Antreprenorii orădeni au fost invitați miercuri, 15 octombrie 2025, la un eveniment menit să le aducă noi oportunități pentru a-și dezvolta afacerile. Conferința ING Explore, susținută de ING Bank România și creată de idEA – Institutul de Excelență în Antreprenoriat, s-a defășurat la Incubatorul de Afaceri CRESC Oradea Mare.
Evenimentul a fost moderat de Anamaria Onică, (fondator @Voxiverse și PM @idEA).
„AI or not AI?”
Conferința a început cu o discuție dedicată modului în care inteligența artificială (AI) transformă mediul de afaceri și susține scalarea companiilor.
S-au aflat în fața antreprenorilor: Horațiu Tănescu – cofondator East-Tec; Matei Dumitrescu – fondator idEA și GraalSoft; Roland Szabo – consultant în Machine Learning la Gradient Ascent; Dacian Palladi – consultant în afaceri și David Achim – director Make IT in Oradea.
Anamaria Onița a deschis dezbaterea cu o întrebare directă: „AI-ul evoluează pe zi ce trece. Ce a dispărut din activitățile voastre zilnice odată cu apariția acestei tehnologii — și ce a apărut în loc?”
Primul care a răspuns a fost Dacian Palladi, care a subliniat că inteligența artificială nu a înlocuit elemente din activitatea profesională, ci a adus altele noi.

„Nu a dispărut nimic, s-a adăugat. În ceea ce privește AI-ul, observăm încă o lipsă de educație și de coerență în înțelegerea arhitecturii sale. Suntem, practic, într-o fază de învățare și experimentare, insuficient structurată pentru a valorifica pe deplin potențialul acestor tehnologii”, a subliniat Dacian Palladi.
Horațiu Tănescu a adăugat că AI-ul a schimbat mentalitatea fondatorilor de startup-uri, oferindu-le sentimentul că nu trebuie să ducă totul singuri.
„A dispărut senzația aceea de singurătate pe care o au antreprenorii la început de drum, când trebuie să facă totul — de la concept și implementare până la rezolvarea problemelor tehnice. Cu ajutorul AI, apare convingerea că pot face mai mult, mai bine și mai eficient, chiar dacă sunt la început”, este de părere Horațiu Tănescu.
La rândul său, Roland Szabo a făcut o previziune îndrăzneață privind impactul AI asupra industriei de software.

„În mod surprinzător, cel mai mare succes al agenților AI este la scrierea de cod. În viitorul apropiat, probabil că vei putea pleca în vacanță și AI-ul va lucra pentru tine. Cred că, în 10 ani, nu va mai exista persoana care scrie efectiv cod. Vor rămâne inginerii de software, cei care înțeleg arhitectura, dar ei nu vor mai scrie linii de cod”, a precizat Roland Szabo.
„Delegarea, cheia eficienței în startup-uri”
Matei Dumitrescu a vorbit despre cum AI-ul poate ajuta startup-urile să se concentreze pe activitățile cu adevărat valoroase.
„La început, fondatorii fac de toate – scriu cod, se ocupă de contabilitate, marketing sau chiar curățenie. AI-ul oferă șansa de a delega acele 80% de sarcini care nu aduc valoare directă, permițând antreprenorilor să se concentreze pe ce fac cel mai bine. Restul trebuie externalizat, automatizat sau delegat partenerilor potriviți”, a spus Matei Dumitrescu.
Răspunzând unei întrebări despre inovație și adaptarea la AI, David Achim a subliniat ritmul accelerat în care se dezvoltă această tehnologie.
„AI-ul evoluează într-un ritm atât de rapid încât simțim adesea că ne scapă lucrurile printre degete. Este o tehnologie pe care nu doar o folosim, ci și una pe baza căreia vom construi și vom crea noi sisteme”, a observat David Achim.
În încheiere, Dacian Palladi a subliniat importanța înțelegerii naturii umane pentru a lucra eficient cu inteligența artificială.
„Nu poți înțelege ce face AI-ul dacă nu înțelegi cum funcționează inteligența umană. După ce înțelegi acest lucru, poți colabora cu AI-ul într-un mod autentic și productiv. Pentru asta, e nevoie de inițiere și educație”, a explicat Dacian Palladi.
El a atras atenția și asupra rolului gândirii antreprenoriale și al autonomiei în formarea tinerilor.
„Tinerii trebuie să gândească antreprenorial, să-și evalueze constant obiectivele și strategiile de viață. În sistemul educațional actual, sunt recompensați cei care oferă soluții la probleme predefinite. Însă viața reală te obligă să-ți definești singur problemele și să găsești propriile căi de rezolvare. Asta înseamnă, de fapt, autonomie”, a precizat consultantul în afaceri.
Panelul a arătat că inteligența artificială nu mai este doar o unealtă tehnologică, ci un partener strategic în dezvoltarea afacerilor. De la automatizare și delegare, până la redefinirea competențelor și a modului de gândire, AI-ul transformă profund felul în care antreprenorii privesc munca, inovația și viitorul.
Cum ne protejăm de frauda fiscală
După primul panel, a „ieșit la tablă” Alin Becheanu, Head of Fraud Monitoring & Prevention, ING Bank România. Acesta a vorbit, cu exemple concrete, despre „Prevenția Fraudei Fiscale – Cum te protejezi și îți securizezi afacerea”.

„Fraudatorii devin mai sofisticați și folosesc scheme de înșelăciune tot mai diverse, de la clasicele scheme cu facturi false sau mesaje de la șef, până la cele care includ elemente de tehnologie mai complicate.
Persoanele fizice și companiile, în egală măsură, pot deveni victime ale acestor scheme de fraudă financiară, motiv pentru care este important să prevenim. O potențială fraudă financiară care vizează o companie antreprenorială poate avea efecte grave inclusiv asupra continuității businessului. ING Bank investește foarte mult în acțiuni de educaţie şi conştientizare a fraudelor din mediul online, iar sistemele noastre de monitorizare lucrează constant pentru depistarea fraudelor”, a explicat Alin Becheanu.
„SEO fără GEO nu mai e suficient”
Andreea Pătcaș, reprezentantă a agenției MDA Digital, a explicat în cadrul evenimentului cum GEO (Generated Engine Optimization) devine noul pas în evoluția SEO, pe fondul creșterii inteligenței artificiale.
„GEO înseamnă optimizarea conținutului astfel încât site-urile să apară în răspunsurile generate de AI. Peste 60% dintre căutări oferă astăzi răspunsuri directe, fără click, deci dacă nu ești citat de AI, practic nu exiști”, a subliniat Andreea Pătcaș.
Ea a explicat că SEO și GEO trebuie să funcționeze împreună, iar afacerile care nu își adaptează conținutul la noile standarde AI își pierd competitivitatea.
„Putem face SEO fără GEO, dar nu putem face GEO fără SEO. Optimizarea pentru AI devine o condiție de vizibilitate online”, a precizat Andreea Pătcaș.
În plus, specialista a atras atenția că firmele pot alege să nu fie indexate de AI, printr-o simplă linie de cod adăugată în fișierul robots.txt.

„Strategia de marketing – claritate, perseverență și obiective realiste”
Fondatorul agenției Creative Marketing, Vasile Chindriș, a vorbit despre importanța unei strategii de marketing bine definite, subliniind că marketingul nu trebuie confundat cu simpla vânzare.
„Marketingul nu este despre vânzare, ci despre claritate în direcția în care mergem. O strategie nu trebuie să fie o lucrare artistică, ci un plan simplu, cu obiective clare și realiste”, a explicat Chindriș.
Pentru a ilustra diferența dintre planificare și improvizație, el a făcut o paralelă cu expedițiile istorice către Polul Sud:
„Unul dintre exploratori mergea haotic, în timp ce celălalt avea o strategie: 10 kilometri în fiecare zi, indiferent de condiții. A ajuns primul. Așa e și în marketing – fără perseverență și pași constanți, nu ajungi la destinație”, a declarat Vasile Chindriș.
Acesta a avertizat asupra tendinței de a urmări doar câștigurile rapide, fără sustenabilitate.
„Mulți au făcut zeci de mii de euro pe TikTok într-un an, dar anul următor au dispărut. Strategia înseamnă gândire pe termen lung, nu doar rezultate imediate”, a observat fondatorul Creative Marketing.
El a punctat trei piloni esențiali ai unei strategii eficiente: perseverența, claritatea obiectivelor și adaptabilitatea.
„Mai bine faci pași mici, dar constanți, decât 100 de pași într-o singură zi. Strategia înseamnă ritm, nu sprint”, a concluzionat Vasile Chindriș.
„Social media nu este despre vânzare, ci despre recunoaștere și coerență”
Raluca Mihu, Marketing Manager în cadrul brandID, a vorbit despre importanța unei prezențe constante și coerente pe principalele platforme de social media — Instagram, Facebook, TikTok și LinkedIn.
„Social media nu înseamnă doar vânzare. Înseamnă recunoaștere. Nu putem vinde ceva dacă oamenii nu știu cine suntem și ce facem”, a subliniat Mihu.
Ea a explicat că fiecare platformă are un public și un scop diferit:
- Instagram – preferat de generația tânără, axat pe estetică;
- Facebook – util pentru promovarea evenimentelor și comunităților;
- TikTok – dincolo de divertisment, devine o platformă relevantă pentru branduri;
- LinkedIn – dedicat conținutului profesional.
Raluca Mihu a accentuat importanța coerenței vizuale și a unității de brand.
„Fiecare postare trebuie să fie recognoscibilă instant, prin culori, ton și mesaj. În cazul nostru, folosim constant nuanțele brandului – albastru, roz și alb – în toate materialele”, a subliniat Raluca Mihu.
De asemenea, a subliniat necesitatea unei strategii clare, bazate pe obiective, cunoașterea publicului și un mesaj bine conturat.
„Nu postăm doar ca să postăm. Trebuie să știm cui vorbim, ce vrem să transmitem și ce emoție dorim să generăm”, a explicat antreprenoarea.
În încheiere, aceasta a invitat antreprenorii să reflecteze la esența propriei comunicări online.
„Gândiți-vă ce mesaj doriți să transmiteți și cum vreți să fiți percepuți. Storytelling-ul începe cu claritatea valorilor voastre”, conchide Raluca Mihu.
De ce este esențială planificarea financiară
Bogdan Vese, membru CECCAR și fondator al TaxFin Accounting, a vorbit despre importanța planificării financiare într-un context economic volatil, marcat de inflație și instabilitate fiscală.
„Inflația ridicată, estimată la aproximativ 9% – 10% la finalul anului, afectează direct puterea de cumpărare și marjele de profit ale companiilor. În plus, modificările de TVA – cota standard urcând de la 19% la 21%, iar cea redusă de la 5% la 11% – au un impact major asupra prețurilor și fluxurilor de numerar”, a explicat el.

De asemenea, Vese a menționat că impozitul pe dividende va crește din 2025 de la 10% la 16%, recomandând antreprenorilor să distribuie dividendele din anii anteriori până la finalul acestui an pentru a beneficia de cota actuală.
Planificarea financiară, a subliniat expertul, oferă claritate, direcție și sustenabilitate: permite evaluarea realistă a performanței și a fluxurilor de numerar; ajută la identificarea și eliminarea cheltuielilor nejustificate; susține adaptarea rapidă la schimbările economice.
„O companie care are o planificare financiară bine pusă la punct poate trece mult mai ușor prin perioade de criză”, a punctat Bogdan Vese.
Potrivit specialistului, un plan financiar eficient trebuie să includă:
- stabilirea obiectivelor și analiza datelor istorice;
- estimarea veniturilor și cheltuielilor;
- monitorizarea indicatorilor de performanță (flux de numerar, marjă de profit, lichiditate);
- revizuirea periodică a bugetului, în funcție de schimbările din piață.
El a explicat și rolul documentului Profit & Pierdere (P&L), care reflectă performanța economică a unei companii:
„P&L-ul arată capacitatea unei firme de a genera venituri, de a-și controla costurile și de a obține profit. Datele contabile corecte și verificarea constantă a înregistrărilor sunt vitale”, apreciază expertul contabil.
Bogdan Vese a insistat și pe importanța auditului periodic – intern sau extern – pentru verificarea acurateței datelor și prevenirea erorilor financiare.
„Planificarea financiară nu este doar un exercițiu de contabilitate, ci un instrument strategic. Ea oferă siguranță, claritate și posibilitatea de a lua decizii bazate pe date reale, nu pe presupuneri”, a concluzionat Bogdan Vese.