclul financiar 2021-2027, dar nu prea vin bani, deci nu avem vești prea bune”, a sintetizat Cristian Popa, membru al Consiliului de Administrație al BNR.
Economia în România: salarii în creștere, muncă puțină
“În schimb, creditele accelerează, mai ales cele pentru consum, așadar măresc diferența între cerere și ofertă. Am făcut progrese masive în inflație, de la 16,8% la 4,6%, dar prognoza este rezervată în privința cheltuielilor statului. Nu este destul să faci investiții publice, ci să fie eficiente, care și aduc încasări înapoi.
Dacă ridici taxa pe valoarea adăugată, crești prețurile la raftul magazinelor, dacă majorezi taxe pe dividende, pe impozite – nu zic că este neapărat bine așa, nu cresc prețurile la raft, ci scad banii din buzunar. Oamenii care primesc bani în plus la salariu sau pensie merg la bancă să mai ia o mașină, să mai ia un credit ca să mai facă ceva prin curte, în timp ce antreprenorii care au incertitudini fiscale amână investițiile.
La BNR nu putem să insuflăm antreprenorilor un optimism exagerat și trebuie să spunem că avem aceste constrângeri. Statul român este un împrumutător foarte solvabil, el face ușor banii, din veniturile privaților: dacă acesta plătește 6,5% să atragă bani, nu puteți spera că va veni cineva să vă dea un credit cu mai puțin de atât, fiindcă business-urile mici sunt mai riscante decât entitățile guvernamentale.
Noi trebuie să ducem inflația unde îi este locul, la 2,5%, plus-minus un punct procentual, însă avem aceste mari incertitudini: măsurile fiscale, majorările salariale. Dacă vrei să ai salariul ca unui francez sau neamț, trebuie să produci cât el, să fi la fel de eficient și de sănătos ca să muncești pe măsură, deci este nevoie de reforme structurale”, a încheiat oficialul BNR.
1.000 de schimbări legislative pentru firme
“Eu provin din rândul antreprenorilor, făceam parte dintr-o rețea de bijutieri care lucrau cu designeri internaționali, vindeam în mai multe țări. În 2016, am intrat în guvernul tehnocrat, de atunci, de când am ieșit până acum, au fost 500 de schimbări în zona de fiscalitate, dacă le adăugăm și pe cele din zonele de muncă și mediu, pentru fiecare afacere au fost în total 1.000 de legi aplicabile, adică prea mult.
Aici mă raliez cu mesajul de predictibilitate și continuitate. Există o nevoie de flexibilitate, de adaptabilitate a muncii, mai ales după pandemie, după ce modelul hibrid a fost mult mai frecvent. Suntem campioni în Europa la suprataxarea muncii cu normă parțială; asta dacă vă întrebați de ce s-au mărit tarifele la curățenia de la bloc.
Principalul domeniu în care s-au ucis asemenea contracte au fost în educație, unde erau mulți oameni plătiți cu ora. Am propus contracte cadru la plata cu ora și posibilitatea de a da mai ușor pachete de acțiuni angajaților cheie. În principiu, statul ar trebui să își facă treaba pe serviciile publice și să intervină mai puțin în mediul de business.
Realitatea este că în multe dintre schimbările din piață – tranziția verde, nevoia de a reface lanțurile de aprovizionare pentru reducerea dependenței de Rusia, viitorul proiect uriaș de reconstrucție a Ucrainei, care sunt mize majore – sunt implicate puternic și guvernele țărilor, când este vorba despre alocările financiare pe aceste proiecte, relocarea de fabrici din lanțul de producție.
Mediul de afaceri din România are nevoie ca guvernul să se bage în negocieri fiindcă multor business-uri din țară – ca să poată să fie în creștere și să competitive european sau global – le va fi greu să se stea singure la masă în condițiile în care Polonia, Suedia, Germania se așază de mână cu aliați guvernamentali în deciziile majore. 2025 va fi un an de schimbări majore în piețe, dar antreprenoriatul are nevoie de un parteneriat strategic cu guvernul pentru a se putea sprijini reciproc”, susține Oana Țoiu, vicepreședinte al Camerei Deputaților.
Natalitatea și lipsa de angajați
“Avem o problemă gravă de natalitate, care se accentuează, în spatele nostru nu mai este forță de muncă, apoi calitatea educației. De aceea cer antreprenorilor să se implice, să adopte un liceu. Elevii să facă practică în firmă, pentru că învățământul dual nu funcționează. Să veniți către tineri și să adăugați o componentă practică la ceea ce ei învață, mai ales că știți cel mai bine spre ceea ce se îndreaptă piața.
Avem nevoie de o guvernare care să țină seama de dorințele mediului privat. Acum este una înclinată spre împrumuturi care să fie plătite de generațiile viitoare, să nu deranjeze sistemul public decât aparent, în loc să îl scuture bine și să facă o administrație suplă. Dacă se vor lua decizii corecte, cel puțin 40% din administrația publică trebuie să plece.
În pandemie mulți s-au bucurat că au putut să folosească în relația cu statul tehnologia pusă la dispoziție gratuit de companii private, că puteau trimite documente prin e-mail și li se răspundea la fel. Acum se aruncă bani din PNRR pentru tot felul de aplicații foarte costisitoare în timp ce în piața liberă sunt unele de 100 de ori mai ieftine, ca să câștige cine trebuie.
În administrație trebuie puși oameni care să fie dispuși să respecte mediul privat, să nu fie intimidați de aparatul public. Avem nevoie de reforma salarizării, digitalizare, indicatori de performanță la stat. În 2025, efortul va fi pe mediul privat mic, pe IMM-uri, nu pe corporații care sunt reprezentate de mari birouri de avocatură”, consideră Violeta Alexandru, fost ministru al muncii.
În așteptarea noilor taxe
“În ultimii cinci ani am fost deputat, dar în ultimii 25 de ani antreprenor, deci sunt preocupat ca mediul de afaceri să producă bunăstare pentru cei care muncesc. Am trecut prin două crize, în 2008-2009, cea financiară și una în 2020, în pandemie, dar nimic nu este mai rău când nu știi ce se va întâmpla în perioada următoare.
În România, luăm lipsa de predictibilitate în business ca pe o normalitate, de fapt este un abuz. Uitându-ne pe documentele oficiale, ne așteaptă taxe și creșteri noi de taxe pe toate palierele: TVA, accize, impozite pe salarii, venituri, profituri, dividende. De fapt muncim, dar suntem în continuare săraci; cam asta ne definește în România.
Putem să nu creștem taxele în 2025 dacă nu majorăm cheltuielile statului, putem avea salariați bine plătiți reducând taxarea muncii și astfel companii care să investească în angajații lor pentru a fi competitive”, a spus deputatul Viorel Băltărețu, organizator al dezbaterii.
Evenimentul “Ce îi așteaptă pe antreprenori în 2025?”, de la Platinia Conference Hall, a avut ca focus creșterile de taxe preconizate pentru anul viitor. Antreprenori și specialiști importanți în domeniile financiar, economic și social au oferit strategii de adaptare la contextul economic din 2025.
Pe agenda evenimentului s-au aflat teme ca impactul contextului politic național și al trendurilor din economia globală asupra antreprenorilor români, strategii de adaptare și dezvoltare pentru antreprenori, construirea unui business rezilient într-un context incert, lecții din crizele anterioare pentru o adaptare mai bună.
