Cu prilejul Zilei Europene a Radonului, Facultatea de Știința și Ingineria Mediului din cadrul Universității Babeș-Bolyai și Laboratorul de Încercări Radon Constantin Cosma, au organizat, în Amfiteatrul Facultății de Studii Europene, o conferință științifică despre necesitatea depistării și măsurării concentrației de radon în vederea protejării sănătății populației.
Radonul este un gaz radioactiv natural, incolor și inodor, provenit din sol prin transformarea uraniului în radiu, iar acestuia în radon. Se poate acumula în imobilele locuite, fiind cea de-a doua cauză de cancer pulmonar după fumat și principala sursă de expunere la radiații ionizante naturale a populației.
”E nevoie de mai mult sprijin din partea instituțiilor statului pentru finalizarea Hărții de radon a României. Legislația este satisfăcătoare, dar fără o statistică reală a prezenței radonului în locuințe și instituții, nu se pot efectua acele intervenții care sunt necesare în cazul prezenței acestui gaz radioactiv” – a formulat, în intervenția sa, consilierul de stat Laszlo Borbely, coordonator al Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă (DDD).
El a apreciat faptul că Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, prin vocea secretarei de stat Orsolya Kover, a oferit asigurări că, în bugetul de stat pe 2026 vor fi prevăzute acele fonduri care vor asigura finalizarea acestei hărți în toată țara.
DDD asigură secretariatul Comitetului interministerial pentru eficiența energetică a clădirilor și va acorda, în continuare, întreg sprijinul pentru eliminarea radonului în acele zone în care concentrația este mai însemnată, iar astfel periclitează sănătatea populației.
Ce trebuie să știm despre radon:
• Când este eliberat în atmosferă, acesta se diluează și prezintă un risc neglijabil pentru sănătatea umană, însă, acumulare acestuia în interiorul unei clădiri poate prezenta un risc pentru sănătate.
• Radonul pătrunde din sol în clădiri prin fisurile din pereți sau fundații, prin pardoseli și pe lângă tubulatura utilizată pentru instalații.
• În urma măsurătorilor, în unele zone ale României concentrația de radon este semnificativ mai mare decât media națională. Aceste zone, reprezentând 16 judeţe, au fost încadrate ca şi zone de prioritate pe website-ul CNCAN, la secţiunea dedicată hărţii de radon în aerul din interiorul clădirilor din România.
• Nivelul de radon din interior este mai mare iarna decât vara, datorită diferenței de temperatură dintre încăperi și exterior.
• Cea mai ușoară metodă de prevenție este asigurarea unei ventilații și aerisiri corecte a încăperilor.
• Verificarea nivelului de radon se poate realiza prin utilizarea unor teste certificate și echipament special.
• Cea mai cuprinzătoare metodă pentru reducerea riscului de expunere la radon, în contextul cerințelor de calitate ale mediului construit o reprezintă combinația de soluții pentru tratarea fundației prin sisteme de ventilație / depresurizare activă a solului de sub clădire şi instalarea unei membrane hidroizolante antiradon pentru izolarea finală a planșeului peste sol şi anveloparea clădirii, pentru asigurarea unui nivel ridicat de etanşeitate la aer a clădirii.
