La Ambasada României din Berlin, în anul aniversar al celor 145 de ani de relații diplomatice româno-germane, UMFST „George Emil Palade” Târgu Mureș și partenerii săi din Germania au transformat o serie de discursuri într-o narațiune coerentă despre excelență, încredere și viitor. De la viziunea diplomatică și până la proiecte concrete – campusul UMCH Hamburg și Spitalul Inteligent – vocile speakerilor au conturat un arc comun: educația și cercetarea ca infrastructură strategică a Europei.
Berlin a fost zilele trecute scena UMFST Târgu Mureș pentru consolidarea unei alianțe de lungă durată, alături de partenerii instituției.
Contextul a fost dat chiar de gazdă. Excelența Sa Adriana-Loreta Stănescu, ambasadorul României în Germania, a deschis întâlnirea punând în centru rolul diplomatic al momentului: „Este o plăcere să vă salut în fața acestui public distins și să vă mulțumesc pentru participarea dumneavoastră la seria de evenimente organizate de Ambasada României la Berlin, împreună cu partenerii săi, cu ocazia celebrării a 145 de ani de relații diplomatice româno-germane”.
În același cadru, E.S. Adriana-Loreta Stănescu remarcă reperul istoric pe care-l traversează instituția de învățământ: „Universitatea din Târgu Mureș sărbătorește în acest an 80 de ani de existență, în timp ce ramura din Hamburg celebrează absolvirea primei sale generații de studenți. Ramura medicală din Hamburg, cu studii în limba germană, reprezintă un proiect de vârf în internaționalizarea învățământului superior din România”.
Diplomația, în această poveste, nu rămâne la nivel protocolar. Ambasadorul marchează evoluția europeană a UMFST Târgu Mureș: includerea în alianța universitară DIVERSE, consolidarea rețelei de parteneriate, relevanța pentru comunitățile românești și germane. Parcursul UMFST Târgu Mureș întărește ideea de ecosistem: reprezentanți ai administrației prezidențiale, ai regiunilor, ai mediului cultural. Nu e întâmplător că tot în cadrul evenimentului Excelenței Sale ambasadorul României la Berlin i-a fost conferită diploma și medalia de onoare: „Vă mulțumesc pentru acest gest minunat. Vă dorim mult succes și celor care învață aici, care duc mai departe povestea de succes a acestei universități”.
„Pod între România și Germania”: vocea Administrației Prezidențiale
Firul parteneriatului româno-german continuă prin accentul pus pe diaspora și cooperare academică. Ana-Maria Geană, consilier de stat pentru românii de pretutindeni în cadrul Administrației Prezidențiale, sintetizează simbolistica momentului: „Crearea ramurii din Hamburg continuă această moștenire. Acesta este mai mult decât un proiect academic. Este un pod între România și Germania, între știință și compasiune, între tradiție și viitor”.
Într-o Europă tensionată de discuții despre unitate și identitate, mesajul e limpede: „Demonstrează că profesionalismul și valorile românești pot înflori oriunde în lume. Mulțumim întregii comunități academice pentru că demonstrează încă o dată că medicina românească se numără printre cele mai valoroase din Europa”.
„E pluribus unum”: rectorul care pune busola pe cunoaștere, inovație, umanitate
Prof. univ. dr. Leonard Azamfirei, rectorul UMFST, leagă trecutul, prezentul și viitorul într-o formulă identitară: „Modelul instituțional pe care îl reprezentăm poate fi sintetizat în principiul «E pluribus unum» – din mulți, unul. Activitatea noastră se bazează pe trei piloni fundamentali: cunoaștere, inovație și umanitate”.
Din acest punct, universul concret al universității se deschide: peste 30.000 de studenți din peste 90 de țări, predare în trei limbi, program medical în limba franceză din anul viitor, recunoașterea WFME (n.r. Federația Mondială pentru Educație Medicală), proiecte ancorate în transformarea digitală. Declarația-cheie care dă tonul întregului eveniment: „În medicină, cunoașterea fără compasiune este sterilă, iar inovația fără etică este periculoasă. Știința devine cu adevărat utilă doar atunci când servește umanității”.
Aceeași logică stă în spatele explicației privind parteneriatul UMFST-Hamburg: „Știința medicală nu are naționalitate, dar are o responsabilitate universală”. Iar Spitalul Inteligent apare nu ca un obiectiv singular, ci ca semn al unei școli: „Aceasta nu este doar o clădire, ci o declarație despre modul în care vedem viitorul medicinei: tehnologia trebuie să întărească medicii, nu să îi înlocuiască”.
O universitate care crește dincolo de granițe: istorie, campusuri, rețele
Dacă rectorul Azamfirei oferă busola, prof. univ. dr. Mihaela Kardoș aduce harta: continuitatea istorică, fuziunea cu Universitatea „Petru Maior”, extinderea campusurilor, toate formele de educație, modernizarea curriculei. „Uneori, cifrele spun o poveste. Șapte facultăți și zeci de programe. Peste 13.000 de studenți în cele patru campusuri”.
Dar povestea cea mai importantă e modul în care educația și cercetarea devin transfrontaliere: „Avem programe internaționale în limba engleză, iar în curând, vor fi disponibile și în limba franceză. UMFST este lider în România în atragerea de fonduri Erasmus”.
Mihaela Kardoș plasează universitatea într-o rețea europeană deschisă, unde mobilitățile se întorc cu practici și idei. Iar narațiunea ajunge firesc la infrastructura campusurilor, la simulare, VR, platforme digitale, incubatoare – semnele unei universități care „își extinde modelul academic peste granițe, o universitate care aduce diversitatea lumii acasă”.
Hamburg, laboratorul de educație integrată
În această hartă, UMCH Hamburg e laboratorul viu în care teoria capătă practică. Prof. univ. dr. Simona Mureșan clarifică arhitectura academică: „Modelul UMCH de educație medicală integrează cu succes standardele educaționale românești cu sistemele internaționale de sănătate. Programul de studiu în medicină este standardizat. Oferim aproximativ între 5.000 și 8.800 de ore de activități didactice. Avem un raport echilibrat între activitățile teoretice și cele practice. Probabil, cel mai inovator sistem este cel al rotațiilor clinice”. Rotațiile, stagiile obligatorii, echipa tânără de profesori – toate converg în aceeași filozofie: continuitate între sala de curs și saloanele spitalului, între teorie și realitate clinică.
De aici, profesorul Christopher Musmann, directorul campusului UMCH, ridică perspectiva la nivel european: „Ei dobândesc cunoștințe, valori și standarde etice europene. Aceasta nu este o înlocuire a universității clasice. Este un laborator al inovației educaționale europene”. Cheia e colaborarea public-privat, care „creează un spațiu în care excelența nu e limitată de birocrație, ci se dezvoltă prin colaborare”. Iar rolul campusului din Hamburg drept punte apare explicit: „fără campusul din Hamburg acest nivel de implicare între o universitate de stat din România și rețelele spitalicești din Germania pur și simplu n-ar exista”.
Din sala de curs la patul pacientului: „spiritul” unei școli clinice
Cum arată în practică această punte? Profesorul Andreas Lübbe aduce detaliul clinic, acolo unde se verifică orice promisiune academică: „La UMCH credem că un medic bun nu ar trebui doar să vindece boli. Așa-numiții «ani de viață ajustați la dizabilitate» combină anii de viață pierduți cu anii trăiți cu dizabilitate”. Apoi, didactica la firul ierbii: semiologie medicală și chirurgicală de la început, predare la pat, stagiul medical, program săptămânal structurat, obligații clare, evaluări care contează. Și o etică a măsurii: „evitarea suprautilizării medicinei. Pacienții sunt diferiți, iar studenții noștri trebuie să învețe arta de a ajunge la cea mai bună indicație medicală”.
În acest tablou, Germania nu e doar gazdă, ci co-autor. Lübbe vorbește despre „spirit”, despre încredere, despre „instituții motivate și dedicate predării”. Exact acel tip de țesut care face ca parteneriatul să fie mai mult decât o semnătură pe un acord.
„Smart” ca normă: spitalul care face vizibil viitorul
Arcul narativ continuă la nivel de infrastructură strategică: Prof. univ. dr. Andreea Varga prezintă Spitalul Inteligent „George Emil Palade” – sinteza dintre știință, tehnologie și compasiune. „Integrează patru clădiri interconectate. «SMART» înseamnă sustenabil, modern, automatizat, receptiv și asistat tehnologic. O platformă 360° conectează fiecare departament transformând modul în care este livrată îngrijirea”. Parteneriatele anunțate – Microsoft, Korea University Guro Hospital, Autoritatea pentru Digitalizarea României – arată că spitalul nu e o insulă, ci un nod într-o rețea europeană și euro-atlantică de inovație.
Andreea Varga formulează promisiunea în termeni operaționali: imagistică de vârf, chirurgie robotică, laborator cu IA, farmacie digitală, telemedicină, sustenabilitate, „smart room” pentru confortul pacientului. Iar orizontul de timp pentru finalizarea proiectului: „am o mare plăcere să anunț că viitorul nostru spital va fi inaugurat în 2026”.
Diplomație, educație, sănătate: pe același principiu al încrederii
Revenind la Berlin, ne amintim de un detaliu pe care profesorul Musmann l-a punctat și pe care întreaga seară l-a confirmat: „această colaborare depășește cu mult repartizarea studenților în spitale universitare. Este vorba despre construirea unui ecosistem european real de sănătate”. Ecosistem înseamnă reguli comune, mobilități, cercetare integrată – dar și ceva mai greu de măsurat: identitate. „Acești studenți sunt o generație europeană, formată într-un cadru comun de cunoaștere, etică și responsabilitate”.
Același mesaj a purtat și discursul rectorului Azamfirei: cunoaștere, inovație, umanitate – un triptic care, fără diplomație, n-ar avea unde să-și întindă aripile; și fără spitalul inteligent, n-ar avea cum să prindă contur. Iar UMCH Hamburg e podul pe care se merge deja, în ambele sensuri.
Povestea continuă
Ambasada României la Berlin a fost și continuă să fie laboratorul unui ecosistem care a integrat mediul academic, ledearship-ul administrativ local și regional, reprezentanții diplomației politice și culturale, dar și mediul de business.
Iar Transilvania Business, martor și partener media al evenimentelor aniversare dedicate celor 145 de ani de relații diplomatice româno-germane, redă devenirea prin care, pas cu pas, obiectivele unei comunități din România capătă consistență.
