Expertul de renume mondial în industrii inovatoare spune că provocarea pentru Cluj-Napoca nu este doar să fie un hub tehnologic, ci să ofere beneficii reale întregii comunități.
Tot mai multe orașe își doresc să devină „următorul Silicon Valley”, însă copierea ecosistemelor de startup-uri și a fondurilor de capital de risc poate fi o capcană costisitoare, avertizează Dan Breznitz. Profesorul de la Universitatea din Toronto a prezentat, la Cluj, strategii alternative și soluții inovatoare pentru dezvoltare economică, inspirate din volumul său inclus de Financial Times în topul celor mai bune cărți de business din 2021.
„Inovația nu este echivalentă cu invențiile, ci procesul de punere în aplicare a ideilor”, susține Breznitz. El a demontat miturile legate de inovație și dezvoltare tehnologică în cadrul evenimentului din seria Transylvania Lectures organizat de Mathias Corvinus Collegium (MCC) Cluj. Acesta a fost moderat de Laszlo Seer, cadru didactic la Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor Cluj.
Miliarde ca să copieze Silicon Valley
Deși inovația poate genera prosperitate pe termen lung, multe orașe o asociază exclusiv cu descoperiri tehnologice revoluționare și investesc sume uriașe în încercarea de a copia modelul Silicon Valley. În realitate, acest sistem creează doar câteva huburi high-tech, în timp ce multe alte regiuni continuă să lupte pentru dinamism economic.
„Fiecare oraș unde am fost vrea să se numească Silicon-ceva. De ce? Am risipit miliarde în întreaga lume încercând să copiem un model de inovație care, în mare parte, este doar o fantezie”, a subliniat Breznitz.
Doar câteva locuri, în special din SUA, au reușit să beneficieze cu adevărat de acest model. Multe alte regiuni s-au confruntat cu inegalități economice tot mai mari. Soluția propusă este ca fiecare comunitate să își identifice punctele forte specifice și să își adapteze strategiile de inovație la realitățile producției globale.
Contraexemple din Europa și Asia
Breznitz a ilustrat prin exemple concrete cum regiunile pot prospera fără a copia Silicon Valley. Riviera del Brenta, o zonă mică din nordul Italiei, a devenit centrul global al încălțămintei de lux prin perfecționarea tehnologiilor de producție, colaborarea cu designeri de top, lansarea de programe educaționale specializate. „Acest model nu i-a îmbogățit doar pe cei deja bogați, ci a creat prosperitate la scară largă”.
Taiwanul, cunoscut mai ales pentru industria semiconductorilor, a revoluționat și industria bicicletelor prin integrarea tehnologiilor avansate. Companii precum Giant au introdus tehnologia fibrelor de carbon, transformând Taiwanul în lider mondial în producția de cadre pentru biciclete high-end.
Deși considerat un gigant în domeniul startup-urilor, Israelul, s-a confruntat cu o creștere semnificativă a inegalităților sociale. În anii 2000, sectorul startup-urilor a generat 70% din produsul său intern brut, dar majoritatea profiturilor nu au rămas în țară, iar câștigurile s-a concentrat într-un cerc restrâns. „În Israel, o familie din cinci nu are suficienți bani pentru mâncare la sfârșitul lunii”.
Breznitz, fost cofondator al unei companii IT din Israel, avertizează că un model bazat exclusiv pe startup-uri nu garantează bunăstare generalizată. „Dacă scopul este de a crea prosperitate pe scară largă, cea mai mare greșeală pe care o poate face o regiune este să toarne bani orbește în fondurile de capital de risc. Politica trebuie să fie adaptată la punctele forte unice ale regiunii și la realitățile producției globale”.
Inovație benefică pentru întreaga societate
Breznitz subliniază că inovația nu este un eveniment unic, ci un proces în mai multe etape, fiecare având un impact economic diferit. Aceasta începe cu crearea de noi tehnologii și idei revoluționare, urmată de dezvoltarea de prototipuri și tehnologii de producție – domeniu în care Taiwan excelează.
A treia etapă constă în inovația produselor și componentelor de a doua generație, iar ultima fază este optimizarea proceselor de producție, strategie care a transformat Shenzhen într-un hub global pentru electronice. „O regiune de succes își alege conștient locul în acest ecosistem, în loc să se bazeze doar pe modelul startup-urilor”, spune specialistul.
Multe țări pun accent pe brevete, capital de risc și cercetare, dar aceste elemente nu asigură automat beneficii economice largi. Pentru o strategie eficientă, decidenții politici ar trebui să își pună mai multe întrebări.
Acestea sunt: în ce industrii putem fi competitivi la nivel global, ce soluții inovatoare se potrivesc resurselor noastre, cum putem ajuta întreprinderile locale să se dezvolte, cum ne asigurăm că beneficiile inovației sunt distribuite echitabil. La Cluj-Napoca, sectorul IT a generat o creștere economică rapidă, dar a contribuit și la amplificarea inegalităților sociale.
Orașul trebuie să își valorifice succesul din IT și să aplice experiența acumulată în alte industrii, astfel încât dezvoltarea inovației să nu rămână un privilegiu al unui grup restrâns. Pentru Cluj, provocarea nu este doar să fie un hub tehnologic, ci să creeze un ecosistem inovator sustenabil, care să ofere beneficii reale întregii comunități.
MCC își dorește să încurajeze dialogul, diversitatea de idei și să ofere un spațiu de dezbatere deschis și gratuit pentru membrii comunității clujene. De asemenea, oferă sprijin pentru 2.000 de tineri talentați din Transilvania, prin programe și traininguri gratuite, care completează studiile școlare și prin evenimente publice în limbile engleză, română, maghiară și germană.
