Încă din prima zi de campanie electorală pentru alegerile prezidențiale, jurnaliștii din Banat au sărit cu tunurile pe Guvern cerând socoteală premierului despre situația de la Arsenal Reșița.
Marcel Ciolacu, alături de candidatul Crin Antonescu, au decis să înceapă campania electorală la Reșița, unde au ținut și o conferință de presă. Numai că, pe lângă subiectele politice, presa nu a putut să nu abordeze și situația industriei de apărare, cu precădere cea a Arsenal Reșița, societate parte a Romarm SA, a cărei deschidere și reluare a producției era anunțată în precedentele campanii electorale, când se spune și că primele produse vor fi deja realizate la finele anului 2024.
Am trecut de jumătatea lui 2025 dar pe poarta Arsenal Reșița n-a ieșit încă armament sau tehnică militară. „A fost reluată activitatea” a fost răspunsul dat la Reșița de către Marcel Ciolacu. Acesta a recunoscut că, la Reșița, activitatea se urnește mai greu dar spune că sunt alte companii care lucrează în trei schimburi și promite un buget de 6 miliarde în industria de apărare atât pentru înzestrarea Armatei Române „cât și pentru export”.
Producție sistată din 2008
De altfel, pe poarta Arsenal Reșița n-a mai ieșit muniție sau tehnică militară din anul 2008. Fabrica are o istorie seculară. La Reşiţa se fabrică tunuri din 1852, iar în 1972 a început producţia la noua fabrică, Arsenal. Din 2001, Arsenal Reșita funcţionează drept filială a Companiei Naţionale Romarm şi se află în conservare. În 2006 Statul Român a încercat să scoată la vânzare compania, dar fără rezultat. Firmele Rheimetal din Germania si Soltam Systems din Israel au cumparat caietul de sarcini la licitația pentru vânzarea acțiunilor Arsenal Reșița, însă la termenul limită de depunere a documentației nu s-au mai prezentat. Zece ani mai târziu, la demersurile primarului municipiului de pe Bârzava, Rheimetal a revenit la Reșița în încercarea de a produce, împreună cu alte companii de tehnică militară din România, turela unui tanc, dar și inițiativa aceasta a picat.
Deși a anunțat angajări, Arsenal nu le face! Dar le fac englezii de la Torservis SRL
Abia la începutul acestui an au început angajările, sigur nu de către Arsenal Reșița ci de către Torservis SRL care a anunțat AJOFM Caraș-Severin că angajează, la Reșița, 30 de operatori fabricație flux calificați și 30 necalificați precum și 2 gestionari depozit. Într-un interviu acordat presei locale directorul Arsenal Reșița, Ionuț Chisăliță, declara că la finele anului societatea avea 32 de angajați – în media ultimilor ani – dar că din 2025 numărul angajaților se vor dubla sau chiar tripla. Se pare, însă, că nu la Arsenal s-au făcut angajările ci la partenerul acesteia Torservis SRL.
Ambasadorul Regatului Unit a verificat Arsenal Reșița
În anul 2024 ambasadorul Marii Britanii a venit la Reșița pentru a verifica la fața locului compania Arsenal, pentru a vedea amplasamentul și capacitatea de producție. Ulterior, reprezentanții companiei TOR Internațional, cea care deține și Torservis au venit la Reșița pentru a discuta cu prefectul și președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, întâlnire la care a fost prezent și Ionuț Narcis Chisăliță, directorul Arsenal Reșița SA.
În cadrul întrevederii, reprezentanţii companiei britanice TOR International, care a înfiinţat o sucursală şi în România, au insistat pe ideea unui parteneriat de lungă durată cu Romarm. Intenţia este ca, la Arsenal Reşiţa, să se producă muniţie de război la standarde NATO.
„Date fiind evoluţiile geopolitice, militare şi de securitate, există un deficit însemnat al producţiei industriale pe zona de apărare. România are tradiţie în producţia de armament şi are specialişti. Dorinţa este de a revitaliza, la Reşiţa, o uzină care funcţiona bine la un moment dat şi să facem acest lucru la standarde de calitate actuale. Dorim un parteneriat pe termen lung”, a declarat Neil Smith, reprezentant TOR International.
Început timid
Directorul Arsenal Reşiţa, Narcis Ionuț Chisăliţă, a reiterat progresele înregistrate la Arsenal Reşiţa pe parcursul anului 2024, punctând investiţiile în infrastructură, logistică şi utilaje. Mai mult, s-a vorbit şi despre o colaborare cu Artrom Steel Tubes, care ar urma să livreze oţelul necesar producţiei de obuze. Mai exact, 400 de tone de oțel vor fi necesare la Arsenal Reșița pentru obuze și țevi de tun.
„Prin natura activităţii noastre, nu putem intra în detalii foarte mari privind activitatea efectivă de la Arsenal Reşiţa. Cert este însă că am început să producem şi că există cerere pe piaţă. Ne aşteptăm ca, după adoptarea Strategiei europene privind industria de apărare, să existe contracte de lungă durată. Iar acest lucru se va vedea şi când vine vorba de creşterea numărului locurilor de muncă. Din perspectivă strategică, este foarte bine că România – inclusiv prin Arsenal Reşiţa, filială a Romarm – va participa la acest efort colectiv”, a declarat directorul Ioan Chisăliţă.
Strategia Națională pentru Industria de Apărare 2024-2030
La iniţiativa Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, Guvernul a aprobat Strategia Națională pentru Industria de Apărare 2024-2030. „Industria națională de apărare este industrie strategică de interes național și trebuie să se bazeze pe tehnologii moderne, cercetare, dezvoltare, inovare. Fabricarea produselor militare, inclusiv cu dublă utilizare, și oferirea unor servicii specifice, la un înalt nivel competitiv și de calitate, pentru FSNA și pentru parteneri externi atât în timp de pace cât și pe timp de război este un deziderat pe care industria națională de apărare trebuie să îl aibă în vedere”, se arată în documentul citat.
Chisăliță vrea discreție, Guvernul face publice intențiile
Chiar dacă directorul Ionuț Narcis Chisăliță invoca nevoia de discreție privind activitatea Arsenal Reșița, Guvernul României a adoptat și dat publicității o scrisoare de așteptări privind activitatea SC Arsenal Reșița SA.
Guvernul arată că PNRR este o șansă uriașă pentru România și îi trasează companiei traseul pe următorii 4 ani de activitate. Printre ele se reține presupunerea că societatea ar avea profit (nu a avut pe ultimii 4 ani!) și cere ca jumătate din profit să fie investit în retehnologizare și digitalizare iar jumătate să meargă în dividende. Mai vrea un parc fotovoltaic la Arsenal și multă atenție cu investitorii.
Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă
„Modernizarea României cu ajutorul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă (MRR) este o şansă istorică” scrie Guvernul în scrisoare, un proiect naţional care aduce reformele necesare dezvoltării reale a unei ţări europene din era verde şi digitală. PNRR al României este conceput astfel încât să asigure un echilibru optim între priorităţile Uniunii Europene şi necesităţile de dezvoltare ale României. Obiectivul general al PNRR al României este dezvoltarea României prin realizarea unor programe şi proiecte esenţiale, care să sprijine rezilienţă, nivelul de pregătire pentru situaţii de criză, capacitatea de adaptare şi potenţialul de creştere, prin reforme majore şi investiţii cheie cu fonduri din Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă. Obiectivul specific al PNRR este corelat cu cel al mecanismului, detaliat în Regulament, şi anume de a atrage fondurile puse la dispoziţie de U.E. prin Next Generation EU în vederea atingerii jaloanelor şi a ţintelor în materie de reforme şi investiţii.
Strategia Naţională de Apărare a Ţării 2020-2024
Strategia Naţională de Apărare a Ţării reprezintă, în mod firesc şi legitim, cumulul sintetic al aspiraţiilor, dorinţelor, viziunilor şi ideilor de libertate, demnitate şi prosperitate menite să construiască o Românie normală, o Românie a secolului XXI. Strategia reflectă nevoia de a asigura un echilibru firesc între securitatea naţională şi alte domenii vitale, precum economia, sănătatea sau educaţia. „Strategia Naţională de Apărare a Ţării propune un management al problematicii de securitate naţională cu accent pe gestionarea integrată a riscurilor, ameninţărilor şi vulnerabilităţilor de către statul român. Gestionarea integrată are o dublă valenţă: prima este internă, naţională, în spiritul edificării unei autentice comunităţi de securitate, apărare şi ordine publică, a doua valenţă este cea europeană, euro-atlantică şi internaţională, România asumându-şi responsabilităţile ce-i revin în calitate de membru al UE, NATO, OSCE, ONU şi al altor organizaţii internaţionale.
Comportamentul agresiv al Federaţiei Ruse, acţiunile de militarizare a regiunii Mării Negre şi de tip hibrid desfăşurate de acest stat, ce au ca scop menţinerea unui climat tensionat şi de insecuritate în zona apropiată ţării noastre, determină România să continue cu fermitate procesul amplu de construire de capabilităţi robuste de descurajare şi apărare, început din anul 2015. Acest proces se desfăşoară împreună cu cel de creştere a interoperabilităţii forţelor noastre armate cu aliaţii şi cu întărirea capacităţii instituţionale de contracarare a acţiunilor de tip hibrid” se mai arată în scrisoarea Guvernului.
Guvernul atent cu protecția salariaților
„Acţionarul majoritar, Statul român, prin Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului se aşteaptă ca managementul societăţii să fie orientat spre dezvoltarea activităţii societăţii în condiţii de profitabilitate, să urmărească permanent stabilirea unui echilibru între calitatea lucrărilor şi serviciilor realizate, protecţia mediului, securitatea şi sănătatea salariaţilor” transmite Guvernul managementului SC Arsenal Reșița SA. Chiar dacă Arsenal a rămas cu 32 de angajați, ca și în anii trecuți. Managementul companiei trebuie să fie atentă și cu o calificare cât mai înaltă a angajaților dar și cu stimulente salariale care să-i motiveze să rămână și să activeze în companie.
De asemenea Guvernul insistă ca această societate să-și dezvolte partea de cercetare-inovare, pentru a putea veni pe piață cu produse fiabile, la standarde actuale. Se mai impune „creşterea eficienţei capacităţilor de apărare prin retehnologizarea şi modernizarea fluxurilor tehnologice, redimensionarea şi reorganizarea societăţii din punct de vedere al capacităţilor de producţie, precum şi prin realizarea planurilor de investiţii”.
Nu sunt ignorate nici brevetele și invențiile deținute de către societate, pe care Guvernul le vrea reînoite, în pas cu standardele NATO: „în politica de investiţii aplicabilă societăţii ARSENAL-REŞIŢA SA, decizia conducerii este orientată spre consolidarea profilului de activitate al organizaţiei, prin investirea în tehnologii noi şi în resursa umană. Astfel sunt necesare investiţii în IT – hard şi soft, asigurarea suportului tehnic necesar pentru menţinerea certificărilor şi autorizaţiilor deţinute de societate”.
Problemele societății
După mai bine de 15 ani de inactivitate, Guvernul a identificat și problemele cu care se confruntă societatea: lipsa totală a comenzilor/contractelor; lipsa forţei de muncă calificată; datorii către bugetul local al Municipiului Reşiţa. Și le dă și sfaturi membrilor Consiliului de Administrație. Mai exact, sfaturile acționarului majoritar sunt: încheierea unor contracte de reparaţie şi modernizare a produselor de artilerie aflate în dotarea armatei este esenţială pentru menţinerea capacităţii de producţie la Arsenal Reşiţa SA şi îndeplinirea sarcinilor la mobilizare şi pentru a putea participa pe viitor la programele de înzestrare ale armatei. Identificarea unor parteneri în vederea efectuării de către aceştia a investiţiilor pe terenurile proprietate a societăţii în vederea edificării unui parc foto-voltaic; închirierea unor spaţii administrative (birouri şi părţi din secţiile ce nu au sarcini la mobilizare şi nu fac parte din CP.A.) către diverse instituţii (Institutul Naţional de Metrologie, Garda de Mediu, Protecţia Consumatorilor, etc).
Arsenal Reșița prin istorie
Societatea a fost creată în 1972 în forma actuală, pe structurile unei mai vechi, înființată în perioada guvernării austro-ungare a Banatului, pentru a răspunde necesităţilor impuse de politica de apărare a ţării şi a fost echipată pentru fabricaţia produselor militare, în special produse de artilerie de calibru mare şi mijlociu. Este filială a Companiei Naţionale Romarm SA (CN Romarm SA). Capitalul social subscris al societăţii ARSENAL REŞIŢA SA este format din 2.751.299 acţiuni nominative, cu o valoare nominală de 2,5 lei/acţiune, şi o valoare totală de 6.878.247,5 lei. Capitalul companiei este integral de stat prin doi acționari: Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului care deține acțiuni în valoare de 4.322.247,5 lei (62,84%) și Compania Naţională Romarm SA care deține acțiuni de 2.556.000 lei (37,16%).
