România nu se află în criză economică, ci în una provocată de politicieni, iar guvernul să lase regiunile să gestioneze banii europeni, fiindcă ministerele s-au dovedit incapabile să o facă, îndeamnă întreprinzătorii reuniți la semnalul Organizației Femeilor Antreprenor (OFA).
“În relația foarte bună pe care o avem cu organizațiile patronale, voi aduceți determinarea de a ne ajuta să putem îndrepta lucruri. Suntem conștienți că există întârzieri, birocrație, probleme în relația cu antreprenorii, deși ei au succes în ciuda guvernului, nu cu sprijinul său. Noi trebuie să restabilim această încredere.
Voi ați dat credit guvernului mulți ani, lucrând politici publice, dând soluții. Această etapă de reparat nu e ușoară, necesită schimbări de comportament din partea instituțiilor publice, transparență față de mediul de afaceri.
Pentru cadrul financiar multinațional (CFM) al UE 2028-2034 obiectivul României nu poate să fie acel “merge și așa, mai vedem, ne descurcăm”, ci să devină contributor la agenda UE. Inclusiv să găsim direcțiile prin care antreprenoriatul feminin să poată fi descătușat”, a declarat Dragoș Pîslaru, ministrul investițiilor și proiectelor europene, la Cluj.
Blestemul cheltuirii banilor
“PNRP, noul PNRR poate fi o binecuvântare: nu vom depinde de “căprăriile europene”, vom avea mai multă libertate să decidem pe ce cheltuim banii. Poate fi și un mare blestem, pentru că sunt 60 miliarde €, iar agricultura României își dorește 20 miliarde € din această sumă, deci vom avea de împărțit 40 miliarde €.
Separat, vine o componentă extrem de atractivă a UE legată de competitivitate: mi-aș dori ca România să acceseze cel puțin 10 miliarde €, atunci am ajunge la 70 miliarde €. În premieră – o spun aici, la Cluj – voi propune să nu mai punem separat banii europeni și cei naționali.
Dacă intră banii care rămân pe PNRR în 2025-2026, România nu are cum să intre în recesiune. Avem o presiune foarte mare pe deficit pentru acești doi ani, dar 15-16 miliarde € ne intră în economie, îndeosebi din fondurile de coeziune.
Probabil, metroul de la Cluj va avea cea mai mare alocare financiară în viitorul CFM. Regiunile au o capacitate de absorbție de 3-5 miliarde €, la opt regiuni putem ajunge 40 miliarde €. Nemaiavând de acum încolo restricții de gen european / național, să pui banii la comun devine un lucru firesc.
Deci nu mai trebuie să facem compania națională de investiții, Anghel Saligny, programe de antreprenoriat pe fonduri naționale deoarece vom avea un plan de țară integrat. Așadar, deși pare un paradox, va fi mai ușor să împarți 140 miliarde €, inclusiv alocări naționale, în loc de 60 miliarde €”.
Deși suntem acum într-o criză fiscal bugetară, avem resurse să ieșim din ea dacă ne ținem de o minimă disciplină în perioada următoare, doar cu șantierele în derulare. Dacă accesăm acei 10 miliarde € pentru competitivitate, prin diverse instrumente financiare, nu va mai trebui să stăm după toate apelurile de proiecte, iar acești bani să intre mai repede în economie”, a spus ministrul.
Apar fondurile regionale de investiții
“Mă bucură inițiativele regiunilor care încearcă să își constituie fonduri de equity. Trebuie să ne propunem și direcții de dezvoltare specifice, cu sprijinul mediului de afaceri. Încurajez antreprenorii să se înscrie în ecosistemul ROStartup, prin care ne îndreptăm către o comunitate de huburi, acceleratoare, asociații care se pun la un loc să împartă niște bani.
Este bine să avem partea aceasta de finanțare comunitară, regională – că le spui huburi digitale, districte industriale. Pentru planul de țară aș vrea să consultăm cetățenii, experții, mediul academic, apoi să filtrăm ideile și să discutăm sectorial. Dacă nu discutăm aceste lucruri, ele nu vor veni de la sine.
După ce reușim să scoatem la liman PNRR cu o absorbție de peste 90%, după ce coeziune va ajunge la peste 50%, după scăpăm de deficit, poate dăm înapoi taxa pe valoarea adăugată, dar asta nu o luați ca pe o promisiune!”.
El a abordat și blocajul în proiectele pe resurse umane. “Au fost mulți bani dați pentru traininguri fictive pe Programul Operațional Capital Uman, fapt care face ca întreaga piață de formare să aibă mari probleme de integritate sau suspiciuni.
La controalele inopinate s-a descoperit că în unele săli nu era acel procent minim de 70% din participanți, creându-se o mare panică în rândul organizațiilor. Avem de respectat regulamentele europene.
Explicația este că, la aderarea României la UE, Comisia Europeană (CE) nu a avut încredere în sistemele de audit și control din finanțele publice naționale -Curtea de Conturi, Ministerul Finanțelor Publice (MFP). De aceea va trebui să avem reguli comune între regulamentele european și național”.
Echilibristica deficitului bugetar
“MFP are un rol ingrat: ține contabilitatea finanțelor statului, însă nu are și banii. Parlamentul României ne spune de unde vin, unde trebuie să se ducă. Indicatorul de bază pe care îl urmărim e deficitul bugetar, care conform tratatului de la Maastricht nu trebuie să depășească într-un stat UE 3% din produsul intern brut (PIB), țintă de care suntem departe.
Un deficit departe de sustenabilitate duce la probleme mari în timp, pentru că trebuie finanțat. Dacă deficitul crește, urcă și dobânda, ceea ce nu este bine pentru investitori. Sunt bani dați celor care ne împrumută în loc să injectăm acei bani în economie. De aceea trebuie să luăm măsuri ca să reducem deficitul.
Ne găsim într-o situație de a facem echilibristică, astfel încât să nu punem povara pe o singură categorie. Am avut creșterea TVA și bazei de impozitare, includerea de noi categorii de contribuabili, reducerea excepțiilor din Codul Fiscal pentru a asigura o echitate, așezarea justă a impozitelor.
Titlurile de stat le emitem la dobânzi tot mai mari. Odată implementat pachetul de măsuri fiscale, sperăm că șocul să fie absorbit repede la taxa pe valoarea adăugată pentru ca anul viitor să oferim un mediu propice economiei”, a arătat Attila Gyorgy, secretar de stat în MFP.
Mai slabi decât Serbia în ochii investitorilor
“România nu a fost și nu este într-o criză economică; ne-am confruntat cu o problemă bugetară ce trebuia rezolvată de urgență. În ultimii doi ani Guvernul României nu a dat dovadă de responsabilitate.
Încrederea investitorilor de pe piețele internaționale a scăzut la nivelul din 2010, adică o finanțare cu costuri extrem de ridicate. Acum România se împrumută la 6%, iar Serbia la 4,6%, deși este o țară nerecomandată investițiilor și nu e nici în UE, nici în NATO.
Ne împrumutăm mai scump decât Serbia deși am avea toate garanțiile, însă lipsa de încredere a investitorilor ne-a dus aici. Investitorii nu au încredere în politicile publice. Vedem că deficitul bugetar este la 8,4%, față de 7% agreat inițial cu UE”, a atenționat Iulian Lolea, economist șef al Patronatulului Concordia.
Fruntași la biruri, codași la colectări
“Guvernul a făcut primii pași prin rectificarea bugetară, câțiva mai mici pe partea de reducere de cheltuieli, a temporizat investițiilor, dar foarte puțini pe partea de venituri, care ar trebui să se vadă în buget. Economia funcționează pe bază de percepție, sentiment, încredere.
Deci să fim optimiști, că nu se prăbușește nimic, e o situație în care au ajuns și alte țări și au rezolvat-o. Sentimentul negativ se reflectă în scăderea consumului cu efect în businessurile tuturor, amânări de investiții, dacă nu în recesiune, într-o stagnare.
Guvernul trebuie să înțeleagă că în viitorul apropiat nu mai este spațiu pentru noi taxe pentru că va deprima mediul de afaceri, va face mai rău decât bine, iar atunci este posibil ca încasările bugetare să nu ajute.
Așteptăm rezultate mai bune și pe partea de colectare, fiindcă nu vedem progrese la tăierile de cheltuieli cu salariile în sectorul public – până la urmă acestea au generat situația în care suntem.
Am avut doi ani în care acestea s-a majorat cu 20%, nu știm câte industrii pot să susțină aceste creșteri. Soluții sunt fondurile europene, programul SAFE care să includă și investițiile în securitate cibernetică, iar pentru antreprenori va conta eficientizarea activității și intrarea pe piețele internaționale”, îndeamnă Lolea.
Regiunile vor să preia hățurile
“Ne dorim să nu mai existe sursă de finanțare nerambursabilă care să fie gestionată de ministere din Guvernul României: scheme de ajutor de stat, Anghel Saligny, PNRR. Totul trebuie să fie în același plic, cu aceleași reguli, gestionat la nivel regional.
Dacă astăzi, ca țară, nu avem curajul să facem regionalizarea administrativă, măcar să o facem regionalizarea operațională. Cel mai bun lucru care s-a făcut pentru IMM-uri, după aderarea la UE, a fost descentralizarea fondurilor la nivel regional.
Colaborarea cu agențiile de dezvoltare regională este infinit mai bună decât cea cu ministerele care gestionează aceste fonduri: de la apeluri de proiecte care durau un an și jumătate s-a ajuns la un record de trei luni”, propune Ana-Maria Icătoiu, prim-vicepreședintele OFA.
Vocile Bruxelles-ului
- Roxana Mînzatu, Comisia Europeană:
„IMM-urile reprezintă 99% dintre companii și creează două treimi dintre locurile de muncă din UE. Acestea se confruntă cu provocări tot mai mari: lipsa forței de muncă, nevoia de competențe. Lucrăm la nivel european pentru a pune la dispoziție un set de instrumente de sprijin: Fondul Social European Plus – susține inițiativele de formare și recalificare, InvestEU – proiecte inovatoare și parteneriate pentru dezvoltarea competențelor, Erasmus+ mobilitatea și colaborarea între tineri, angajați, antreprenori. În viitorul cadrul multianual, investițiile în instruire, competențe rămân o prioritate. Noul CFM nu va fi doar un exercițiu contabil, ci arată în ce vrem să investim în UE. Politica de coeziune va avea o abordare mai simplă și flexibilă, concentrată pe beneficiarii finali, pe IMM-uri ce nu își permit consultanță specializată. Finanțările UE trebuie să fie un sprijin real, nu o povară administrativă, doar astfel afacerile pot fi competitive, reziliente. Lucrăm la recunoașterea mai rapidă a diplomelor pentru a stimula mobilitatea în UE. Scopul este să pregătim oamenii pentru transformarea digitală, verde, demografică, să oferim IMM-urilor acces la forța de muncă necesară. Femeile antreprenor contribuie nu numai la inovare, ci și la coeziunea socială, dezvoltarea comunităților, însă Europa are nevoie de ele în știință, inginerie, tehnologie, matematică, am pornit o inițiativă de centre pilot prin care să fie atrase în aceste domenii”.
- Vasile Asandei, Asociația ADR-urilor din România:
„Este foarte util să avem o simplificare pentru mediul privat: un one-stop-shop (OSS), un fond de fonduri, un fond de investiții sau ceva similar la nivel regional care să fie pe termen lung. O firmă să știe că poate să obțină investiții din acel loc și anul ăsta, și peste alți ani. Să fie un OSS gândit pentru 10-15 ani. Iar o firmă să poată obține de la OSS nu numai finanțare, ci și marketing, digitalizare, inovare, transfer tehnic, internaționalizare, scale-up. Să avem o structură care să aducă la un loc sursele de finanțare. La o săptămână după ce am lansat ideea, au venit la mine în birou fonduri de investiții interesate. Am putea aduce în același loc resurse publice și private, actori instituționali – BEI, BERD, iar în interior putem stabili priorități, le putem schimba, putem finanța verticale pe industrii, start-upuri, inovare. ADR-urile au scurtat timpul pentru proiecte, noi știm mai bine, de la „firul ierbii”. Comunitatea trebuie învățată cum să își facă strategia, să avem un singur finanțator, nu unul pentru apă, altul pentru canalizare, multe reglementari de la multe instituții. Așa am avea comunități care în 5-7 ani se schimbă la față. Pentru IMM să avem un fond de investiții la nivel regional, OSS, nu că se termină banii și gata. Cu un fond regional de investiții putem atrage fonduri private, bani privați, cu care putem finanța startup-uri, inovare, industrii, verticale”.
Vocile statului
- Teodora Petre, Banca de Investiții și Dezvoltare:
„Rolul nostru este de a face legătura între politicile publice și măsurile fiscale pe care le ia guvernul și modalitatea în care acestea sunt traduse către antreprenori. BID poate converti măsurile acestea în instrumente financiare care să dezvolte economia, antreprenoriatul, inclusiv la nivel regional și local. Resursele limitate pe care noi le avem sub formă de capital social, de 600 milioane € pe care l-am primit de la MFP, duc, prin mecanismele pe care le avem la îndemână, la finanțări pentru mediul privat și public de până 3,5 miliarde €, deci o multiplicare de șase ori”.
- Maria Forna – Instituția Prefectului Cluj:
„În județ avem 33.000 IMM-uri, cu afaceri de 64 miliarde lei. Clujul este unul dintre cele mai dinamice județe ale României. Parteneriatul creat de autoritățile locale, județene și centrale, în strânsă colaborare cu mediul privat și cel universitar, au făcut din Cluj un pol regional de dezvoltare economică. Viziunea mea este una deschisă: o administrație care ascultă, colaborează și sprijină, nu doar reglementează. Colaborarea cu OFA este esențială în procesul de cocreare a politicilor publice relevante pentru IMM-uri: accesul la finanțare europeană, digitalizarea proceselor, tranziția către o economie verde, dar și în sprijinirea femeilor antreprenor și a tinerilor care doresc să își construiască viitorul în România. Județul Cluj trebuie să rămână un model de hub regional pentru testarea și scalarea de soluții europene, în dialog permanent cu actorii economici și sociali”.
- Emilia Botezan, Primăria Cluj-Napoca:
„La Cluj noi suntem Europa, nu mai trebuie nimeni să ne convingă. Niciun om nu poate să spune că are încredere în Europa dacă nu lucrurile nu merg bine în comunitate. Aici a contat mult cadrul local pe care l-am creat, l-am sprijinit pentru ca aceste comunități de business să se întâlnească, să își spună problemele și să vedem unde le ducem. Noi trebuie să spunem ce politici europene ni se potrivesc, avem acele pârghii la organismele UE. Ne pregătim să fim o Vale Europeană a Inovării. Pentru noi contează cel mai mult IMM-urile deoarece au cei mai mulți angajați, lumea de acolo nu pleacă din Cluj să se mute altundeva, ca la o corporație”.
Vocile patronatelor
- Amalia Georgescu, OFA Nord-Est:
„Obiectivul Europa ni-l dorim nu doar pentru România, ci și pentru reprezentarea noastră la nivel internațional, ca organizații care vrem să reușim. Întotdeauna am încurajat femeile să își urmeze visul prin programe de mentorat, coaching sau voluntariat. Patronatul OFA are 1.100 membri, cu zeci de mii de angajați, și vrea să contribuie la reușita antreprenorilor din țară, la un dialog coerent și consecvent cu organizațiile publice sau relevante din zonele economică și socială, dar mai ales cu antreprenoarele care susțin România productivă, eficientă și sustenabilă, care să se afle în topurile europene”.
- Oana Luca, OFA Cluj
“Ne-am dorit să facem o punte de legătură între instituțiile statului și antreprenoriat, prezent și viitor, România locală și europeană. Îmi doresc un dialog care să aducă valoare adăugată și să pună o piatră de temelie pentru România de mâine”.
- Mirabela Miron, OFA – UGIR:
„România are nevoie de decidenți responsabili, curajoși, care să se unească pentru un ideal mai mare decât propriul interes. La 36 de ani de la Revoluție, România se află în această situația din cauza lipsei de unitate, curaj și lipsă de responsabilitate. Avem aici oameni din guvern care dovedesc că împreună putem schimba fața României”.
Vocile investitorilor
- Wouter Reijers, investitor, consul Olanda:
„Alegerile pe care le facem acum vor modela România. IMM-urile sunt coloana vertebrală a economiei, marea provocare fiind să rămână competitive, dar să se pregătească pentru un viitor sustenabil, ceea ce nu este ușor, ținând cont de provocările pe care le au de trecut. Avem nevoie de reziliență, agilitate și viziune. Viitorul CFM poate deveni un instrument de coeziune și competitivitate, însă trenbuie să se îmbunătățească accesul la finanțare pentru IMM-uri, microîntreprinderi și start-upuri. România are nevoie de soluții practice adaptate realităților sociale: în Olanda toată lumea este pe bicicletă, la Cluj traficul începe să devină un coșmar. Antreprenorii din România sunt creativi, poate într-o zi vor inventa primul telefon reciclabil integral sau primii mititeii neutri climatic”.
- Irina Zugravu, Camera de Comerț și Industrie Franceză în România:
„Din păcate rolul nostru este de multe ori unul reactiv – suntem chemați de guvern doar să „stingem incendii”, iar noi, cei de la firul ierbii, știm cel mai bine care este realitatea. Mi-ar plăcea ca acest dialog să fie mai constant, iar propunerile noastre să fie ulterior incluse în planuri, chiar implementate. 2028 ar fi cel dintâi an din noua perioadă de programare a UE însă experiența ne spune că în primii doi ani nu se cheltuiește nimic. Ca să se întâmple în decembrie 2028, nu în 2030, ne-ar trebui o organizare mult mai bună: ghiduri clare, alocări rapide”.
- Andra Tănase, Transilvania IT Cluster:
„Suntem o asociere cu 200 membri, majoritatea companii din zona tehnologiei, 70% dintre ele IMM-uri. În această comunitate încercăm să fim un liant, un catalizator pentru inovație și transformarea digitală, să aducem aproape furnizorii și adoptorii de tehnologie – IMM-uri, autorități publice. Multe firme ne-au semnalat că măsurile fiscale le îndeamnă să meargă spre neîncredere, dar încercăm să le ancorăm în realitate, le spunem că există cicluri macroeconomice care se întâmplă periodic. Și mai ales că profitabilitatea în domeniul tehnologiei s-a menținut, deci încă suntem una dintre cele mai dinamice piețe”.
- Claudia Badiu, Paloma Tours:
“În ultimii cinci ani, industria evenimentelor, a ospitalității a fost supusă unor mari provocări, însă și accesul la creditare a fost foarte bun. Acum trei ani am reușit, cu ajutorul unei bănci locale, să accesăm un credit prin care am făcut o investiție la Mercure – Conacul Cozieni, care aîn 2025 a luat premiul pentru cel mai bun hotel din România. Este important să fim inovativi, să mergem mai departe. Suntem impactați, dar vom căuta soluții, ne vom sprijini afacerile prin networking, nu ne vom limita doar la businessuri în România”.
- Florin Crișan, GTS Group (Alba):
„Suntem în dezvoltarea unui proiect de resort lângă o nouă stațiune balneoclimaterică în județul Alba. Acum doi ani a luat ființă un complex balneo construit pe fonduri UE de Primăria Ocna Mureș și Consiliul Județean Alba, s-au investit 9 milioane €, are o capacitate zilnică de 2.000 turiști, cu o medie de 1.500 în derulare. În perioada următoare vor avea un proiect de 14 milioane €, pentru un aquapark care va acomoda 1.000 turiști / zi, deci în total o capacitate de 3.000 pe zi, însă nu există unități de cazare. Noi, un grup de companii private, am achiziționat un teren de 17.000 mp în proximitatea celor două obiective pentru care avem un proiect de resort: hotel cu spa, pensiuni, aquapark propriu în incintă, săli de conferință, spații comerciale închiriabile (restaurante, cafenele, pizzerii), zonă de camping pentru rulote. Proiectul integral se duce la 38 milioane euro, plus TVA, dar vrem să „spargem” proiectul pe bucăți pentru că nu vom putea face tot dintr-o dată”.
- Anca Șerpar, Lavanda Lola Beauty (Cluj):
„Am accesat pentru prima dată fonduri europene în 2009, 25.000 € pentru instalarea tinerilor fermieri. Am crescut organic cu tot ceea ce înseamnă cultura de lavandă. Apoi s-a născut ideea să ne dezvoltăm pe partea turistică. În 2016 am accesat un proiect de 70.000 € pentru dezvoltarea unei pensiuni, în 2018 am înființat o unitate de fabricare a produselor cosmetice. Acum ne dorim să trecem de granițele țării printr-un proiect de internaționalizare depus la ADR Nord-Vest care sperăm să ni se aprobe. Îmi doresc o comunicare mai bună a condițiilor de acordare a fondurilor, un dialog între beneficiar și instituțiile statului, iar un dosar să nu mai conțină 1.000 de pagini”.
- Margit Gogolak, Multinvest Group (Mureș):
“Suntem un grup de 10 companii care activează în domeniul construcțiilor. Ne aflăm în pregătirea unui proiect european de extindere a unui incubator de afaceri în acest domeniu. Am vrut să punem un proiect de achiziție de softuri; fiind o companie de proiectare, management de proiect, am făcut un mic calcul și acestea ar costa 300.000 €. Probabil vom avea nevoie de un credit bancar dacă nu vor fi considerate drept cheltuieli eligibile”.
Caravană în Transilvania și Banat
Federația pentru Inovare și Competitivitate Sustenabilă în IMM-uri și OFA au organizat, la complexul Wonderland, conferința „Obiectiv EuROpa 2034: România competitivă, IMM-uri reziliente, viitor european sustenabil”.
“Suntem într-un moment în care tranziția verde și cea digitală trebuie corelate cu realitățile economice din teritoriu, iar IMM-urile au nevoie de soluții practice, clare și adaptate nevoilor lor.
Conferința devine o platformă autentică de soluții și politici publice, unde expertiza decidenților de la București și Bruxelles se întâlnește cu energia și creativitatea antreprenorilor”, au explicat organizatorii.
Temele principale au fost IMM-urile – între fiscalitate și viitor verde și digital: cum finanțăm competitivitatea fără a crește povara; CFM 2028-2034: cum rămân coeziunea și IMM-urile în centrul viitorului european; primele două instrumente financiare dedicate mediului privat lansate de către BID.
Conceptul conferinței a fost construit pe convingerea că România are nevoie, mai mult decât oricând, de lideri care să inspire încredere și să poată construi punți între stat și mediul privat, instituțiile europene și societatea civilă.
Evenimentul a reunit un public format din antreprenori din întreaga țară, reprezentanți ai administrației publice centrale și locale, mediului financiar-bancar, organizațiilor patronale și instituțiilor europene.
Scopul este de a dezbate într-un cadru profesionist și deschis direcțiile de dezvoltare pe care România le are în față și modul în care CFM 2028-2034 poate deveni un instrument real de coeziune și competitivitate pentru țara noastră. Astfel de evenimente au mai avut loc, în regiunile Transilvania și Banat, la Bistrița, Baia Mare, Arad, Oradea și Satu Mare.
