România ar putea trece de pragul de 1 milion de investitori în fonduri de investiții în trimestrul al doilea al acestui an, dacă ritmul de creștere de anul trecut va rămâne pe același trend pozitiv din ultimii ani, a declarat ieri Horia Gustă, președintele Asociației Administratorilor de Fonduri din România. În 2024, numărul de investitori în fondurile de investiții din România a fost de peste 900.000, în creștere cu 37,8% față de 2023, în timp ce activele fondurilor deschise de investiții au crescut cu 30% per total față de anul anterior, unele categorii înregistrând creșteri mai mari, precum fondurile de acțiuni, de 46,1%, potrivit datelor pe care conducerea Asociației Administratorilor de Fonduri (AAF) le-a prezentat în conferința de presă anuală a organizației.
„În ciuda climatului economic și politic dificil, industria de asset management din România a continuat să performeze și să transfere încredere în piață, generând un nou record în ceea ce privește numărul de investitori – ne apropiem de borna de un milion de investitori. Față de 2023, avem o creștere de 37%, iar, raportat la trimestru anterior din 2024, creșterea este de 7,6%. Vorbim, de fapt, de aproape 20.000 de investitori noi intraţi în fiecare lună în anul 2024”, a afirmat Horia Gustă, președintele AAF.
Conform datelor făcute publice ieri, în ultimii 10 ani, industria de asset management a înregistrat o creștere de 51% a activelor nete. În 2024, fondurile deschise de investiţii au înregistrat un maxim istoric, cu active nete de 26,6 miliarde de lei, în timp ce fondurile de investiţii alternative au avut active nete de 19,5 miliarde de lei. Din punct de vedere al fondurilor deschise de investiţii locale, la finalul anului 2024, activele acestora erau mai mari cu 30%, faţă de anul trecut, dar, raportat la trimestrul anterior, creșterea activelor a fost de 2,4%. Intrările nete anuale consemnate de acestea sunt de 5,1 miliarde RON, iar faţă de trimestrul anterior s-a înregistrat o scădere de 39%, în trimestrul IV din 2024. Creșterea de 30% a activelor nete ale fondurilor deschise de investiții a fost
determinată în principal de avansul înregistrat la fondurile deschise de investiții de obligațiuni (+3,124 mRON) și la cele de acțiuni (+1,757 mRON).
Fondurile de acțiuni, cea mai mare creștere a activelor nete în 2024
De asemenea, cea mai mare creștere procentuală a activelor nete în rândul fondurilor deschise de investiții a fost înregistrată de fondurile de acțiuni, de 46,1% (+1757 mRON), urmate apoi de fondurile multi-active, cu o creștere de 36,5% (+844 mRON), de fondurile de obligațiuni și venit fix, care au crescut cu 29% (+3125 mRON) și apoi de alte fonduri, care au înregistrat o creștere de 14,9% (+ 508 mRON). Cotele de piață ale FDI-urilor locale la finalul anului 2024 au fost următoarele: 48,8% fonduri de obligațiuni, 24% fonduri de acțiuni, 13,6% alte fonduri locale și 13,4% fonduri diversificate. În ceea ce privește numărul de investitori, la finalul lui 2024, acesta a fost de 812.226, cei mai mulți au intrat în fondurile de obligatiuni (+60,310), apoi în categoria alte fonduri (+56,560) şi în cele de actiuni (+55,472). Astfel, în 2024, a fost consemnat un plus de peste 220.000 de investitori, faţă de finalul anului 2023.
„În valori absolute, faţă de ultimul trimestru din 2023, avem o creştere de peste 3 miliarde de lei la fondurile de obligaţiuni şi de 1,7 miliarde de lei la fondurile de acţiuni. Cota de piaţă pentru fondurile deschise de investiţii ne arată că acestea încă sunt preponderent orientate către fondurile de obligaţiuni, cu o cotă de piaţă de aproape 49%, dar aflată oarecum în scădere. Dacă privim la nivel total de piaţă, adică luăm în calcul şi fondurile de investiţii alternative, ponderea fondurilor de acţiuni devine majoritară, avem aproape 51%, şi celelalte, bineînţeles, se ajustează: avem fondurile de obligaţiuni şi instrumente cu venit fix, cu aproape 29%, fondurile diversificate, 8,5%, şi alte fonduri, cu o pondere de 10,1%”, a spus Jan Pricop, directorul executiv al AAF.
Există un trend ascendent și pe zona de economii bancare ale populației, ceea ce arată potențialul pieței de administrare a activelor. Din datele BNR, prezentate de AAF, în decembrie 2024, din totalul banilor populației din bănci, 47% erau în conturi curente și de economii și 53%, în depozite bancare. „Volumul depozitelor noi la termen este în creștere constantă de la începutul lui 2022, fie că vorbim de depozitele în lei sau valută. Este clar că populația are resurse financiare să constituie depozite noi la termen, să economisească și acest lucru înseamnă că ar putea să îndrepte acești bani și către instrumentele noastre care, de fapt, sunt de economisire și investiție pe termen mai lung. Dobânzile pe care băncile le oferă pentru banii din contul curent sau contul de economisire sunt net inferioare celor oferite pentru depozitele la termen, care, la rândul lor, pe termen mediu și lung, sunt net inferioare randamentelor oferite de fondurile de investiții”, a explicat Dan Popovici, CEO OTP Asset Management, membru în Consiliul Director al AAF.
De altfel, a adaugat Dan Popovici, dobânzile la depozitele la termen au intrat pe un trend descendent, ceea ce înseamnă, practic, că populația trebuie să caute în mod constant alte oportunități pentru a-și crește economiile. O astfel de oportunitate este Bursa de Valori București. Industria de asset management este un investitor important pe Bursa de Valori București și își îndeplinește eficient rolul dual – acela de a oferi instrumente prin care economiile populației să genereze randamente mai bune, dar și de a finanța în mod eficient economia românească.
Tendințele pieței europene de asset managemenet
În ceea ce privește industria de asset management pe piața europeană, se poate observa o creștere a cotei de participare a clienților de retail care, la finalul lui 2023 era de aproape 31%, în creștere cu 5% față de 2019. „În ultimii 10 ani, s-a înregistrat o schimbare de trend. Dacă în 2013 mandatele discreționare aveau ponderea mai mare, zece ani mai târziu ponderea fondurilor de investiții este mai mare, de 57%, față de 43%, cât au mandatele discreționare”, a explicat Jan Pricop.
În ceea ce privește evoluția la nivel global, la final de 2023, fondurile de instrumente cu venit fix aveau, în România, 66% (date ajustate, înglobând parțial active din categoria alte fonduri apropiate de fondurile de obligatiuni) din activele fondurilor de investiţii, la jumătate faţă de Uniunea Europeană. În cazul fondurilor de acţiuni, ponderea în active era de 21% în Romania, pe când în Europa era de 44%. Tot la final de 2023, în România ponderea depozitelor şi numerarului în averea gospodăriilor din România era de 36%, pe când fondurile de investiţii aveau 2%. În UE, ponderile erau de 32%, respectiv 10%, în timp ce în SUA, erau de 12%, respectiv 22%, invers faţă de Europa.
„Am făcut o simulare de investiție pe 10 ani. Dacă în ianuarie 2015 ai investit 100 de lei pe piața de capital, în acest moment, aceștia ar valora mai mult decât dublu. Comparativ însă cu inflația, depozitele și investițiile în obligațiuni, acumularea ar fi la jumătate. Poate dacă s-ar fi investit diversificat, și pe piața de capital, și în instrumente cu venit fix, valoarea ar fi probabil mult mai mare”, a declarat Horia Braun Erdei, CFA, CEO Erste Asset Management.
Distribuția pe cont global și Codul de Guvernanță Corporativă al BVB – proiecte unde AAF se implică activ
Și în 2024, reprezentanții AAF au fost direct implicați în propuneri legislative care au ca scop implementarea și în România a conturilor globale pentru distribuția fondurilor deschise de investiții, realizarea Codului de Guvernanță Corporativă al BVB și au participat la discuții cu OECD despre piața de capital din România. În ceea ce privește distribuția pe cont global, AAF a continuat discuțiile cu reprezentanții Autorității de Supraveghere Financiară și ai Depozitarului Central, iar, în prezent, implementarea acestui proiect este într-un stadiu avansat de pregătire.
„Administratorii vor putea opta pentru menținerea conturilor individuale sau trecerea la conturile globale in procesul de vanzare a fondurilor, dar nu le vor putea mixa în relația cu același distribuitor. Așteptăm să vedem ce se va întâmpla în dezbaterea publică. Depinde de fiecare bancă în ce măsură va folosi acest sistem, pentru că sunt necesare o serie de modificări tehnice, procedurale, este nevoie de o legislație secundară pentru a stabili cadrul de funcționare.
Un termen optimist pentru momentul când va fi funcțional sistemul de distribuție pe cont global ar fi primăvara-vara lui 2026”, a spus Cristian Pascu, vicepreşedinte AAF.
Potrivit vicepreședintelui AAF, ”Codul de guvernanță corporativă al BVB este un alt proiect de succes al pieței de capital la care AAF și-a adus contribuția prin dublul său rol, de reprezentant atât al emitenților cât și al investitorilor instituționali pe piața bursieră.”
În România, investiţiile cresc în contextul salariul mediu a urcat cu 70% în ultimii cinci ani, ceea ce se reflectă în venitul disponibil pentru investiţii. „Este un punct de inflexiune în care economiile cresc mai accelerat și oamenii doresc sa investească mai mult. Dacă însă nu vom avea unde să investim în piața locală, din păcate, acești bani se vor duce ușor-ușor către extern. De altfel, este un trend pe piața de capital din Uniunea Europeană, care nu este atât de bine dezvoltată pe cât își doresc investitorii și atunci aceștia se îndreaptă către piața din Statele Unite”, a explicat Mihai Purcărea, CFA, CEO BRD Asset Management.
Educația financiară continuă în 2025 pe o direcție nouă
AAF și-a continuat anul trecut, prin proiectele derulate, misiunea de a promova practicile responsabile în investiții și de a contribui la creșterea accesului la informare și la incluziunea financiară. Proiectul de educație financiară „Economisește Inteligent”, derulat anual începând din 2020, a fost integrat într-un amplu proces de rebranding realizat împreună cu echipa Brandocracy. „Demersul de repoziționare a AAF a fost un exercițiu complet de rebranding. Strategia de brand, cea de comunicare de marketing și noua identitate vizuală servesc atingerii obiectivelor managerilor de fonduri de investiții din România – de implicare în educația financiară a investitorilor de retail, de creștere a vizibilității conceptului de fonduri de investiții, respectiv de amplificare a recunoașterii contribuției profesioniștilor din industrie la dezvoltarea economiei naționale”, a spus Anca Rarău, Brand & Marketing Strategist, fondator Brandocracy. Educația financiară este un proces de durată care necesită continuitate și adaptare a mesajelor la profilul potențialilor investitori, astfel că în 2025, AAF a decis extindererea proiectului și introducerea unui nou concept și a unei campanii publicitare dedicate. ”Construiește-ți libertatea financiară este conceptul care își propune ca, printr-o abordare fresh să demonteze mituri cum este acela potrivit căruia doar cei care au mulți bani pot investi în fonduri”, a adăugat Anca Rarău.
