Rețelele sociale, grupurile pe internet, evenimentele sau “oamenii de bine” i-au salvat de la faliment pe absolvenții Facultății de Științe Economice (FSEGA).
“Eu sunt soția Trântorului, adică el face mierea, eu mă ocup de comercializare. Am pornit cu doi stupi și o grădină, apoi am produs o tonă de miere pe care am reușit să o vindem doar în trei ani. Cea mai mare provocare în business am avut-o pe partea de producție.
Degeaba am dat o grămadă de bani pe echipamente, am primit fonduri europene: aveam o linie de asamblare superdotată, dar nu eram în stare să producem miere. Am crescut încet, dar bine”, spune Rodica Manolache (Mierea Trântorul). Cei doi produc miere montană la Mănăstireni, dar și combinații cu nuci, polen, propolis, fagure sau mixuri pentru imunitate.
“Eu am două pasiuni, pe care le îmbin: cea pentru vasele emailate, suporturile de pahare personalizate, unice, dar și pentru cea de marketing, în care sunt specializată. Am locuit mult timp la Budapesta, aveam un job online și m-am întors acasă în 2023, în Harghita, unde am început să fac căni personalizate. În paralel am o agenție de consultanță în marketing și branding pentru mici antreprenori. Fac ambele businessuri din pasiune”, consideră Renata Orban (Ibrik).
„Cadou” de sărbători de la chinezi
“Am terminat specializarea jurnalism – publicitate, apoi FSEGA, iar în 2003 am pornit drumul spre antreprenoriat, cu o agenție de strategii de brand și branding. Timp de 16 ani am gestionat conturi de companii foarte mari. După ce am născut, mi-am dat seama de deficitul de carte pentru copii cu conținut valoros, educativ în România, într-o invazie de comercialism.
Le-am propus editurilor albumul ilustrat, însă toate mi-au întors spatele, spunându-mi că nu e un produs vandabil, nefiind comercial. Acum șase ani am pornit propria editură: îmi formam un portofoliu de cei mai celebri 10.000 de autori din lume, am scos 105 cărți în cinci ani”, a relatat Bianca Mereuță (Signatura).
“Cea mai mare provocare am avut-o atunci când tipografia din Polonia m-a anunțat, înainte de un revelion, că nu mai poate scoate nicio carte, deoarece chinezii au oprit livrarea solventului necesar. Eram la o cabană rezervată la Sibiu, în pijama, când am observat e-mailul. Mi-am tras pantalonii pe mine, m-am urcat în mașină, m-am dus imediat la o tipografie din Serbia, iar solventul l-am obținut din Coreea de Sud.
Aveam în cont 30.000 €, i-am scos pe toți, iar tipografia a acoperit necesarul de 100.000 € pentru materia primă. Ca să nu intru în faliment – eu comandam cam un tir de cărți – când m-am întors la Cluj, am luat un credit pe care am reușit să îi rambursez apoi. Astfel, în momentul în care materia primă s-a scumpit cu 300%, eram pusă la adăpost pentru că o aveam pe stoc.
Noi folosim hârtie de foarte bună calitate, offset, deci trebuie să producem multe cărți ca să aibă un preț vandabil în România pentru volume care în Vestul Europei costă 20-60 €. Cel mai mult vindem în comunitatea de părinți, mai puțin în lanțurile de librării care se mișcă mai greu, cu acea distribuție clasică”. Editura publică titluri de colecție pentru copii și adulți, colaborează cu autori, ilustratori și traducători talentați, oferindu-le vizibilitate și suport.
Turismul, răpus de pandemie
“Am absolvit economia întreprinderilor, secția germană, cunosc aceasă limbă mai bine decât româna, am intrat în industria ospitalității acum 17 ani. În prima fază am fost ghid de turism, din 2007, pentru grupurile de străini care veneau la companiile multinaționale de la Cluj, îi duceam în oraș și în împrejurimi. Aveam și 50 de grupuri pe an, mergeam cu ei prin toată Transilvania.
A apărut pandemia, turismul de incoming, în care activam noi, s-a dus în cap și nu a mai venit niciun străin la Cluj. Mai ghidam câte un grup de studenți de aici, prin centru. Când am avut o pauză de ghidaj într-o zi, le-am spus că au o jumătate de oră liber să meargă la o cafenea din Piața Unirii, dar mi-au replicat că nu își permit să dea 18 lei pe o cafea. Soluția era cafeaua pe care să o iei acasă.
M-am întâlnit cu fondatorii rețelei 5 to Go; prima franciză am deschis-o în 2022, am pus baloane, am făcut angajări. Ne-a mers foarte prost: în câteva luni nu mai aveam clienți. Apoi ne-am revenit, acum avem două locații în șantier și vom ajunge la cinci francize”, a menționat Andra Dragomir (5 to Go). Rețeaua are 11 locații în Cluj și 650 la nivel internațional, cu 50 deschise și renovate anul acesta, fiind lanțul de cafenele cu cea mai mare expansiune din Sud-Estul Europei.
„Prețurile se actualizau săptămânal”
“Specializarea mea este finanțe-bănci, am profesat 10 ani, am trecut prin bănci ca BRD, Raiffeisen, UniCredit. Eu cu soțul eram pasionați de mâncare, am luat franciza când a început pandemia, nu eram deloc pregătiți, amândoi veneam din domenii economice, nu din HoReCa. Primele șase luni au fost groaznice, ne-au plecat toți angajații. În 2022 prețurile se actualizau săptămânal, nu mai făceam față scumpirilor.
Acum nu ne mai ocupăm de francize, ci de expansiunea rețelei, care va ajunge la trei unități în Cluj, de promovarea în social media. De atunci, an de an ne-am dublat cifra de afaceri, ajungem la 6 milioane lei în 2024, avem 20 angajați, din păcate doar unul român. Ne-am ales furnizori serioși din străinătate, cei mici au probleme de costuri.
Am trecut de la canalele clasice de vânzări spre comerțul online, încercăm să participăm la toate marile festivaluri din Cluj: Untold, Electric Castle”, spune Laura Kiss (MeatInc). Aici preparatele sunt gătite lent, iar afumarea cărnii se face tradițional, cu lemn natural de măr, cireș, hickory și butoaie de whisky din stejar.
Evenimentele, atuul Clujului
“Am terminat un master de fiscalitate la FSEGA anul trecut, dar lucram în HoReCa din liceu, în Baia Mare. La Cluj am venit să scap de baruri, să fac economie. Am lucrat și în contabilitate, însă acum un an și jumătate am achiziționat un bar mobil cu care să mergem la evenimente. Nu aveam bani de investit, am pus deoparte 10-15% din salariu timp de patru ani, am luat apoi credit de la bancă.
Astfel am achiziționat echipamente, logistică, iar împrumutul l-am rambursat în trei ani. Clienții pentru produsele noastre sunt greu de găsit pentru că există mentalitatea că toată lumea vrea mâncare bună la prețuri foarte mici. Îi luăm prin networking, mergem la multe evenimente, avem și perioade cu câte șapte pe lună, în altele mai puțin, însă le gândim atunci pe cele viitoare. Ne-am extins activitatea la nunți, petreceri corporate, festivaluri, cocktailuri”, relatează Anca Țiplea (Botanical Bar Events).
De la contabilitate, la prăjituri
“Sunt specializată în informatică econonomică, iar soțul, Marian, în contabilitate. Pentru că proveneam din familii cu mulți copii, am avut mereu presiunea foarte mare de a ne găsi un job. Cu toate acestea, în 2019 eu am rămas fără job, iar lui i s-a înjumătățit salariul la firma de contabilitate. Am fost și în străinătate, în 2021 am renovat un spațiu în cartierul Mănăștur.
Ne-am deschis un laborator de deserturi artizanale, mai ales că eu făceam prăjituri de mică – fiind fiică de preot, mergeam la multe evenimente cu tata. A fost groaznic, nu ne mai puteam plăti chiria pentru că nu aveam comenzi. În disperare, am apelat la un mentor care ne-a mijlocit un contract cu cel mai mare lanț de cafenele din Cluj, unde livram torturi, biscuiți.
Între timp Meron și-a făcut propria linie de producție, deci ne-am reorientat spre evenimente, au mers superbine, dar și spre vânzările online, prin website, către persoane fizice. Provocarea pentru noi este să educăm clienții că un biscuite cu ingrediente naturale devine mai scump cu 50-60%. Ne axăm în general pe produse în stil franțuzesc, mai ales că am stat o vreme la Paris, în special un ecler cu migdale, praline și alune de pădure”, a spus Ana Gabriela Irimiaș (Paris Brest).
Bijuterii din „nimic”
“Noi folosim în producție doar circuite electronice reciclate, piese electronice recuperate, taste din care facem bijuterii și obiecte de artă purtabilă, toate au în componență materiale prețioase. Am pornit acum patru ani, dintr-o joacă în facultate, după un incubator de afaceri la care am participat. Ideea a pornit de la un experiment cu un coleg, însă între timp fiecare și-a urmat propria cale.
Aceasta este de a transforma deșeurile din jurul nostru, pentru că avem tendința de a arunca tot ce am purtat la un moment dat. Am vrut de multe ori să renunț în acești ani, însă de fiecare dată m-am răzgândit. Suntem acum o echipă de patru oameni care facem produse de valoare din nimic, prin reciclare, reutilizare.
Această piață se află la un stadiu incipient în România, una încă puțin explorată, pe care trebuie să o formăm noi. Există una pentru produsele reciclate din plastic sau hârtie, la noi este mai greu. Tot procesul de fabricație dura inițial două zile, l-am redus la câteva ore”, a arătat Diana Rusu (Precious Circuit).
Absolvenții devin furnizori ai FSEGA
“Antreprenorii, întreprinderile familiale, micile întreprinderi pot să devină motorul economiei românești. În spiritul Academiei de Înaltei Studii Comerciale și Industriale, născută la Cluj în 1920, apoi desființată de regimul comunist, ne propunem ca economistul să fie acel om educat, cult, care să schimbe lucrurile în compania în care lucrează. La FSEGA avem trei principii: excelență, autenticitate și incluziune.
Deci absolventul să nu fie doar un deținător de diplomă, ci să dovedească faptul că poate deveni un antreprenor de succes. Înainte studenții își propuneau să obțină un job într-o mare companie multinațională, acum observ mai degrabă o orientare către antreprenoriat. De aceea, am introdus un curs valabil pentru toată Universitatea Babeș-Bolyai – fundamente de antreprenoriat.
Am creat un incubator de afaceri destinat studenților, inclusiv cu profesori din străinătate, pentru ca aceștia să ajungă la nivelul de a-și face un plan de afaceri și de a găsi finanțator. În plus, au acces, pentru a putea lua decizii de business, la bazele de date Global Entrepreneurship Monitor” și-a expus strategia decanul Răzvan Mustață.
Gigi Becali, antimodel de business
„Nu mai putem să facem afaceri ca George Becali: să ne trezim într-o dimineața că vrem să luăm două terenuri, este un model arhaic care nu mai funcționează. Nu în ultimul rând, vom sprijini antreprenorii FSEGA prin achiziționarea de produse de la ei pentru cadouri de Crăciun sau de Paște, cocktailuri sau evenimente pe care le organizăm.
Astfel inspirăm și alți studenți să își facă propria afacere, mărim atât masa de antreprenori, cât și de viitori studenți, iar așa creștem și valoarea FSEGA. Vorbim, totuși, despre cea mai mare facultate din România, cu peste 9.000 de studenți. Dacă mergem în direcția potrivită, putem chiar noi să dăm viitorul președinte al României”, este convins oficialul FSEGA
Târgul Antreprenorilor Alumni FSEGA a grupat 20 de standuri cu produse și accesorii, prezentări de business, discuții deschise cu întreprinzătorii, networking. Printre standurile prezente s-au mai numărat Krausz – ciocolată artizanală premium, Brutăria Claudia – rețete de pâine cu maia naturală, făinuri integrale bio, Cămara de la Munte – produse cu ingrediente locale (siropuri, dulcețuri, ceaiuri din plante montane, zacuscă), Best of Bread – pâine de casă.
