Cu mai puțin de 24 de ore până la aflarea rezultului alegerilor prin care se stabilește viitorul președinte al Republicii Moldova, important de aflat este contextul în care se desfășoară luptele electorale și surde pentru menținerea pe traseul pro-european sau deraierea spre Rimland-ul vital al Rusiei.
Bula informațională creată, autosugestionată și în care s-au complăcut organizatorii referendumului, precum și autorii, și liderii campaniei electorale pentru prezidențiale, dădea semne de nerealism încă din 2023, de la alegerile locale.
Procentele pictate într-un mod nerealist, de 60% în primul tur pentru Maia Sandu, nu au avut corespondent în realitate. În realitate, pe teritoriul Republicii Moldova, a înregistrat 36%, la o diferenţă de 24% faţă de sondajele promovate.
Referendumul nesolicitat, dar totuși organizat, a creat confuzii multiple și a forțat exprimarea unei idei care încă nu a atins în mentalul colectiv un grad de maturitate care să conducă la un succes.
PAS decontează problemele guvernării interne, afectând astfel agenda externă pro-europeană a președintelui Republicii Moldova. Intrarea în Uniunea Europeană ar putea fi încetinită de neajunsurile lumești, de zi cu zi, ale locuitorilor precum costul vieții, oportunitățile de angajare, prețul gazului, inflația sau controlul asupra justiției.
The endgame vizat de Republica Moldova, cum ar spune americanii, constă în accederea pe deplin la lumea Uniunii Europene. Toate demersurile întreprinse și pașii făcuți, mai mult sau mai puțin hotărâți și calculați, reprezintă doar etape pentru atingerea scopului final.
De altfel, și platforma electorală a președintelui Maia Sandu s-a concentrat pe agenda pro-europeană, iar alegerile prezidențiale sunt, mai degrabă, despre alegerea omului potrivit nu pentru Republica Moldova, ci pentru realizarea dezideratului de a intra în UE.
Chiar fostul ambasador și reprezentant al Republicii Moldova la Consiliul Europei, Iuliana Gorea-Costin, emitea în spațiul public mesajul: „Avem oportunitatea de a ne salva, sub umbrela Uniunii Europene”.
Însă planul PAS este dejucat de lipsa concentrării pe problemele interne, de soluționarea neajunsurilor de zi cu zi pe care locuitorii le întâmpină. Rezultatele de la referendum și de la primul tur al alegerilor prezidențiale pot fi transpuse în proverbul mai aproape e cămașa de piele decât sumanul.
Contextul în care se desfășoară al doilea tur al alegerilor prezidențiale este extrem de important și va conta foarte mult în economia alegerilor parlamentare din 2025, din Republica Moldova. Chiar dacă drumul pro-european depăşeşte acest obstacol, adică confirmarea Maiei Sandu în fruntea Republicii Moldova, alegerile parlamentare de la anul pot crea o situaţie critică în condiţiile în care s-ar ajunge la o situaţie similară cu cea din Georgia, adică Maia Sandu să nu beneficieze de majoritate politică în parlament.
Recent, în cadrul unei dezbateri organizată la sediul Fundației Europene Titulescu, aceeași ambasadoare recunoștea riscul organizării referendumului, care a creat confuzie în rândul alegătorilor.
„În prezent, drumul spre Europa este ireversibil şi, în acest context, actuala preşedintă, Maia Sandu, a organizat cu un an în urmă, la Chişinău, o mare adunare pro Europa, iar acum, odată cu alegerile prezidenţiale a fixat şi referendumul prin care urmează să fie introdusă în Constituţie opţiunea pro-europeană a cetăţenilor Republicii Moldova. Se pare că a fost un risc. Iar rezultatele pe care le avem astăzi nu sunt cele aşteptate. La referendum s-a votat mai mult decât pentru preşedinte. Este îngrijorător faptul că mulţi dintre cetăţenii Republicii Moldova care locuiesc la Chişinău au votat împotrivă la referendum. Mulţi dintre ei din raioanele din sud, dar chiar şi cele apropiate de România. Printre motive, aş enumera reminescenţele unei mentalităţi din care nu am ieşit, propaganda rusească permanentă, biserica ortodoxă, care e un cap de pod bine instalat la Chişinău şi se supune Rusiei. Mulţi dintre contracandidaţii Maiei Sandu au votat ori s-au pronunţat împotriva referendumului. Alexandr Stoianoglo, partidul socialiştilor, ar avea un atuu, acela de a fi văzut drept o jertfă a actualului regim”, a declarat Iuliana Gorea-Costin.
Nimic încă nu s-a câștigat, totul se joacă
Deși pare văzut ca un succes de etapă, rezultatul referendumului nu a trecut de apele tulburi, nu este încă sigur. Rezultatul referendumului, obținut cu greu, fiind cel dorit de mișcarea pro-europeană, ar putea fi anulat de rezultatul alegerilor prezidențiale.
Liviu Iurea, jurnalist român acreditat la Moscova, atrage atenția asupra mesajelor promovate de adepții pro Rusia: „Ilan Şor, un adept al apropierii faţă de Rusia, la emisiunea propagandistului de top Vladimir Sologviov, a precizat că în cazul în care Maia Sandu pierde rezultatul referendumului va fi anulat”.
Organizarea referendumului, nesolicitată, a contribuit la accentuarea discrepanței de abordare între agenda externă pro-europeană, pe care s-a concentrat, în esență, echipa de campanie a Maiei Sandu, și problemele interne ale guvernării. Balanța percepțiilor negative a înclinat spre neajunsurile cotidiene ale populației.
„Toate problemele guvernării Republicii Moldova s-au reflectat în acest referendum. Nimeni nu a solicitat organizarea unui referendum. Acest proiect a fost gândit prin personaj politic și nu ca un proiect politic. El a fost dus cu ong-iști și jurnaliști, mai puțin cu partide și politicieni. Autorii campaniei au greșit în primul rând limba de comunicare. Republica Moldova nu este doar Chișinău. Pe o rază de 30 de km, realitățile se schimbă dramatic, ca să nu vorbim de Găgăuzia sau de nordul Republicii. Pe problemele interne, președinta Maia Sandu nu a fost credibilă. Confuziile au fost mari. Mulți au aflat că, de fapt, la referendum se votează modificarea constituției și nu dacă vrem sau nu în UE. Au aflat asta în cabina de vot. Iar alții credeau că merg la referendum să o voteze pe Maia Sandu”, a subliniat Doru Petruți, director general al grupului de sondare a opiniei publice IMAS, Chișinău.
Semnale sumbre erau încă din 2021
Potrivit sociologului Doru Tetruți, prestaţia la guvernare şi chiar percepţiile legate de guvernare, în 2021, se înrăutăţesc dramatic. Răspunsul regimului de la Chișinău a luat forma bulei informaționale, care a dus la crearea unei realități paralele.
„Lucrurile ajung în punctul în care doar 3% din populaţie mai considera că Guvernul este aproape de nevoile şi necesităţile lor. Pe toate temele interne nemulţumirile ajung să fie între 30 şi 94% în primul an de guvernare. Tema care a lovit cel mai puternic a fost tema preţurilor, pentru că începe şi războiul din Ucraina, iar Republica Moldova începe să treacă prin crize care se suprapun. Preţul la gaz urcă de 6,3 ori, la curent electric de 3,3 ori. Inflaţia este galopantă. În acest caz, toată presiunea trece pe guvernare şi pe teme interne. Drept răspuns pentru aceste probleme ale populaţiei, nu se mai publică nici o cercetare sociologică care arăta date mai mult sau mai puţin negative la adresa guvernării. Presa independentă nu mai reflectă nici o temă negativă la adresa guvernării”, a subliniat Doru Petruți.
Wishful thinking projections vs. vot generat de inflație, costul vieții
Proiecțiile rezultatelor la alegerile prezidențiale și referendum, promovate de o serie de case de sondare a opiniei publice apropiate echipei președintelui în funcție, fac parte din aceeași „bulă informaţională în care, inclusiv, se dau aprecieri că Maia Sandu va obţine peste 60% în primul tur şi că referendumul va fi validat cu peste 50%. Realitatea a arătat cu totul altceva. Maia Sandu, pe teritoriul Republicii Moldova, a înregistrat 36%, la o diferenţă de 24% faţă de sondajele promovate de anumite ong-uri. Iar referendumul, pe teritoriul Republicii Moldova, a fost 55% împotrivă, la 45% pro, şi cu ajutorul diasporei s-a trecut puţin pragul de 50%. Realitatea paralelă a ajuns să fie crezută chiar şi de anumiţi decidenţi şi de echipa preşedintelui”, a explicat directorul IMAS Chișinău.
În anumite raioane unde sunt 60% cetăţeni pro-europeni şi foarte multe proiecte şi investiţii ale României şi ale Uniunii Europene, votul majoritar a fost împotriva referendumului.
„Dacă dorim să rămânem cu explicaţiile doar în zona cumpărării de voturi, care, sigur, e un fenomen extrem de serios şi poate fi dezvoltat, e doar un tip de explicaţie. Dar, ca sociolog, pot să vă spun că acei votanţi cumpăraţi, 100.000 sau 200.000, mai mult ca sigur că nu sunt pro europeni, nu ar fi votat-o nici atunci şi, probabil, nici la următorul tur pe Maia Sandu”, a mai arătat Doru Petruți.
„Semnalele au fost extrem de clare încă de alegerile locale din 2023. Se pictau procente de 47 – 49% pentru PAS. Rezultatele au arătat cu totul altfel. Chișinău a fost pierdut din primul tur, inclusiv la capitolul vot politic. Din 48 de orașe s-au câștigat 3. La vot politic, la consiliu, PAS a luat sub 30%. Un decont clar pe agenda internă. Contextul e unul complicat măcinat de foarte multe dezamăgiri”, a subliniat Doru Petruți.
În opinia reprezentanților pro-europeni drumul către UE este ireversibil. Este un proces istoric spre progres. Însă traseul pe care îl urmează se dovedește sinuos, în contradicție cu un progres continuu ascendent. Acest lucru implică mai multă muncă, mai multe calcule și strategii bine puse la punct, care implică atât agenda externă, dar și cea a guvernării interne.
Pierderea unei etape din acest proces sau un semi eșec nu înseamnă reluarea ciclului din același punct, multe s-au câștigat în ultimii 4 ani, însă nu presupune nici o repetare aidoma a acțiunilor sau greșelilor. Reluarea ciclului presupune o recalibrare, o regândire a dezideratului accederii la UE prin prisma contextului social și politic intern. Asta ne arată primul tur al prezidențialelor și referendumul.
