Află tips & tricks în marketingul online, info de background care-ți luminează o serie de direcții, și părerea unui apreciat specialist SEO din România – Iulian Ghișoiu, Founder & CEO Target WEB. Mai mult, am pus în analiză comparativă campaniile de marketing online cu cele offline – avantaje vs. dezavantaje; și cum audiența pe care ți-ai construit-o în social media, de fapt, e doar închiriată, până se schimbă algoritmii. Citește un interviu explicativ despre marketing fie că faci personal branding, fie corporate branding. E lung 🙂 dar merită.
Pentru că vorbim despre o companie care se ocupă cu marketingul online, însă suntem într-o etapă în care alfabetizarea digitală din România nu a ajuns la un nivel satisfăcător. Care este punctul dumneavoastră de vedere asupra acestui aspect?
Iulian Ghișoiu, fondator & CEO Target Web: Putem discuta aici de două direcții. Prima este aceea în care observăm că oamenii încep să se informeze din ce în ce mai mult din online. Și aici vedem, pe deoparte, rețelele de social media, unde oamenii sunt prezenți pe Facebook, Instagram, TikTok, LinkedIn și așa mai departe. De acolo oamenii se informează. Ca exemplu, era să avem un președinte în urma unei rețele sociale numită TikTok. E nevoie ca firmele să fie prezente din ce în ce mai mult, să expună ceea ce vor să vândă, indiferent că vorbim de zona de produse sau de servicii, astfel încât utilizatorii să aibă acces la informațiile respective.
A doua direcție pe care o văd ca fiind foarte importantă este zona motoarelor de căutare (SEO), unde multe dintre companii nu reușesc să țină pasul cu noile tendințe, cu noile dorințe ale utilizatorilor și nu reușesc să se promoveze eficient. Merg tot pe canalele vechi, tot pe metoda târgurilor sau metoda de word-of-mouth marketing. Și, de fapt, online-ul este noul driver al vânzărilor în 2025 și de acum înainte.
Ajungem la intersecția dintre marketingul online și marketingul offline sau se impune o combinație între cele două?
IG: Cred că cea mai bună soluție este combinația între ambele variante.
Ce oferă marketingul online vs. marketingul offline? Există agenții de marketing care sugerează faptul că revistele tipărite sunt noua tactică preferată de marketing ale brandurilor, pentru a evita algoritmii social media și dezavantajele marketingului digital. Mai mult, marketingul offline prin print lungește durata de viață a campaniilor, încetinește ritmul, creează un produs tangibil și evadează în afara ciclului rapid al postărilor pe social media. Apropo, gradul de concentrare auspra unei postări e între 2 și 3 secunde. Cum vedeți lucrurile din această perspectivă?
IG: Comparativ cu offline-ul, marketingul online are mai multe avantaje. Unul dintre avantaje este avantajul legat de timp. Dacă, de exemplu, vrei să faci o campanie plătită ca să îți vinzi produsele sau serviciile, e nevoie să apeși un buton și începi să-ți vină utilizatorii în site-ul tău ca să începi vânzarea. Deci ăsta ar fi unul dintre avantajele online-ului.
Un alt avantaj este acela că prin online totul poate fi măsurat. Efectiv există tool-uri pe care și noi le folosim, și alte agenții de marketing, cum ar fi, de exemplu, Google Analytics, probabil că mulți dintre cei care citesc știu despre ce este vorba. Google Analytics este un tool prin care se poate urmări performanța fiecarei campanii. Adică dacă ai plătit pe o campanie de promovare 10 lei, poți ști din campania respectivă câți bani ai obținut prin vânzarea produselor sau serviciilor tale. Efectiv urmărim conversiile și aproape toate vânzările care se realizează prin intermediul acelei campanii. Deci, alt avantaj este că totul poate fi măsurat. Deci, avem rapiditate, performanță și aș mai adăuga ușurință. Comparativ cu campaniile offline, unde este nevoie să colaborăm cu diferite echipe care să ne transporte produsele la târguri, la expoziții, să facem bannere, care ne ajută într-adevăr la partea de branding, dar nu știm dacă funcționează sau nu. Mai important e că nu știm care este efectiv venitul acelei acțiuni. În online există o ușurință de a te expune exact publicului țintă într-un moment scurt, relativ ușor.
Un alt avantaj ar fi acela al targetării. Prin campanii eficiente, ne putem adresa exact acelui public pe care noi ni-l dorim. De exemplu, prin acțiunile de SEO pe care agenția noastră le realizează, noi putem să promovăm produsul sau serviciul unui client exact în atenția celor care caută produsul sau serviciul respectiv. De exemplu, dacă discutăm despre o companie care vinde cauciucurii, aceasta poate să aducă un site în atenția celor care caută anvelope, cauciucuri, anvelope de iarna, anvelope de vară sau alte cuvinte cheie relevante. Alte agenții pot să facă același lucru prin campanii eficiente de Ads, prin care pot ajunge la cei care caută efectiv aceste cuvinte-cheie.
Aici ar fi două discuții să zicem. Una dintre ele ar fi legată de faptul că mergem pe scenariul că totul e în regulă, campaniile Ads și SEO funcționează, vin comenzi, însă compania vrea să reducă cererea excesivă, vrea să facă demarketing, pentru că nu are capacitatea de a produce pentru a satisface comenzile. Cum face să fie în continuare în atenția audienței pe care și-a stabilit-o, dar în același timp să câștige un respiro pentru producție?
IG: Eu nu am auzit până acum tehnica asta. Toată lumea vrea să vândă mai mult. Pentru a vinde mai mult există într-adevăr diferite soluții. Dacă cineva nu are produsele suficiente pentru a fi onorate comeziile clienților, atunci există o variantă pe care unii jucători au implementat-o în ultimii ani și această soluție se numește marketplace. Adică să dezvolți în cadrul business-ului tău online o componentã de tip marketplace si vedem acest lucru la din ce în ce mai multi jucători, precum eMAG, Altex, Dedeman și așa mai departe. Practic, un marketplace pentru ceilalți jucători din industria ta.
Dacă vorbim despre un producător, acesta vrea să-și ocupe piața, nu are capacitatea de producție pe măsura cererii, dar vrea să-și respecte clientul și să nu aibă termene lungi de livrare a produselor. Aici discuția este mai degrabă de natură strategică, investițională. Este mai ieftin să investești în SEO și Ads, decât să crești capacitatea de producție. Trecând la a doua discuție, care e legată de publicul țintă în social media, aș vrea să subliniez că există argumente în favoarea susținerii ideii că în perioada aceasta, mai degrabă, audiența este închiriată pe platforme. Și spun acest lucru pentru că platformele de social media modifică algoritmii constant și în felul acesta audiența „construită” este extrem de fluidă și, mai degrabă, scade până când operatorul reușește să „înțeleagă” din nou cum funcționează algoritmii. Care e opinia dumneavoastră aici?
Părerea mea este că în timp platformele de social media și nu doar acestea, ci și platformele de tip motor de căutare vor încerca să își păstreze utilizatorii în platformele lor. Adică atunci când adăugăm o postare în social media, dacă postarea respectivă conține un link ea nu se va viraliza.
Practic, ce comunici platformei pe care ai postat e că vrei să extragi utilizatorii de acolo și să-i transferi pe site-ul tău.
IG: Exact. Deci cumva platforma vrea să păstreze captivi utilizatorii și atunci e nevoie să dezvoltăm un tip mai smart de campanii de marketing, campanii care să se viralizeze prin crearea unor conținuturi unice, prin reels, pentru că acestea sunt formele care se viralizează acum sau care au cea mai mare vizibilitate, dincolo de urmăritorii unei pagini. În acest moment, vizibilitatea organică a unei postări atinge maxim 5% din numărul total de urmăritori ai unei pagini. Și atunci, pentru a depăși acest procent de 5%, este nevoie să dezvoltăm reels, să postăm constant, dar să postăm lucruri care să devină virale, care să fie share-uibile de către ceilalți utilizatori.
Pe de altă parte, dacă vorbim de Google, lucrurile stau la fel. Google vrea să păstreze utilizatorii în ecosistemul său. De exemplu, în Google acum apar rezultatele din Google Maps, apar produse, apar știri și imagini, diferite alte widget-uri, cum ar fi meteo. O să vedem în perioada următoare tot felul de implementări, cum ar fi AI Overviews, care o să fie introdus în România, unde o să vedem în motorul de căutare, rezultate direct date de către AI-ul intern, care se numește Gemini. Și Google o să încerce să ofere din ce în ce mai multe opțiuni proprietarilor de site-uri, pentru ca utilizatorii să nu se ducă pe site-urile respective. Deci, practic, va încerca să fie un motor de răspunsuri pentru cei care caută și mai puțin un motor de generare de trafic pentru celelalte site-uri. Deja vedem că proporția click-urilor care se dau pe site-uri scăde din ce în ce mai mult. Noi estimăm că de la un procent de aproximativ 70% click-uri pe alte site-uri, cât a fost în 2024, se va ajunge la un 30%, până în 2030. Aceasta este o analiză care există în online, care poate fi verificată, și observăm deja lucrurile acestea prin toate implementările care pic cu pic se adaugă în platformă.
Pentru că ați vorbit de postări virale, ajungem și la tema conținutului de calitate. Aici sunt numeroase teorii: prin storytelling, prin puterea de convingere a actorului dintr-un material video și multe altele. Însă aș vrea să atingem un subiect subordonat acestui domeniu, respectiv utilizarea AI în generarea de conținut valoros și unic. Ce primează, AI sau human touch, pentru a dezvolta conținut valoros?
IG: Eu sunt un promotor al AI-ului. Folosesc în business, împreună cu colegii mei, zi de zi, aceste tool-uri de tip chatbot AI, printre care ChatGPT, care este cel mai cunoscut, Perplexity, Gemini, Copilot. Însă există un adevăr dureros care merită spus și care nu o să fie pe placul multora, iar adevărul este că Google nu iubește conținutul scris cu ChatGPT, dacă acest conținut este unul default, adică fără personalizări și fără alte elemente concrete. Atunci când un utilizator citește un conținut scris de AI, practic citește un conținut agregat din multe alte surse. Practic, este un conținut rescris, care nu are nimic unic.
Există o tehnică numită CRAFT, de care se folosesc cei care lucrează cu AI-ul. Este o tehnică pe care mulți copywriteri deja o folosesc, și poate fi adoptată de către toți cei care utilizează acest tool AI. Tehnica implică foarte multă personalizare, adică cel puțin 60% din ce livrează ChatGPT-ul să fie rescris. Este nevoie să introducem povestea noastră personală, cât mai multe date concrete, cum ar fi numere, date despre noi, despre compania noastrã, despre procente pe care noi le putem da, denumiri de servicii sau de produse, link-uri interne în articolele respective şi, foarte important, imagini din arhiva proprie, pentru că imaginile create cu AI nu vor fi preluate …
Cu alte cuvinte, trebuie să știi ce să ceri AI-ului sau să-l educi în timp în așa fel încât ce livrează să fie adaptat la nevoile tale.
IG: Așa este. Pe de o parte, trebuie să știi ce prompt să introduci și cum să personalizezi foarte mult promptul respectiv. Apoi, peste ceea ce primești, e nevoie să mai vii cu o altă personalizare prin care să adaugi amprenta ta personală ca și content writer. Însă cele mai bune articole din punctul meu de vedere și articole care performează cel mai bine sunt cele scrise de către persoane reale cap-coadă, pentru că acestea sunt articolele pe care Google le preferă.
Urmăritori pe social media sau abonați la newsletter? Care dintre ei sunt mai loiali și care prezentă un grad mai mare de monetizare?
IG: Din punctul meu de vedere, ambele. E nevoie să avem și urmăritori, care să urmărească ceea ce compania postează în social media. Pe de altă parte, este nevoie să avem și abonați, o bază proprie de date pe care să o folosim, nu neapărat să urmărim monetizarea, dar să folosim această bază pentru a informa, pentru a educa, pentru că banii vor veni ulterior. Și mergând pe scenariul în care motoarele de căutare și social media nu ar exista sau nu ar funcționa, trebui să avem baza noastră de utilizatori/abonați pe care să o folosim pentru a ne disemina mesajul. Din punctul meu de vedere, cea mai bună formă de marketing este în care îți loializezi clienții, astfel încât ei să te caute peste tot și să revină la tine.
Din experiența dumneavoastră, în social media, ce penetrează cel mai bine rezistența manifestată de audiență la publicitate, amuzamentul sau educația? Întreb pentru că vedem trendul acesta, în care generațiile Z și Alpha utilizează inclusiv AI-ul pentru entertaining, dar și pentru a obține informații. Informații care sunt cel mult discutabile. Există tendința în cadrul acestor generații ca ChatGPT sau alte AI-uri similare să înlocuiască chiar și Google, ca funcție de căutare. Nu mai e valabilă expresia dă un Google search, ci vezi ce-ți spune ChatGPT. Cum vedeți dumneavoastră acest aspect?
IG: Într-adevăr, cred că social media ar trebui folosită pentru ce a fost creată, adică pentru socializare, Este un mediu social, un mediu de discuții. Iar pentru a ajunge la inimile celor mulți, este nevoie să creăm și anumite postări care să se viralizeze. Una dintre postările care se viralizează sunt aceste postări de tip glume, de tip distractiv. Proporția cred că ar trebui să fie 90% postări de genul acesta și 10% postări educative. Asta cred că ar trebui să fie proporția, pentru a crește numărul de fani și ulterior gradul de monetizare prin intermediul acestor acestor fani în continuă creștere.
Se aplică această idee indiferent de brand sau de produs?
IG: Da, evident, depinde de la brand la brand. Sunt anumite branduri, în special în zona de sănătate, pentru care nu poți să postezi în continuu glume, pentru că trebuie să ai o anumită ținută, să fii mai mult în partea de educație, astfel încât utilizatorii să vadă în tine o anumite valoare.
Dreptul sau libertatea de a critica în social media depășește uneori granițele invizibile, dar prezente, prin care sunt afectate/încălcate drepturile altor utilizatori. Din ce perspectivă priviți acest aspect?
IG: Critică există peste tot. Toate brandurile sunt criticate. Sunt anumiți oameni care în social media simt această nevoie de a fi anti-brand. Trebuie să înțelegem că acest aspect face parte din ecuație. Așa cum în e-commerce există un grad de returnare a produselor, care e parte din business, la fel trebuie să înțelegem că în social media există o anumită categorie de persoane reticente la postări, la brand, la acțiunile pe care le fac brandurile și simt nevoia să își exprime părerea acolo, chiar dacă sunt sau nu clienți ai brandului respectiv. Trebuie să înțelegem că așa funcționează lucrurile și nu cred că există o modalitate de schimbare a acestui comportament.
Aș vrea să facem cu permisiunea dumneavoastră un exercițiu de imagine. Ce acțiuni sau direcții de urmat ați recomanda unei publicații pentru a-și crește numărul de urmăritori, pentru a atinge o audiență mai mare? Am ales acest exemplu pentru a nu ne expune la interpretări 🙂
IG: Cred că cel mai important este să facem lucrurile corect pentru utilizatori și să fim prezenți în cât mai multe medii dintre mediile care aduc utilizatori unei instituții de presă. Când spun corect, mă refer la evitarea denaturării evenimentelor.
O altă problemă pe care am întâlnit-o la instituțiile de presă, în special la cele online, pentru că asta este aria mea de expertiză și o să mă focusez pe asta, este legată de faptul că în interiorul articolului publicat sunt introduse extrem de multe reclame, bannere publicitare. Văd de foarte multe ori titlul știrii, apoi un banner publicitar, apoi primul paragraf de text, apoi încă un banner publicitar și tot așa mai departe. Acesta nu este un lucru preferat nici de utilizatori și nici de motoarele de căutare, care, mai mult, penalizează formele intruzive de tip reclamă. Utilizatorii vor să citească un articol, pentru că de aia au ajuns pe pagina respectivă, nu vor să dea click înapoi în motorul de căutare. Ăsta este un semnal negativ pentru site-ul respectiv. Utilizatorii sunt interesați să citească cap-coadă o știre, nu vor să dea click pe tot felul de site-uri.
Așa că, recomandarea pentru cei care sunt în zona aceasta de presă online este să renunțe cât se poate de mult la pop-up-uri, care, practic, îi încurcă mai mult decât să îi ajute. Înțeleg că există această nevoie de monetizare, dar trebuie să se identifice formula cea mai apropiată de cea ideală între monetizare și satisfacția utilizatorilor, și să încerce pe cât posibil să renunțe la acele forme de publicitate intruzivă.
Care sunt cele mai utilizate aplicații în România și de ce?
Pe prima poziție în România este Facebook, apoi Instagram și urmează celelalte aplicații, precum TikTok, LinkedIn, X. De ce le folosim? Pentru că sunt deja foarte mulți utilizatori care folosesc aplicațiile de social media și pentru căutare. Dacă în Google există un număr de 15 miliarde de căutări pe zi, pe Instagram numărul este de 3,5 miliarde căutări/zi. Tool-urile de AI, precum CGPT, încep să adauge funcția de căutare. Deci, încep să fie complementare funcționalitățile din toate aceste aplicații, indiferent că vorbim de motoare de căutare, aplicații de social media sau aplicații de tip AI.
În acest moment, numărul de solicitări de prompt-uri în tool-uri precum ChatGPT este de 373 de ori mai mic decât numărul de căutări în motoarele de căutare. Deci asta înseamnă că tool-urile de AI vor mai avea nevoie de mult timp pentru a ajunge din urmă motoarele de căutare. În replică, Google, deși are un market share de 90%, vine cu tot felul de îmbunătățiri, de adăugări de funcționalități, printre care AI overviews, care vor face ca tool-urile de AI, precum ChatGPT, să nu mai fie atât de relevant.
Dincolo de acest război comercial la nivelul taxelor, mai există altele la nivelul platformelor de socializare, cu rol în modelarea opiniei publice globale, între Uniunea Europeană, Statele Unite și China, unde interesele fiecărei entități se suprapun cu ale celorlalte. Irlanda amendează constant Meta/Facebook, Uniunea Europeană a amendat Apple și Meta pentru încălcarea normelor de concurență digitală ale blocului comunitar. Se discută inclusiv despre accesul acestor platforme în UE. Întrebarea mea este dacă Uniunea Europeană și companiile de profil din spațiul comunitar au ce să pună în loc?
Nu prea au ce să pună în loc, acesta este adevărul. În general, marile companii de IT sunt poziționate în Statele Unite, dar mai avem aplicații care se folosesc intens în Europa din alte zone globale, precum TikTok, DeepSeek. Ca să fac o paranteză, există în acest moment anumite suspiciuni că datele folosite de către DeepSeek sunt folosite sau sunt furnizate altor jucători pentru partea de marketing. Ceea ce nu inspiră încredere utilizatorilor. Apoi vedem aplicații de tip e-commerce care vin în Europa, la concurență cu Amazon sau alți jucători din Europa, și vorbesc aici despre Temu, Shein, Trendyol, care este tot o aplicație chinezească via Turcia.
În acest context, Uniunea Europeană oferă protecție pentru utilizatorii din Europa cu privire la securitatea datelor, inclusiv prin aplicarea de amenzi, și ar trebui să ne bucure că se întâmplă lucrul acesta. Eu țin foarte mult la datele mele și fiecare dintre utilizatorii din Uniunea Europeană ar trebui să fie preocupat de acest aspect.
Pe final, aș vrea să vă întreb care este cea mai utilizată aplicație din telefonul dumneavoastră și de ce?
IG: Cea mai folosită aplicație din telefonul meu este în acest moment Facebook, iar a doua cred că ChatGPT. Utilizez aceste aplicații mai mult pentru partea de marketing decât pentru a socializa. Fac marketing de brand personal, dar și pentru compania mea. Pe de altă parte, folosesc tool-urile de AI ca sursă de idei pentru ceea ce vreau să fac în interiorul companiei.
