Balanța comercială a județului înclină mai mult spre produse și servicii aduse din alte țări decât cele exportate de agenții economici locali.
În aprilie 2025 producţia industrială a Clujului a scăzut cu 0,9% faţă de aceeași lună din 2024, potrivit Direcției Județene de Statistică (DJS) Cluj. Comparativ cu primele patru luni din 2024, indicele producției industriale a fost de 101,2%.
Indicele valoric al cifrei de afaceri din industrie, în aprilie 2025, a fost cu 1,5% mai mic faţă de aprilie 2024. În primele patru luni din 2025, indicele valoric al cifrei de afaceri din industrie a fost de 100,8% față de aceeași perioadă a anului 2024.
Efectivul salariaților din județul Cluj, în aprilie 2025, a fost de 290.937, cu 3.514 mai mulți față de aceeași lună din 2024. În România erau 5,8 milioane angajați. Capitala are cel mai mare număr de salariați (1,1 milioane), urmată de județele Cluj (290.937), Timiș (273.328), Brașov (205.682), Ilfov (205.014).
Salarii în urcare la Cluj
Județele cu cel mai mic număr de salariați sunt Giurgiu (42.641), Mehedinți (47.576), Ialomița (49.622), Tulcea (49.912), Călărași (49.982). Județele cu cel mai mare număr de salariați care lucrează în agricultură – silvicultură – pescuit erau Timiș (6.245), Ialomița (5.481) și Călărași (5.027).
În industrie și construcții, cei mai mulți salariați sunt în capitală (219.587), Timiș (101.654 persoane) și Cluj (84.462), iar în servicii, în București (888.958), Cluj (203.725) și Timiș (165.429).
Câștigul salarial mediu brut, în aprilie 2025, în județul Cluj a fost 11.134 lei, mai mare cu 1.457 lei față de același interval anul trecut. Câștigul mediu net, în județ era de 6.655 lei, cu 712 lei mai mare față de aceeași lună din 2024.
Câștigul salarial mediu net în România a fost de 5.647 lei. Cele mai mari câștiguri salariale medii nete au fost în București (7.343 lei), Cluj (6.655 lei) și Timiș (6.416 lei). La polul opus, cele mai mici salarii medii nete s-au înregistrat în Vrancea (4.016 lei), Botoșani (4.101 lei), Vâlcea (4.136 lei).
Se construiește mai mult în orașe
În mai 2025, în județul Cluj s-au eliberat 127 autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale. Față de aprilie 2025, în mediul urban s-au eliberat cu 50% mai multe autorizații de construire, iar în cel rural cu 16,1% mai puține.
În primele cinci luni ale anului, numărul autorizațiilor de construire pentru clădiri rezidențiale eliberate a fost de 523, cu 62 mai puține comparativ cu aceeași perioadă din 2024. Reducerea numărului de autorizații eliberate s-a înregistrat în mediul rural (-148 autorizații), în timp ce în mediul urban a avut loc o creștere (+86 autorizații).
Deficit comercial în creștere
Activitatea de comerț exterior din județ, în primele trei luni din 2025 se concretizează în exporturi de 738 milioane € și importuri de 1,1 miliarde. Comparativ cu T1 2024, exporturile au scăzut cu 1,6%, iar importul cu 0,1%. Deficitul comercial în T1 2025, a fost de 389 milioane €, cu 2,8% mai mare decât cel înregistrat în aceeași perioadă din 2024.
În martie 2025, în județ, exporturile au însumat 260 milioane €, fiind cu 1,7% mai mari comparativ cu martie 2024, iar importurile, 409 milioane, în creștere cu 0,9%. Soldul operațiunilor de comerț internațional era de -148 milioane €, cu 0,6% mai mic decât deficitul comercial înregistrat în martie 2024.
Turismul stă mai bine
În mai 2025, sosirile înregistrate în structurile de primire turistică au însumat 61.612. Comparativ cu mai 2024, au crescut cu 5,3%. Din numărul total de sosiri, în mai 2025, sosirile turiștilor români în aceste structuri au reprezentat 75,4%, iar ale străinilor, 24,6%.
Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică, în mai 2025, au însumat 108,257, fiind cu 8,6% mai multe decât înnoptările lunii mai 2024. Durata medie a șederii era de 1,8 zile/turist. Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare, în mai 2025, a fost de 27% pe total structuri de cazare turistică, în creștere cu 0,5% față de mai 2024.
În primele cinci luni ale anului, la nivelul județului Cluj au fost cazați 238.740 turiști, în creștere cu 3,5% față de perioada corespunzătoare din 2024; dintre aceștia, 48.414 sunt străini (20,3% din total).
Comparativ cu aceeași perioadă din 2024, numărul turiștilor străini a crescut cu 10,5%. În ceea ce privește sosirile străinilor în structurile de primire, cea mai mare pondere au deținut-o cei din Europa (85,7% din cei străini).
