Tradiția, excelența și onoarea. Acestea sunt cele trei valori fundamentale după care se ghidează în viață Daniel David, ministrul Educației și Cercetării.
Acesta a vizitat, la sfârșitul săptămânii trecute, Parcul Științific și Tehnologic Bihor (Oradea STEAM Park), primul de acest gen acreditat în România, și Campusul pentru Învățământ Dual din Oradea.
Cu această ocazie, Daniel David a participat la primul eveniment de anvergură dedicat educației, inovației și antreprenoriatului, organizat de Oradea STEAM Park, răspunzând întrebărilor celor prezenți.
Tradiție, excelență, onoare
Întrebat, de Răzvan Pătcaș, directorul general al Parcului Științific și Tehnologic Bihor, care sunt cele trei valori fundamentale după care se ghidează în viață, ministrul a răspuns: tradiția, excelența și onoarea.
„Tradiția am dobândit-o prin experiențele pe care le-am trăit în zonele rurale ale bunicilor mei, când mergeam în vacanțe în frumoasele zone etnografice din Satu Mare – Țara Codrului. Excelența, legată de raționalitate, cred că am dobândit-o prin școlile bune pe care le-am făcut. Și onoarea prin curaj, cred că am dobândit-o când viața mea, înainte de Revoluție, pendula între a învăța și a face sport. Astea sunt cele trei valori care mă ghidează și astăzi în ceea ce încerc să fac ca ministru. Curajul și onoarea mă obligă să încasez lucruri mai grele, dar care trebuie făcute chiar dacă nu-ți plac. Excelența, că încerc mereu să conectez domeniile noastre cu cele mai bune practici internaționale în cercetare și educație. Și tradiția, pentru că în cele mai bune zone internaționale încerc să duc contribuții românești”, s-a destăinuit Daniel David.
Cercetare, educație, inovare
Acesta a subliniat că ideea fundamentală atunci când vrei să te ocupi de inovație, și vrei să faci inovare cu adevărat, ține de o triadă foarte importantă: cercetarea, educația și inovația
Cercetarea, pentru că prin cercetare generezi cunoaștere. Educația, pentru că odată ce ai generat cunoașterea, să poți disemina, să o duci în mintea oamenilor. Și a treia componentă care se numește știința inovației, adică să utilizezi cunoașterea respectivă în crearea de produse și servicii pentru oameni.
„Această triadă este fundamentală și în jurul ei încerci să aduni diverși actori: universități și intitute care generează cercetare; universități sau alte forme locale care diseminează cunoaștere; companii care sunt dispuse să utilizeze cunoașterea respectivă și autorități locale, care spun ce așteaptă de la sistemul de inovație. Vei avea și cetățeni implicați care îți spun ce ar dori. Și legătura nu este totdeauna într-o singură direcție. Noi, din mediul academic, avem tendința să spunem că facem cercetare și după aceea companiile o aplică. Nu se întâmplă întotdeauna așa. Unele companii au departamente foarte bune de cercetare. Noi le ajutăm să disemineze cunoașterea pe care o generează sau o testăm într-o variantă mai controlată. Trebuie să lăsăm libertatea mediului academic. În același timp, să avem grijă ca cercetarea să fie legată de mediul socio-economiei, să fie legată de mediul autorităților, pentru a servi în prezent și problemelor practice cu care se confruntă. Deci cam așa văd legătura între aceste componente și este important să vedeți că inovația nu se mai face cum a fost înainte, într-o universitate sau într-o companie. Și apare acest concept de ecosistem pentru inovație”, a precizat ministerul Educației și Cercetării.
Acesta s-a referit și la Parcul Științific și Tehnologic Bihor ca la un astfel de ecosistem de inovație. Ministrul a spus că este foarte interesat de a încheia un memorandum cu Institutul de European de Inovație prin care să se susțină inovația din România prin implicarea lor în aceste ecosisteme de inovație cum sunt la Oradea sau la Cluj Napoca.
Pe de altă parte, Daniel David este de părere că în aceste ecosisteme de inovație din România ar trebui făcute lucruri complementare, pentru a putea fi acoperită o arie cât mai largă în domeniul cercetării și inovării.
Învățământ dual
Vizavi de afirmația că universitățile nu pregătesc tinerii pentru piața muncii, ministrul Educației și Cercetării nu este de acord în totalitate cu ea, precizând că unele universități nu pregătesc tinerii pentru piața muncii, în timp ce altele o fac cu succes.
„Marile companii din străinătate au venit în România și pentru că avem o resursă foarte bine pregătită. În plus, modelul pe care îl avem, se potrivește bine cu mentalitatea companiilor internaționale și adesea, mai puțin mentalității companiilor locale. O universitate, oricare ar fi ea, niciodată nu va pregăti un absolvent pentru fișa postului dintr-o companie. Dar un absolvent bine pregătit, cu ajutorul companiei, poate să se adapteze fișei postului din acea companie”, este de părere Daniel David.
Ministrul a subliniat că mizează foarte mult pe învățământul dual la toate nivelurile, atât la preuniversitar, cât și la universitar.
„În învățământul dual suntem parteneri: universități, licee, companii. Companiile participă la planul de învățământ, participă la activitățile de predare, oferă burse, rezultând un produs comun. Și nu ne mai putem plânge că universitățile sau companiile nu-și fac bine treaba”, a explicat Daniel David.
Reforma în educație: „Nu s-a tăiat nimic! S-a descentralizat!”
Ministrul a fost provocat să vorbească și despre reforma în educație. Consiliul Județean al Elevilor Bihor a vrut să obțină informații despre programul cadru, iar reprezentanții elevilor l-au întrebat pe ministru cum pot să facă față numărului mare de materii predate, prevăzute în noul program cadru, dar și să fie pregătiți pentru bacalaureat fără să recurgă ajutor extern.
Daniel David este de părere că în școli se predă mult și nerelevant.
„În primul rând, nu trebuie predată toată materia. În noul plan cadru se vor schimba conținuturile. Noi nu forțăm conținuturile de acum, când se predă mult și nerelevant. Producem analfabetism funcțional într-un procent de neacceptat la terminarea liceului. Nu se mai poate continua așa. Nu va fi același conținut pe care îl avem acum. Bacalaureatul se schimbă. Odată ce ai schimbat planul cadru și conținuturile, schimbi și bacalaureatul. Și vă dați seama că subiectele vor ține seama de conținuturile pe care le-ai învățat conform noul program cadru, nu de conținuturile pe care le-ai învățat într-un model vechi”, spune ministrul Educației.
Acesta mai susține că nu s-a tăiat numărul de ore, „dar noi suntem într-o structură colectivistă de concentrare. Altfel spus, ce am făcut a fost să descentralizăm numărul de ore. Din decizia ministrului, protejez numărul de ore din toată țara. Am spus că vrem să descentralizăm lucrurile punând la dispoziția școlii, în funcție de curriculumul de specialitate, un anumit număr de ore, altele, la dispoziția voastră. Astfel încât, ce era trunchiul comun în acest moment, de fapt ar trebui să fie socotit trunchi comun plus curriculumul de specialitate. Iar dacă ai curriculumul la dispoziția școlii, numărul de ore: și de fizică, și de matematică, și de biologie poate fi mai mare decât cel pe care îl ai acum. Doar trebuie să vă doriți voi. Deci, vă spun: Nu s-a tăiat nimic! S-a descentralizat!”.
Prin această descentralizare, ministrul Educație spune că vrea să protejeze copiii de încărcătura prea mare de discipline și ore de care le avem în comparație cu orice țară democratică sau vestică.
