Tehnologiile care generează metaversurile forțează lărgirea perspectivei asupra lumii reale, transformând universurile descentralizate în locuri virtuale în care indivizii își dezvoltă identități diferite de cele reale. În parcursul spre societatea 5.0 apare distincția între orașul real și orașul luminii/digital. Un sfert din populația ocupată va petrece 1h/zi în metavers până în 2026. Pentru tinerele generații reprezentarea lor în viața digitală este mai importantă. Metaversurile, ca spații digitale interactive și imersive, transformă rapid modul în care indivizii își trăiesc viața personală și interacționează în societate. În aceste medii virtuale, oamenii pot lucra și socializa într-un mod care transcende limitele fizice, creând oportunități noi, dar și provocări. Identitatea personală capătă noi forme și profunzimi în lumile descentralizate, adăugând strat peste strat complexității indivizilor reali.
Congresul Dialogurile Sibiu Cybersecurity, aflat la a X-a ediție, a reunit la Sibiu peste 30 de experți și specialiști în domeniul securității cibernetice din Europa. Au fost prezentate lecțiile ultimului deceniu de evoluție a securității cibernetice și pionieratul următorilor 10 ani.
Într-o lume tot mai conectată, amenințările care planează asupra utilizatorilor imersați în lumile descentralizate se înmulțesc exponențial. Iar evoluția tehnologiilor care generează metaversurile vine la pachet cu provocări noi, punând presiune pe individ și societate.
„Ne-am pus întrebarea cum vor arăta următorii 10 ani din perspectiva responsabilităților Poliției în cadrul metaversului”, a deschis dialogul Patrick Ghion, Chief Cyber Strategy Officer, Poliția Geneva, Elveția, care continuă afirmând că „în ceea ce privește prevenția criminalității în metavers, se pune întrebarea dacă Poliția trebuie să fie prezentă sau nu, și dacă da, în ce mod. Poliția norvegiană a încercat să abordeze problema fiind prezentă în metavers. O aplicabilitate ar fi ca oamenii să poată depune plângeri sau să obțină informații de la Poliție într-un metavers special creat. Ar fi un mod de a relaționa cu forțele de Poliție. Numeroase persoane au subliniat că doresc să depună o plângere tot în metavers, unui sistem, despre ce li s-a întâmplat în metavers, decât în fața unei persoane, de teama prejudecăților”.
Avatarul în metavers, mai important decât în orașul real
Directorul Departamentului de Strategie Cyber al Poliției din Geneva a mai atras atenția asupra contextului în care evoluează trendurile care modelează societatea 5.0.
„Sunt foarte multe companii care investesc miliarde de dolari în lumile virtuale descentralizate, în noul internet interoperabil. Dar și infractorii folosesc folosesc mare parte din tehnologiile metaversului. Exact acest domeniu vrem să-l abordăm. Un studiu interesant din 2022 reflecta faptul că în 2026 25% din populația ocupată va petrece o oră pe zi în metavers. Tinerele generații sunt foarte interesate de lumea digitală. Un alt studiu efectuat în rândul generațiilor mai tinere a pus întrebarea: care dintre viața reală și cea digitală este mai importantă? Rezultatul este că viața digitală este mai importantă pentru acest segment de populație. Practic, reprezentarea lor în metavers este mai importantă. A existat un caz în care o femeie a fost agresată sexual în metavers. Progresăm deja spre o societate în care sentimentele personale devin din ce în ce mai importante. Dacă mă simt o femeie, societatea trebuie să mă respecte și să-mi respecte dorințele ca atare. Cum va aborda legea acest domeniu în metavers, unde trebuie să ni se respecte alegerile, dorințele?”, a adresat audienței interogarea Ghion.
Furtul de identitate digitală, un scenariu de film
Identitatea digitală este o altă problemă majoră, a subliniat Patrick Ghion, oferind un exemplu concret: „A avut loc în acest an un caz în Hong Kong în care un om de afaceri, aflat într-un business call, a recunoscut persoana, vocea persoanei, până și colegii persoanei cu care discuta. Înșelăciunea foarte bine creată s-a materializat într-o plată în trei tranșe cu un total de 26 de milioane de dolari. Oamenii pe care i-a recunoscut nu erau cei pe care-i știa. Recunoașterea feței și a vocii nu mai constituie o garanție. Imaginea și identitatea digitală devine din ce în ce mai complexă. În acest moment, există companii în Europa și în SUA, care crează avataruri full 3D pentru persoane. Avatarurile redau imaginea persoanei, dar și anumite expresii. Astfel, îți poți trimite avatarul în metavers la cumpărat de haine. Le poate proba. Și dacă-ți place cum arăți, le poți cumpăra în metavers și le primești în viața reală”.
ECCC combate atacurile cibernetice de la București
În cadrul Sibiu Cybersecurity Dialogues, Luca Tagliaretti, directorul executiv al Centrului European de Competență în domeniul Securității Cibernetice (ECCC), a vorbit despre planul de a construi un scut în jurul infrastructurii critice din Europa.
„ECCC este o agenție nou înființată a Uniunii Europene, cu sediul în București. Avem mandat pentru trei misiuni. Primă constă în oferirea de sprijin pentru punerea în aplicare a planului de acțiuni care are ca scop o Europă mai rezistentă la atacurile cibernetice. Apoi, să facilităm dezvoltarea domeniilor de inovare și cercetare. Iar a treia misiune rezidă în sprijinul oferit companiilor europene pentru a deveni mai competitive la nivelul business-ului global. Strategie – Investiții – Comunitate, sub acest auspiciu al comunității ne aflăm astăzi în Sibiu”, a subliniat Tagliaretti.
Flexibilitatea muncii în metavers
Unul dintre avantajele principale ale metaversului este flexibilitatea muncii. Însă aceasta conduce și la lipsa unei delimitări între viața personală și cea profesională. Metaversurile permit angajaților să colaboreze într-un spațiu virtual fără a fi limitați de distanța geografică, ceea ce poate crește productivitatea și eficiența. În metavers ca loc de muncă, lipsa de separare între viața personală și cea profesională poate duce la burnout. De asemenea, există riscuri legate de securitatea datelor personale, precum și probleme sociale, cum ar fi izolarea în mediile virtuale în detrimentul interacțiunii fizice reale. Pe termen lung, metaversul poate schimba profund modul în care percepem realitatea și interacționăm cu ceilalți.
Danny Afahounko, CLOUD INSPIRE, Franța, atrage atenția asupra gestionării contului Gen AI. Acesta sugerează separarea utilizării Gen AI în scop personal de utilizarea în scop profesional. În felul acesta informațiile personale nu vor fi la dispoziția AI corporate.
Să nu ai încredere niciodată, verifică mereu
Virgilius Stănciulescu, directorul IT în cadrul Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), a remarcat amploarea amenințărilor cibernetice. „Complexitatea și frecvența amenințărilor cibernetice continuă să crească. Pe măsură ce înaintăm în 2024, mai multe tendințe cheie modelează peisajul tendințelor de securitate cibernetică, influențând modul în care organizațiile și indivizii se protejează împotriva amenințărilor în evoluție. Principiul esențial în baza căruia trebuie să acționăm este să nu ai încredere niciodată și să verifici mereu”, a subliniat Stănciulescu.
50% dintre companii vor utiliza AI
Cătălin Mihacea, președintele Sibiu IT Cluster, poziționează factorul uman în centrul analizei. „Atacurile de securitate implică factorul uman, respectiv angajatul. Discuția se învârte în jurul gestionării informației de către angajat. După Chat GPT a devenit mult mai ușor pentru oricine să aibă acces sau să producă malware. În dark web peste 800.000 de căutări erau despre Gen AI și securitate cibernetică. Deci, da, cybersecurity este un subiect major. Cu atât mai mult cu cât, conform unor studii, 50% dintre companii vor utiliza AI și, implicit, vor avea nevoie de cybersecurity. De asemenea, abordarea zero-trust architecture a luat avânt. Desigur, în contextul utilizării largi a Gen AI, factorul uman rămâne unul major și ce informații publicăm pe internet”, a declarat președintele Sibiu IT Cluster.
„Europol lucrează la un program de identificare a utilizatorului, care implică măsurarea presiunii aplicate pe tastatură, viteza și greșelile comise, și care poate conduce la constituirea unui tipar”, a mai completat Patrick Ghion.
Mihai Popescu, ACCENTURE, România, a evidențiat importanța arhitecturii unei infrastructuri de securitate solidă: „Există multiple aspecte în domeniul cybersecurity. Vorbim despre securitatea tehnologiilor și a cloud-ului. De asemenea, despre securitatea în procesul de integrare între diferite straturi și între diferite business-uri. Trebuie să existe limite și între sistemele AI, pentru a descoperi limitele și robustețea sistemului. Apreciez că în viitor vom observa o creștere a barierelor pentru a accesa informațiilor sensibile. În aceeași măsură este extrem de important cu ce tip de informații populezi AI-ul propriu, în cazul companiilor care-și dezvoltă propriul sistem. Dacă introduci informații eronate, rezultatul va fi la fel. Prin urmare, factorul uman este relevant în gestionarea informațiilor livrate sistemului AI”.
Daniela Chrzanovski, președinte Swiss Webacademy, cofondatoare Sibiu Cybersecurity Dialogues Congress: „Conținutul și calitatea acestui congres crește de la un an la altul, pentru că tot mai mulți aliați importanți ni se alătură. De data aceasta, avem alături de noi în organizarea acestei ediții două forțe noi, proaspete: NTT Data România și Sibiu IT Cluster”.
Cantemir Mihu, site manager Sibiu branch – NTT Data România: „Mă bucur să văd atâția oameni entuziasmați și interesați de subiectul Cybersecurity. O temă de interes atât pentru noi, ca și societate, cât și pentru compania noastră. Mă încântă faptul că am reușit și în acest an să creștem ștacheta acestui congres, acestui dialog”.
Cătălin Mihacea, președinte Sibiu IT Cluster: „Considerăm că zona de Cybersecurity este una strategică pentru orașul nostru și din acest motiv ne-am și alăturat de câțiva ani. Contribuim la îmbunătățirea evenimentului și din perspectivă tehnică. Am adăugat un alt eveniment la Cybersecurity Dialogues și anume Capture the Flag. Vrem să creștem din ce în ce mai mult awareness-ul, zona tehnică și comunitatea tehnică pe zona de Cybersecurity la Sibiu”.
Massimo Baggi, Excelența Sa Ambasadorul Elveției în România: „Suntem prezenți la acest eveniment și în Sibiu, în general, pentru că sunt convins că Sibiul este cel mai bun partener cu care am putea să colaborăm. Apreciez în mod distinct abordarea holistică pe care Congresul o manifestă prin includerea în rândul participanților a numeroși reprezentanți din partea mai multor instituții din diferite zone precum cea publică și cea privată. Este abordarea potrivită care ne va duce către următorul nivel de digitalizare și de cybersecurity”.
Vlad Vasiu, vicepreședinte Consiliul Județean Sibiu: „Mă bucur să văd că tot mai mulți actori importanți din comunitatea IT a Sibiului aderă la acest eveniment care crește continuu. Noi, ca autoritate publică, luăm foarte în serios tot ce înseamnă componenta de digital, dar și cea de cybersecurity. Suntem un județ unde avansăm din perspectiva instituțiilor publice. Avem și parteneri publici în județ extrem de activi, dar conlucrăm foarte bine și cu actorii din zona privată”.
Articol publicat în ediția tipărită cu nr. 134 a revistei Transilvania Business (28 noiembrie – 23 decembrie 2024)
