România irigată, agricultura asigurată, transformarea digitală, dar și investițiile majore ale industriei agroalimentare în Transilvania au fost principalele subiecte dezbătute la conferința “Fermierii noștri”, de la Cluj.
“Nu știu cum va arăta finanțarea agriculturii în UE după 2027. După declarațiile unor lideri europeni, banii vor fi îndreptați către apărare; rămâne de văzut câți vor rămâne pentru Politica Agricolă Comună. În perioada 2021-2027 se vor cheltui 21,5 miliarde de euro, deci 3 miliarde pe an, bani care ar trebui să ajungă la voi fie prin plăți directe, fie prin sprijinirea și finanțarea investițiilor.
Fermierii au ieșit în stradă și au spus că Pactul Verde European nu îi mulțumește, în condițiile în care UE nu reușește să își protejeze spațiul de pătrunderea mărfurilor la prețuri foarte mici, din țări terțe care nu își propun acest Green Deal. Astfel se fragilizează agricultura europeană.
Încă nu știm cum va finanța Comisia Europeană agricultura durabilă. Există o cerere tot mai mare de produse sănătoase, ecologice și etice, mai ales în țările nordice. Carnea de laborator a intrat pe piață, este o realitate. Totuși, antreprenorii medii și mici de la noi au șanse.
Din păcate, în anii cu recoltă foarte bună, deficitul balanței comerciale a țării crește: se exportă materie primă, se importă produse procesate. Acest deficit a fost 3,2 miliarde € în 2023 și 4,8 miliarde € în 2024. Soldurile investițiilor străine directe în 2023: retailul alimentar – 20 miliarde €, industria alimentară – 5 miliarde €”, a concluzionat Adrian Oros, fost ministru al agriculturii.
Ținta: afacerile integrate
“Suntem o companie integrată – nu așa de mare precum părem – un mic industriaș în procesarea cărnii. Ne-am diversificat activitatea, ne-am dus spre cultura vegetală să ne asigurăm hrana pentru fermele de animale: vaci de lapte și carne. Am completat cu abatorizare, două unități de procesare, depozit logistic, magazine și restaurant. Este o activitate complexă, ne-o desfășurăm în Transilvania.
Ne-am zis că, dacă nu reușim să integrăm cereale, lapte, carne și industrie, nu vom putea continua. Am devenit antreprenor de nevoie, ne-am diversificat din aceleași motive și așa am ajuns să integrăm”, susține Cosmin Moldovan, fondator al rețelei Moldovan Carmangerie.
“Am început un proiect pilot în 2018, în pomicultură; exploatăm acum 3.000 ha în județul Satu Mare. Avem o fermă zootehnică, vaci de lapte și carne, panificație, patiserie, evident și cultura mare. Am debutat în zona pomiculturii cu o suprafață comasată, irigată. Ne-am extins cu producția, colectarea, o fabrică de procesare, pentru a valorifica plantația de alun în regim ecologic pe care o avem.
Este esențial să ne racordăm la consumatorul final, să ne apropiem cât mai mult de acesta, să evităm intermediarii. Dacă așteptăm ca statul să ne rezolve problemele sau să vină soluția magică de la UE, trăim într-o falsă eroare. Agricultura, industria agroalimentară trebuie să treacă de la subzistență la performanță. Cine va performa, va rezista, cine nu, va trebui să se reorienteze”, crede Horațiu Buzgău, reprezentant al grupului Agrind Satu Mare.
Vor să educe clienții
“Suntem o unitate de procesare foarte legată de fermieri, ei ne oferă peste 90% din materia primă, deci tot ce se întâmplă în ograda lor ne afectează direct. Piața este foarte dinamică și trebuie să găsim soluții la vremurile curente. Am reușit să formăm o echipă cu fermierii, deoarece creșterea lor este și a noastră. Ne uităm să vedem ce se întâmplă pe bursă cu laptele, la acesta ne raportăm, dar și în afara țării.
Până la urmă cel care decide este clientul, dar decizia sa poate fi influențată de produse competitive cu materie primă de la noi, nu din afară, niște produse corecte. Pentru a face acest lucru fermierii au nevoie de fonduri suficiente pentru a livra aceste produse. Deci efortul trebuie să fie și al fermierilor, și al procesatorilor”, a arătat Marius Chiorean, director general al Torockoi.
Felix Arion, General Manager al AgroTransilvania Cluster Cluj, a expus inițiativa asocierii. “Am făcut acest cluster care integrează tot sub o singură problemă: producători, procesatori, autorități publice, universități, instituții de cercetare, societatea civilă. Încercăm să căutăm nișele; avem prima dată firide, crăpături, iar rolul nostru de integratori este să vedem cum putem să îi aducem împreună.
Am avut proiecte de agribusiness care s-au finalizat, rezultatele le puteți vedea în magazine. Rolul nostru este de integrator, de a trimite producătorii mai departe spre zona de integrare și mai ales să educăm consumatorii, deci să creăm nu numai nișe, ci uși largi în care producătorii să își poată dovedi calitățile”.
„Asigurările de risc climatic există și trebuie folosite pentru a minimiza pierderile pentru că această nouă normalitate a climei în România poate avea un impact devastator. Transilvania e încă ferită de ceea ce a pățit restul României, anul trecut am auzit prima dată de secetă în Banat. Sunt provocări foarte mari pentru că noi, ca popor, nu avem o cultură foarte bogată în asigurări, RCA și cam atât. Însă există o oportunitate ca profesioniștii să își spună cuvântul”, a intervenit Cerasela Tudor, Senior Consultant Agribusiness al AON România.
Nevoia de internaționalizare
Felicia Tulai este fondator al brandului Luna Solai, prin societatea TAF Presoil. “Am ajuns reprezentativi în zona uleiurilor presate la rece valorificând exclusiv culturile fermierilor din zonă. Îi încurajăm să diversifice gama de semințe și către cultura in, cânepă, procesăm și nucă, pe lângă cele de floarea-soarelui și rapiță, binecunoscute în cultura mare.
Am reușit să convingem o parte dintre ei să ne livreze și această materie primă. Înainte fermierul venea cu sacul de semințe, pleca acasă cu uleiul, iar noi foloseam șrotul în hrana animalelor până când am conștientizat o nișă care putea fi dezvoltată. Acum prin făbricuța noastră valorificăm semințele românești și avem un produs atestat tradițional, uleiul presat la rece. Unitatea este certificată ecologic, piața de desfacere preponderentă e cea românească”.
“Crama noastră am construit-o în trei luni, prima dată a fost un hobby, apoi am ajuns să primim numeroase medalii internaționale în competiții la care au participat producători consacrați de vin. Podgoria este amplasată în regiunea viticolă Miniș – Măderat, județul Arad, pe care specialiștii o consideră drept una cu cel mai mare potențial la vinurile roșii.
Din păcate, suntem departe de a lucra la capacitatea noastră maximă. Pentru a obține denumirea de origine controlată, caietele de sarcini din România prevăd să nu facem deloc irigații, o mare greșeală, că toată Europa are voie. Ne-am propus ca în regiunea noastră să anulăm această aberație, să schimbăm caietele de sarcini în condițiile în care în zonă au fost atinse temperaturi record”, spune Horia Ban, fondator al HB Wine.
Între politichie și secetă
“Nu mi-am dorit niciodată să depind de subvenții și de politică. Este o strategie greșită din start, eu am pornit pe banii mei. Noi avem un business integrat, valorificăm ceea ce ne oferă terenurile și amenajarea piscolă, deținem o carmangerie, două magazine. Mergem pe conceptul “de la fermă direct în farfurie”.
Este un model de nișă în Transilvania care susține tradiția. Noi ne descurcăm pentru că avem multe terenuri, iar piața imobiliară este o oportunitate pentru turism sau dezvoltări rezidențiale, prin extinderea zonei intravilane”, a precizat Martin Muller, administratorul Complexului Păstrăvăria Albota.
“Eu vin din sudul țării, unde ne-am confruntat cu doi ani de secetă cruntă, astăzi fermierii sunt optimiști. Cuvintele de ordine sunt reinventarea și adaptarea: dacă nu vor reuși, va fi greu, mai ales pentru fermierii din această zonă. Este primul an, din 2022 încoace, în care am ieșit din iarnă și am intrat în primăvară cu niște culturi care arată destul de bine. Deci un an bun, dar trebuie să avem condiții, climă, susținere, să ne sprijinim unii pe ceilalți ca să mergem înainte”, a îndemnat Ionela Petrea, director comercial al Agro-Est Muntenia.
Pe profit dar sustenabili
Conferința “Fermierii noștri” de la Cluj a făcut parte dintr-o serie de dezbateri regionale de agribusiness în Transilvania, Banat, Oltenia și Moldova organizate de agenția BORO Communication. Tema din 2025, „Agricultura, de acum înainte”, reflectă nevoia antreprenorilor de a-și regândi și adapta activitatea într-un context marcat de schimbări semnificative și provocări multiple.
“După ani dificili consecutivi, provocați de secetă, creșterea prețurilor și instabilitate economică, este imperativ ca sectorul agricol să își redefinească strategiile și prioritățile pentru a rămâne sustenabil și profitabil”, consideră organizatorii.
Dezbaterile au vizat noi investiții și inițiative din regiune; bune practici din fermele vegetale, zootehnice, mixte și integrate ale Transilvaniei; drumul de la producție la procesare și integrare; tehnologii pentru creșterea performanței și a productivității; soluții pentru adaptarea la schimbările climatice.
Alte subiecte atinse au fost România irigată, agricultura asigurată; atragerea finanțărilor pentru dezvoltarea business-urilor din agricultură; transformarea digitală și viitorul apropiat al industriei agroalimentare. La evenimentul de la Cluj au participat fondatori și manageri ai unor companii precum Agro-Est, Moldovan Carmangerie, Agrind, Torockoi, De la Ferma cu Omenie, Aon România, TAF Presoil, Arovit, Păstrăvăria Albota sau HB Wine.
Articol publicat în Transilvania Business nr. 137
