Banilor le place liniștea și investitorilor le place predictibilitatea. Evoluția pieței, un roller-coaster, cu scăderi și recuperări, după sarabanda momentelor critice generate în peisajul politic.
În contextul precipitărilor și evenimentelor marcante din România, cu efect asupra României și cu impact direct asupra mediului economic, respectiv intrarea pe deplin a României în spațiul Schengen, Radu Hanga, președintele Bursei de Valori București, a pus în context o serie de teme relevante, într-un interviu acordat în luna decembrie 2024.
Care sunt soluțiile care readuc verdele pe bursă în viziunea președintelui BVB. La ce reacție ar trebui să ne așteptăm în următoarea perioadă din partea pieței?
Radu Hanga, Președinte BVB: Intrarea deplină a României în spațiul Schengen va aduce beneficii economice importante pentru România, inclusiv creșterea comerțului, turismului și atractivității pentru investitori. La Bursa de Valori București sunt listate companii din toate domeniile menționate și, în timp, vom vedea efectele aderării la Schengen și în evoluția business-ului acestor companii. În primul rând, pentru transportatori și exportatori, eliminarea controalelor de frontieră va reduce timpii de așteptare și costurile asociate transportului de marfă, ceea ce va îmbunătăți eficiența comerțului internațional al României. Un prim beneficiar al acestei aderări complete poate fi chiar Aquila, unul dintre cei mai mari distribuitori din România, care, recent, a anunțat intenția de a se extinde și în Ungaria. De asemenea, o influență pozitivă poate fi și pentru TTS (Transport Trade Services), cel mai mare transportator pe Dunăre, însă aceasta poate fi doar marginală având în vedere că o bună parte a cursului Dunării în România este comună cu Serbia, care nu a aderat la Schengen.
Totuși, este important de notat că vor exista și provocări. Adaptarea la noile realități va necesita o coordonare între autoritățile române și cele europene pentru a maximiza oportunitățile economice, asigurând în același timp stabilitatea și securitatea în interiorul UE. Astfel, România va putea beneficia mai mult de pe urma mecanismelor de cooperare din cadrul Schengen, un prim exemplu fiind Schengen Information System – SIS, România fiind responsabilă pentru protejarea frontierei externe a UE, ceea ce presupune investiții în infrastructura de securitate, precum și în resursele necesare pentru gestionarea migranților.
Am putea concluziona că aderarea României la spațiul Schengen va deschide un cadru mai bun pentru companiile românești, oferindu-le oportunități egale de a concura pe piețele europene, unde unele companii românești erau prezente, doar că aveau această întârziere determinată de timpii de așteptare în vămi.
O decizie precum acceptarea României cu frontierele terestre în spațiul Schengen presupun că ar trebui să ducă la prezentarea unor noi oportunități și dezvoltarea mediului economic. Însă în ce moment a surprins această decizie mediul antreprenorial și marile companii din România? Pentru că ne aflăm într-o perioadă care cu greu s-ar fi putut anticipa în urmă cu 1 an, 6 sau chiar 3 luni.
Cât damage a produs sarabanda deciziilor instituțiilor statului provocate și/sau acompaniate de evoluția actorilor politici asupra credibilității economiei din România? Fără a risca să greșim putem spune că componenta predictibilității a zburat pe fereastră odată cu publicarea breaking news-urilor legate de alegerile din această toamnă.
Cum evaluați evoluția Bursei de Valori București, indisolubil legată în acest moment de deciziile Curții Constituționale? Cât de sănătoasă din perspectivă economică este această dependență?
R.H.: Pe de o parte, aș spune că banilor le place liniștea și investitorilor le place predictibilitatea, pentru că așa își pot face anumite prognoze și strategii de investiții.
Pe de altă parte, un an electoral precum 2024, cu patru alegeri, avea premize să ofere și unele surprize și cred că majoritatea investitorilor se așteptau la o oarecare impredictibilitate, care se traduce în volatilitate mai ridicată. Totodată, ar trebui menționat că această perioadă de volatilitate la bursă, în perioada alegerilor prezidențiale, s-a suprapus pe o perioadă de corecții care începuse, deja, încă din august, după ce piața atinsese maxime istorice în ceea ce privește indicii și capitalizarea.
Analizând doar evoluția pieței în ultima lună, respecti
v, de la data primului tur al alegerilor prezidențiale și ulterior invalidării rezultatelor, am putea-o compara cu un roller-coaster, la finalul căruia vedem că piața a recuperat toată scăderea. În condițiile în care incertitudinile continuau să persiste cu privire la alegeri, piața a fost marcată atât de perioade de scădere mai amplă, cât și de unele zile de recuperare. Până la momentul invalidării rezultatelor primului tur al alegerilor prezidențiale, piața scăzuse aproape 8%, iar ulterior invalidării, în doar câteva zile, a recuperat integral pierderea. Discuțiile intense pentru formarea unui guvern, dar și scăderea perspectivei ratingului României de către Fitch au determinat o reamplificare a incertitudinilor și a volatilității, deși de intensitate ceva mai redusă. Acum, cu doar câteva zile până la finalul anului, vedem că indicele BET este pe plus cu aproape 9%, iar dacă luăm în calcul și dividendele, randamentul pe întregul an urcă la peste 16%. Astfel de câștiguri sunt cu mult peste rata inflației (care, după o perioadă de contracție lentă, a urcat din nou peste 5% în noiembrie) și peste nivelul dobânzilor bancare.
Schimbările bruște în peisajul politic, cum ar fi surpriza alegerilor prezidențiale invalidate sau introducerea unor noi politici fiscale, pot genera incertitudini care, de multe ori, depășesc efectele concrete ale acestor măsuri. Anticipând potențiale consecințe negative, investitorii tind să reacționeze exagerat, vânzând active și declanșând, astfel, o spirală descendentă a pieței. În schimb, o rezolvare promptă a situațiilor de criză poate restabili rapid încrederea și poate stimula revenirea unor sentimente mai optimiste și, implicit, și verdele pe bursă.
Dacă privim imaginea la nivelul ultimilor zece ani, vedem că piața a trecut prin mai multe astfel de perioade de incertitudine, fiind influențată atât de contextul intern, cât și de contextul extern. Am să dau doar două exemple, ziua de 19 decembrie 2018, când celebra OUG 114 a dus la o scădere de peste 11% la nivelul indicelui BET, sau la ziua de 16 martie 2020, când s-a institut starea de urgență, în timpul pandemiei de COVID-19, iar indicele BET a plonjat cu aproape 10%.
Ce este de remarcat este că orice astfel de perioadă de incertitudini sau chiar criză aduce cu sine și oportunități pentru cei care le identifică și sunt dispuși să-și asume riscuri. Perioadele de scădere nu schimbă fundamental companiile listate, dar oferă oportunități de a cumpăra acțiuni la un preț mai mic la aceste companii. Putem spune cu certitudine că au fost astfel de investitori în piață, din moment ce ordinele de vânzare la prețuri în scădere își găseau contraparte în ordinele celor dispuși să cumpere.
De asemenea, în această perioadă au demarat și câteva runde de finanțare atât de către companii private, cât și de stat, prin Ministerul Finanțelor. Din informațiile pe care le avem până în acest moment, rezultatele sunt îmbucurătoa
re atât pentru emitenți, cât și pentru noi, pentru că sunt încă o dovadă în plus că investitorii sunt atenți întotdeauna la oportunitățile care apar și vor să profite de ele. Doar în acest an, am asistat la peste 40 de runde de finanțare (acțiuni și obligațiuni), în valoare cumulată de aproape 4 miliarde euro, iar până la finalul anului, aceste cifre vor mai crește.
Care sunt semnalele pe care le-ați receptat dinspre mediul economic din România? Să ne așteptăm la decizii radicale ori actorii economici sunt în expectativă în următoarele luni? Pare-se că mega anul electoral 2024 mușcă și din 2025, cel puțin un semestru. Care este previziunea dumneavoastră cu privire la evoluția mediului economic pe anul 2025?
R.H.: Privind la nivel global, vedem că schimbarea ar urma să vină, nu neapărat anul viitor, ci în 10 – 20 de ani. Asistăm din ce în ce mai des la discuții despre polarizare, despre o economie globală mai fragmentată, mai localizată. Există acest „război comercial” între SUA și China, iar Europa va trebui să își găsească și să-și proclame locul său pe scena economică globală, pentru a nu fi prinsă la mijloc. Cred că aceasta va fi o tema de discuție tot mai prezentă în viitor.
La nivel local, percepția noastră este aceea că românii își doresc o continuare a politicilor de integrare a României în familia europeană, păstrând în același timp respectul față de tradițiile locale.
Am văzut în ultimii ani că nivelul de trai din România s-a îmbunătățit, vedem că se fac investiții atât de către mediul de business, cât și de către stat. Cred că am depășit, deja, episodul alegerilor prezidențiale invalidate, iar economia trebuie să continue să tureze motoarele, pentru că avem deja unele semnale de încetinire economică în unele sectoare din România, dar și din afara țării.
În ceea ce ne privește, noi, piața de capital vom continua să fim un partener pentru finanțarea economiei, așa cum am fost și până acum.
Am demonstrat că prin bursă pot fi alocate sume impresionante de bani de la investitori către companii private, de stat, dar și chiar direct către stat, prin Ministerul Finanțelor.
În ultimii zece ani, la Bursa de Valori București, au fost peste 230 de listări, iar valoarea acestora ajunge la 16 miliarde euro.
Ultimii cinci ani au fost cei mai dinamici, având în vedere că au fost peste 200 de runde de finanțare, în valoare cumulată de 15 miliarde euro. Perioada 2020 – 2024 a fost, totodată, și cea mai plină de provocări, pornind de la pandemie, continuând cu inflația în creștere accelerată, scumpirea banilor, precum și această tensiune care se acumulează în anii electorali.
În tot acest timp, piața de capital și-a îndeplinit cu succes rolul de pilon pentru finanțarea economiei românești, iar importanța noastră este de prevăzut că va crește într-o lume care pare a începe să pună mai mult accent pe valorile naționale și pe companiile cu prezență locală.
Articol publicat în ediția tipărită cu nr. 135 a revistei Transilvania Business (28 ianuarie – 24 februarie 2025)
