Cunoscuți profesioniști în domeniu ca Șerban Țigănaș, Arnold Macalik, Szabolcs Guttmann sau Vlad Sebastian Rusu au câștigat o mulțime de premii la Bienala Națională de Arhitectură (BNA).
Marele Premiu al BNA l-a primit Șerban Țigănaș. „Astăzi, când multă lume îl felicită pentru premiul obținut, nu pot să nu îmi aduc aminte că la momentul votării Comisiei de urbanism de către Consiliul Local Cluj-Napoca, a fost printre cei mai contestați, printre cei care au obținut cele mai puține voturi.
Desigur, acela a fost un vot politic, care a trădat mai degrabă o frică a celor care s-au împotrivit sau abținut. Premiul primit acum reconfirmă valoarea profesională a domnului arhitect și întărește faptul că vocile avizate, chiar dacă incomode pentru unii decidenți politici, trebuie ascultate”, observă consilierul local Paul Helmer.
Cel mai înalt poziționat pe scena mondială
“Omagiem un arhitect care a redefinit sensul profesiei noastre. Fondator al biroului Dico & Țigănaș, a semnat unele dintre cele mai vizibile și admirate proiecte din arhitectura românească recentă: Arena și Sala Polivalentă din Cluj, Stadionul Oblemenco din Craiova, Stadionul Arcul de Triumf din București.
Sunt lucrări care au primit premii și recunoaștere internațională, dar mai ales aprecierea oamenilor — pentru că ele dau formă unui ideal: acela ca arhitectura să creeze locuri vii, deschise, și să aducă bucurie comunității.
Șerban Țigănaș este profesor și decan al Facultății de Arhitectură din cadrul Universității Politehnice din Cluj Napoca, unde formează generații de tineri arhitecți și îi învață că arhitectura nu este doar construcție, ci gândire, cultură și responsabilitate. Ca președinte al Ordinului Arhitecților din România, între 2010 și 2018, a consolidat o instituție care dă astăzi coerență și demnitate breslei noastre.
Impactul său merge dincolo de granițele țării. A fost secretar general al Uniunii Internaționale a Arhitecților (UIA), cea mai înaltă poziție ocupată vreodată de un arhitect român pe scena mondială. Prin activitatea sa în UIA și în Consiliul European al Arhitecților, a dus vocea României acolo unde se discută marile teme ale arhitecturii contemporane”, motivează organizatorii BNA 2025.
„Un restaurator rafinat”
Premiul președintelui UAR a revenit arhitectului Szabolcs Guttmann. “Este un restaurator rafinat, o personalitate a arhitecturii românești, un om pentru care patrimoniul nu este doar o moștenire, ci o responsabilitate. Născut la Cluj-Napoca, format la Institutul de Arhitectură Ion Mincu București și specializat la Universitatea Tehnică din Budapesta, și-a dedicat întreaga carieră protejării și revitalizării orașelor istorice.
Arhitect-șef al municipiului Sibiu, între 2002 și 2008, a avut un rol esențial în transformarea orașului într-un exemplu de regenerare urbană, contribuind direct la succesul anului 2007, când a fost Capitală Culturală Europeană. Profesor, cercetător și mentor, a format generații de arhitecți și specialiști în conservarea patrimoniului
Promovează o idee simplă și profundă: că viitorul orașelor noastre depinde de felul în care știm să respectăm trecutul. A obținut premiul Europa Nostra pentru restaurarea Catedralei Sf. Mihail din Cluj. A restaurat Palatul Cultural din Sighetu Marmației care a găzduit două secțiuni ale BNA. A dovedit că arhitectura poate fi știință, artă și responsabilitate civică”.
Rusu și Macalik, premiați în serie
Arnold Macalik este marele câștigător al secțiunilor de construcții publice, premiu obținut cu sediul central al Bancii Transilvania din Cluj, dar și al secțiunii clădiri pentru educație, sănătate, cult, comunitate și transport, cu lucrarea „Lăcaș pentru pustnici Paulini” din Harghita Băi, Miercurea Ciuc.
Cele mai multe premii ale unui arhitect din Cluj le-a obținut Vlad Sebastian Rusu – clădiri pentru turism și ospitalitate (Sala Polivalentă Blaj), revitalizare urbană (recuperarea unei locuințe și a unei șuri la țară Cluj), arhitectură de interior clădire istorică (amenajarea unei librării într-o clădire de patrimoniu Cluj-Napoca).
Cristina Tuță-Filip și Zsuzsanna Szilagyi-Bartha au câștigat la categoria rebilitarea și reconversia clădirilor (Colegiul Național L. Rebreanu Bistrița), Călin și Lucreția Șanta – arhitectură de interior rezidențial (Interior BAC).
Apel la reflecție și acțiune
UAR organizează BNA 2025 – Arhitectura Altfel, cel mai important eveniment profesional al breslei arhitecților din România, un apel al organizației la reflecție și acțiune. BNA acordă premii la 19 secțiuni, alături de alte șapte premii speciale. „Lumea s-a schimbat. Pandemia, conflictele, crizele globale ne-au forțat să regândim cum trăim, lucrăm, construim.
Realitatea evoluează rapid, iar tehnologia, știința și inteligența artificială (AI), politica rescriu regulile arhitecturii. BNA 2025 este un manifest al inovației, un laborator de idei despre provocări și soluții, despre limite și posibilități. E locul unde arhitecți, urbaniști, ingineri, designeri, vizionari și comunități își unesc forțele pentru a promova arhitectura din România.
Nu construim doar clădiri, creăm experiențe. Avem nevoie de spații care evoluează odată cu noi. Flexibilitate, sustenabilitate, inteligență. Arhitectura este cu și despre oameni. Despre felul în care ne simțim într-un loc, despre interacțiuni și conexiuni. Orașele trebuie să devină mai umane, spațiile mai vii.
Într-o lume cu resurse limitate, arhitectura trebuie să ofere soluții care protejează mediul și îmbunătățesc calitatea vieții. Clădiri verzi, orașe eco, regenerare urbană, surse alternative de energie, design responsabil. Arhitectura este inovație, dar inovația, AI, realitatea augmentată, tehnologiile emergente trebuie să servească umanitatea.
AI și suflet. High-tech și emoție. Nu renunțăm la trecut, îl redefinim, pentru că arhitectura poate îmbina patrimoniul cu viitorul. Restaurare, reinterpretare, reinventare. Împreună reconstruim lumea prin echilibrul dintre natural și artificial, dintre tradiție și inovație, dintre local și global, pentru un mediu adaptabil, sustenabil și conectat la nevoile oamenilor. Altfel”.
Manifestul BNA 2025:
- Adaptare. Contribuim la reconstrucția orașelor pentru o lume în continuă transformare.
- Legătură. Dorim ca spațiile pe care le construim să fie mai incluzive, durabile și inteligente.
- Transformare. Facem totul ca să oferim trecutului un viitor prin patrimoniul arhitectural.
- Fundament. Încercăm ca prin arhitectură să redăm identitate și speranță.
- Experiență. Sperăm să transformăm inovația în experiență, trecutul în viitor și structura în emoție.
- Libertate. Promovăm schimbarea pentru un viitor mai bun.
Sursa: UAR
