De șase zile ne aflăm în etapa în care România își recreează un nou destin educațional, în spațiul public, iar lucrurile nu par a fi doar alarmante, ci de-a dreptul sumbre.
În criză cronică a subfinanțării educației, cu urmarea firească a emigrării tinerilor specialiști, acum suntem martorii unei decizii care poate afecta ireversibil viitorul generațiilor următoare: eliminarea geografiei din planurile- cadru, la marea majoritate a specializărilor, în ciclul superior al liceului (clasele a XI-a și a XII-a). O decizie ce poate arunca România într-un haos educațional cu urmări aproape imposibil de remediat.
Geografia – o disciplină fundamentală pentru viitor
Geografia nu e o simplă disciplină de studiu, ci ,,busola’’ care ne ajută să navigăm prin crizele globale contemporane, de la schimbările climatice la migrație, de la resurse naturale strategice la geopolitică. Cum putem spera să formăm cetățeni adaptați secolului XXI, capabili să ia decizii responsabile, dacă le răpim accesul la o disciplină esențială pentru înțelegerea momentului și a viitorului imediat?
Recenta conferință COP28 (Conferința Națiunilor Unite privind schimbările climatice) din Dubai a subliniat că problema schimbărilor climatice este cea mai presantă provocare globală a momentului. Lideri din toată lumea au discutat despre impactul poluării, gestionarea sustenabilă a resurselor, fenomene meteorologice extreme. Cum poate o comunitate să răspundă adecvat unei asemenea provocări, dacă tinerii săi nu au competențe de bază… despre schimbările climatice, dinamica oceanelor sau efectele defrișării?
Fără educație geografică, riscăm să creștem o generație incapabilă să priceapă de ce fenomenele meteorologice devin tot mai extreme, de ce rezervele de apă sunt tot mai limitate sau cum se redistribuie polii globali de putere, în funcție de resursele geostrategice.
Impactul direct asupra economiei și carierelor tinerilor
Când geografia este marginalizată în sistemul de învățământ, nu doar formarea gândirii critice este afectată, dar sunt lovite și sectoare economice cheie. Turismul, planningul și amenajarea teritoriului, protecția mediului, relațiile internaționale ș.a. – toate acestea au nevoie de specialiști care înțeleg funcționarea mediului înconjurător și implicațiile sale economice. O Românie fără specialiști în aceste domenii va fi o Românie fără direcție, dependentă de expertiza altora.
Faptul că milioane de români au plecat sau mai pleacă din țară, fără a mai privi în urmă, nu este doar o problemă economică. Este și o problemă de identitate națională. În lipsa unei educații solide despre locul lor în lume, despre potențialul fizico-geografic și economic al României, ce i-ar mai face pe acești tineri să revină? Cum poți iubi o țară pe care nu o cunoști?
Când pierzi direcția, pierzi viitorul
Nu ne putem permite să transformăm geografia într-o disciplină de plan secund. Nicio țară care se respectă nu o face.
Fără geografie, România devine o corabie fără busolă, navigând orbește într-o lume tot mai complicată. Această decizie trebuie anulată, până nu este prea târziu. Altfel, riscăm să devenim o națiune care nu doar că nu-și înțelege trecutul, dar nici nu poate să-și construiască viitorul.
România, trebuie să-ți regăsești busola!
Corina Arghiuş,
profesor de geografie
Colegiul Național Pedagogic ,,Gheorghe Lazăr’’, Cluj-Napoca
