Clubul Francofon de Afaceri Cluj (CFAC) a marcat noul an prin cea mai mare expoziție de artă într-un spațiu de producție, amenajată în incinta unei uzine din parcul industrial Apahida.
Charles Roussel, președintele CFAC și CEO al Sonaca Transilvania, a prezentat istoricul organizației, principalele evenimente și acțiuni economice și culturale pe care le-a inițiat, îndemnând la reziliență în aceste vremuri.
“Este o onoare să ne aflăm împreună, în această seară, pentru a sărbători noul an, și a ne exprima dorințele noastre de succes și de sănătate. În acest loc francofonia este un liant care unește oamenii din medii diverse, dar cu valori comune. Mulțumesc membrilor pentru implicarea în CFAC. Vă invit să păstrăm această energie și să continuăm să construim punți între noi și lumea noastră francofonă”.
“Am fost recent la inaugurarea acestei hale, nu credeam că voi reveni atât de curând. Mă bucură această interferență a artei cu un spațiu industrial. Dar vibe-ul principal îl dați voi, oamenii de afaceri, cluburile de business, care ne adună și ne face să ne dorim un an bun, cu multe realizări. Vă dorim să faceți cât mai mult profit în companiile în care sunteți angrenați.
Suntem în chinurile facerii la bugetul de stat și este foarte bine când aceste firme se dezvoltă, își plătesc obligațiile față de stat, de fapt o obișnuință în Transilvania față de alte zone ale României. De aceea investitorii sunt bineveniți întotdeauna în Cluj, mai ales că unii dintre ei deja fac parte din spiritul transilvănean”, a menționat Istvan Vakar, președinte al Consiliului Județean Cluj.
Investitorii francezi, doriți la Cluj
“Am venit aici pentru a marca legătura între mediul de business și comunitatea locală. Acest proiect este o manifestare artistică, dar și o declarație de intenție din partea unei companii care își asumă rolul de actor responsabil în comunitatea noastră. Este esențial ca marii jucători economici să se întoarcă spre comunitățile în care își desfășoară activitatea.
Astfel de colaborări ne amintesc că arta și industria pot coexista pentru a crea un mediu vibrant, sustenabil și plin de inspirație. E un angajament real pentru dezvoltarea culturală și socială care trebuie să devină o normalitate, o dovadă de disponibilitate a mediului industrial de a susține inițiativele locale și de contribui activ la viața comunității.
Vă invit să considerați această inițiativă ca pe un exemplu de bune practici. Ne dorim să construim împreună un viitor mai bun în care cultura și inovația să meargă mână în mână”, a spus primarul comunei Apahida, Cristina Belce.
“Prezența la Cluj-Napoca a numeroase organizații francofone diplomatice, economice și culturale reprezintă o garanție de colaborare între administrația locală, comunitățile noastre și mediul francofon. Sunt în oraș 1.800 de studenți, 1.750 de cetățeni francezi.
Încercăm să îl facem cât mai primitor pentru toată lumea, să rămânem o comunitate puternică, să avem o calitate a vieții cât mai bună pentru ca oamenii să rămână aici. 12 orașe din Franța au participat la evenimentul Eurocities 2024 Cluj. Vă invit să participați la festinul cultural al orașului înfrățit Dijon, de la Zilele Clujului.
Cu celălalt oraș înfrățitit din Franța, Nantes, vom organiza cursuri de mobilitate pentru tineret; astfel vom înțelege mult mai bine în ce direcție ne dorim să mergem. Vrem să avem o prezență mai mare a orașelor din Franța, cu ajutorul organizațiilor francofone de aici”, a îndemnat Dan Tarcea, viceprimar municipiului Cluj-Napoca.
Apel la sprijinirea artiștilor
“Mesajul meu este să ne așteptăm la neașteptat. Mă bucur de acest concept de artă care se îmbină cu industria și de participarea colegilor mei la această expoziție. Un poet rus, Alexandr Blok, a spus că arta este presimțirea adevărului, noul președintele american Donald Trump poate sau nu să fie de acord cu mine.
Aș spune că este și presimțirea viitorului. Într-o lume care este foarte schimbătoare și în care au avut loc multe evenimente neașteptate, trebuie să învățăm să le facem față. Această expoziție ne sugerează cum se va croi viitorul în Cluj, în România și în lume.
De aceea este foarte important să sprijinim artiștii, cultura pentru că aceasta, atenție!, nu este divertisment”, a remarcat gazda evenimentului, Pascal Fesneau, reprezentant al grupului Busch în România și consul onorific al Franței la Cluj.
„Vindem tablouri pe milioane de euro”
“Artiștii care expun reprezintă un eșantion dintre cei mai buni ai noștri, Școala de Pictură de la Cluj are o faimă mondială, o întâmplare nesperată să fie apreciată în lume, una care are foarte mulți artiști apreciați. Tablourile lor se vând pe milioane de euro. Întotdeauna artiștii au nevoie de încurajare, iar această expoziție ne conectează la bucuria trăirii clipei, dar ne și atenționează că pot să vină vremuri foarte grele.
Noi am colaborat foarte bine cu francezii, deși unii dintre ei ne-au apreciat. Inclusiv într-o perioadă când fostul primar din Cluj era considerat persona non grata, Universitatea de Artă și Design (UAD) era singura instituție cu care oficialii francezi țineau legătura în oraș“, a arătat pictorul Ioan Sbîrciu, fost rector al UAD.
“De mai mulți ani mediul de afaceri clujean și cel industrial sunt implicate înspre nevoile culturale ale societății române, mai ales în dezvoltarea culturii în plan regional. Artiștii s-au implicat și au răspuns afirmativ la invitația de a participa la evenimentul din această seară. Obiectele pe care artiștii le fabrică nu sunt neapărat în scop utilitar, cât pentru a da noi semnificații obiectului.
Este un lucru de care avem nevoie; indiferent de cum evoluează această societate de consum, artistul este dator să o pună în discuție. Artiștii de aici au feluri diferite de abordare: cel tradițional – al Școlii de Pictură de la Cluj, noile tehnici media, sculptură, instalație, foto, video”, consideră Olimpia Bera, curatorul expoziției de artă.
Cluburile de business din Cluj, prezente la Apahida
300 de oameni din comunitățile de business francofonă și internațională, reprezentanți ai mediilor cultural, academic, diplomatic și politic au participat la ceremonia de sărbătorire a anului nou care a ocupat un etaj al halei de producție Pfeiffer Vacuum Romania, din Parcul Industrial Nervia.
Printre cei prezenți s-au numărat oamenii de afaceri Charles Roussel – Sonaca Aerospace, Pascal Fesneau – Pfeiffer Vacuum, Carmen Petcu – De’Longhi, Ludger Thol – LMT Ingenieure, Alina Pop – Color Control Group, Radu Ciorba – Electroglobal, Olga Stanciu – Muntean Dress Up, Hunor Debreceni – Hansen, Iulia Negrea – DWNT, universitarii Cornel Cătoi, Ioan Sbârciu, Bianca Pocol, avocatul Călin Iuga.
În cadrul a două expoziții, de artă și de design, coordonate de Olimpia Bera și Adrian Balcău, au fost invitați să își prezinte operele 18 artiști locali. “Mediul industrial și de afaceri își manifestă disponibilitatea de a susține proiectele creative de pictură, sculptură, instalație și noile medii artistice, atât prin facilitarea producției de autor, cât și prin implicarea efectivă în proiecte colaborative in situ.
Spațiul industrial, manifestat sub forma unui imens atelier de creație, devine de fiecare dată un loc de expunere incitant pentru receptarea mesajului artistic. Transpunerea obiectului de artă într-un circuit efemer precum evenimentul ciclic al celebrării anului nou pune în joc însuși potențialul lizibil al artei.
Expunerea de față, care facilitează pe deplin accesul publicului larg la materialul artistic și la experiența cât se poate de reală, cea mediată de intenția creatorului, se evidențiază în evenimentul celei de-a treia ediții a ”L’Art s’invite dans l’Industrie””, au rezumat curatorii expozițiilor.
Coboții Pygmalion, cei mai vizitați
Cluj Design Corner este o expoziție cu piese unicat sau în serii limitate a unor designeri interesanți de mobilier și de obiect. Aceasta este menită să suprindă spiritul creativ al Clujului și capacitatea orașului pentru inovație. Conceptul a fost inițiat de artiști și manageri din domeniul industrial și promovează dialogul între talentele artistice și cele inginerești.
“Susținerea artiștilor locali este fundamentală în contextul accelerării schimbărilor geopolitice, tehnologice și climatice”, motivează gazdele de la Pfeiffer Vacuum.
Lucrările din expoziție au fost realizate cu sticlă borosilicată, prelucrată la flacără sau sticlă Moretti și argint, metal și sticlă („Omul paradox”, “Jocul cu mărgele de sticlă”, “Les betes de la perception II” – Alexandra Mureșan), bronz, metal, vată și pânză, metal și roți de biciclete (“Necro Voodoo”, “Nephila atrata” – Maria Sicoie), mixed media (“Cityscape” – Liviu Bulea).
Cea mai spectaculoasă a fost instalația robotică “Pygmalion”, a artistului Alexandru Cînean, cu colaborarea inginerului Horia Trifan – Chorus Reaserch Engineering Distribution. Cînean a folosit coboții UR10e și UR3e, alături de plexiglas, led și gips, pentru a reinterpreta cu ajutorul tehnologiei, pe un fond muzical, mitul lui Pygmalion.
Despre vestitul sculptor grec din Cipru, Legendele Olimpului spun că s-a îndrăgostit de statuia în fildeș a unei femei, pe care el a realizat-o și i-a dat numele de Galathea, chiar s-a și căsătorit cu ea după ce zeița Afrodita a însuflețit-o. Din uniunea lui Pygmalion cu Galathea a rezultat un fiu, Pathos (suferință, în greacă). Mitul reprezintă simbolul puterii creatoare a artei care reușește să dea viață materiei inerte.
