În urmă cu exact 95 de ani, la data de 9 septembrie 1920, Consiliul General al Băncii Naţionale a României decidea înfiinţarea a trei agenţii noi, dintre care una la Tîrgu-Mureș. Detalii despre evoluţia BNR Mureş, dar şi despre paleta largă de activităţi derulate la nivelul municipiului Tîrgu-Mureș şi judeţului Mureş am aflat de la Maria Dornean, directorul Agenţiei BNR Mureş.
La data de 9 septembrie se împlinesc 95 de ani de la înfiinţarea Agenţiei BNR Tîrgu-Mureș. Care a fost contribuţia Băncii Centrale în acest interval de timp la dezvoltarea comunităţii din România şi, implicit, a celei mureşene?
Într-adevăr, Banca Naţională a României a înfiinţat Agenţia Tîrgu-Mureș, devenită Agenția Mureș mult mai târziu, acum 95 de ani. Decizia a fost luată în cadrul şedinţei din 9 septembrie 1920 a Consiliului General al BNR, sub conducerea guvernatorului I. G. Bibicescu. Atunci s-a decis crearea de noi agenţii în trei oraşe: „Arad, Sătmar şi Tîrgu-Mureșului”.
Înainte să trecem la istoria Agenţiei BNR din Tîrgu-Mureș, aş dori să vă reamintesc că Banca Naţională a României a fost înfiinţată acum 135 de ani, la 17/29 aprilie 1880. Banca Naţională a României este o instituţie cu tradiţie, fiind printre primele bănci naţionale din lume. Importante bănci centrale din lume au fost înfiinţate după BNR, ca de exemplu: Banca Naţională a Japoniei în 1882, Banca Naţională a Italiei în 1893, Banca Naţională a Elveţiei în 1907, Federal Reserve sau Banca Americii în 1913.
Putem spune că, în Tîrgu-Mureș, activitatea a început efectiv în primăvara anului 1921, când a fost numit primul director al Agenţiei Mureş și când s-a preluat clădirea în care urma să funcționeze. Prima clădire unde banca şi-a desfăşurat activitatea se află pe strada Bolyai, în acele vremuri strada Ștefan cel Mare nr. 1.
Clădirea a fost construită în anul 1901, în timpul Imperiului Austro-Ungar, pentru filiala din Tîrgu-Mureș a Băncii Austro-Ungare. Această clădire a fost preluată de la Banca Austro-Ungară în 1921, în baza unui acord încheiat între Guvernul român şi Comisia de lichidare a Băncii Austro-Ungare.
Imobilul de pe strada Bolyai este o clădire foarte frumoasă. De ce spun asta? Pentru că în presa locală din anii 1900, adică înainte de construcţia clădirii, se făcea un scurt anunţ cum că „în vecinătatea palatului Papp din strada Bolyai, din faţa Poştei, Banca Austro-Ungară a cumpărat un teren pe care va ridica un ,,strălucit palat” al băncii…”. Acest palat a fost evaluat la aproximativ 110.000 coroane austro – ungare, preț achitat de Banca Națională a României.
Diversificarea ulterioară a activităților desfășurate a condus la concluzia că această clădire nu mai corespundea necesităţilor băncii. Din acest motiv, „s-a ales o zonă ultracentrală, cu prăvălii şi spaţii comerciale” şi s-a construit un nou sediu. În prezent, ne desfăşurăm activitatea într-o clădire a cărei construcţie s-a finalizat în anul 1964.
Este dificil să creionăm în doar câteva cuvinte contribuţia băncii centrale la susţinerea economiei naţionale, deoarece, pe de o parte, aceste situaţii sunt multiple. Pe de altă parte, Banca Naţională a sprijinit şi sprijină în permanenţă politica economică a ţării.
BNR a intrat în istoria mare a naţiunii, ca ax al sistemului bancar şi de credit modern, şi, în acelaşi timp, în istoria mică, în vieţile individuale ale celor care veneau şi se adresau funcţionarilor de la ghişeele băncii.
Dacă la început, scena cea mai frecventă era aceea în care de la un ghişeu se cumpăra un bilet de bancă, pentru ca la cel alăturat să se preschimbe, astfel încât moneda sunătoare să dea siguranţă deţinătorului, într-un timp relativ scurt, graţie devalorizării accelerate a argintului, care era aruncat masiv pe piaţă, biletul a început să fie apreciat şi căutat. Însemnul de valoare a obţinut încrederea publicului şi rolul benefic al BNR a început să se contureze tot mai clar.
Până la Primul Război Mondial, BNR a fost principala sursă autohtonă de credit românesc şi a contribuit la mobilizarea capitalului financiar inactiv şi la canalizarea sa spre întreprinderile industriale şi comerciale productive, BNR susţinând dezvoltarea economică a ţării prin acordarea de credite la un nivel redus al taxei de scont.
În perioada 1890 – 1892 a contribuit la elaborarea legilor pentru implementarea sistemului monetar. BNR a fost un actor important în momentele critice din viaţa ţării, susţinând financiar cheltuielile guvernului român în timpul participării României la Primul Război Mondial.
După 1918 s-a ocupat de restabilirea convertibilităţii leului, unificarea monetară şi extinderea reţelei de unităţi teritoriale ale băncii.
În perioada crizei economice, Banca Naţională a participat la stabilizarea monetară din 1929, la controlul comerţului cu aur şi devize, la reglementarea comerţului de bancă începând cu anul 1934, când s-a constituit Consiliul Superior Bancar – prima instituţie de supraveghere a activităţii bancare în România, care funcţiona pe langă BNR.
În perioada celui de-Al Doilea Război Mondial, Banca Națională a finanţat efortul de război, aprovizionarea armatei şi a populaţiei civile, s-a implicat în achitarea obligaţiilor asumate de România prin Convenţia de armistiţiu din 12 septembrie 1944 şi în refacerea economiei naționale.
În perioada comunistă, Banca Naţională a avut rol important în evoluţia sistemului monetar şi de credit, a contribuit la reformele monetare din 1947 şi 1952, la planificarea circulaţiei monetare şi la controlul modului de utilizare a creditelor acordate.
În opinia dumneavoastră, care ar trebui să fie, în continuare, rolul BNR în asigurarea stabilităţii financiare a ţării?
Obiectivul principal al Băncii Naţionale a României este clar: asigurarea stabilităţii preţurilor.
Într-un interviu realizat recent, domnul Mugur Isărescu, Guvernatorul BNR, spunea: „BNR trebuie să fie preocupată de stabilitatea macroeconomică, pentru că aceasta influenţează stabilitatea preţurilor, misiunea principală a BNR, şi este o condiţie de îndeplinit pentru a avea o creştere economică de durată a ţării.”
Mandatul BNR este unul complex şi cuprinde mai multe dimensiuni.
BNR, ca şi Banca Centrală Europeană, are un singur obiectiv fundamental, şi anume asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor, însă are mai multe prerogative, spre deosebire de Statele Unite, unde FED are două obiective fundamentale: asigurarea stabilităţii preţurilor şi asigurarea creării de locuri de muncă.
Cu alte cuvinte, BNR pe lângă obiectivul principal are un set de alte atribuţii.
Astfel, obiectivul principal, stabilitatea preţurilor, se realizează prin elaborarea şi aplicarea politicii monetare şi a politicii de curs de schimb.
Celelalte responsabilităţi contribuie şi ele la asigurarea stabilităţii financiare, şi aici ne referim la: emiterea de bancnote şi monede în circulaţie, stabilirea regimului valutar, administrarea rezervelor internaţionale ale ţării, sprijinirea politicii economice generale a statului.
De asemenea, să nu uităm că Banca Naţională a României asigură autorizarea, reglementarea şi supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit, promovează şi monitorizează buna funcţionare a sistemelor de plăţi, contribuind astfel la asigurarea stabilităţii financiare.
Totodată, este necesară identificarea riscurilor şi vulnerabilităţilor întregului sistem financiar, în ansamblul său şi pe componentele sale, deoarece monitorizarea stabilităţii financiare este preventivă. Apariţia şi dezvoltarea unor disfuncţionalităţi, precum evaluarea incorectă a riscurilor şi ineficienţa alocării capitalului, pot afecta stabilitatea sistemului financiar şi stabilitatea economică.
Cum colaboraţi cu conducerea centrală a BNR şi cu Consiliul de Administraţie în atingerea acestor deziderate?
Noi ca şi agenţie facem parte dintr-un angrenaj complex în care fiecare rotiţă îşi are stabilite clar obiectivele.
Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României hotărăşte, în condiţiile legii, politicile în domeniul monetar şi al cursului de schimb, urmărind aducerea la îndeplinire a acestora, măsurile în domeniul autorizării, reglementării şi supravegherii prudenţiale a instituţiilor de credit şi monitorizării sistemelor de plăţi pe care le-a autorizat, direcţiile principale în conducerea operaţiunilor şi răspunderile ce revin personalului Băncii Naţionale a României, organizarea internă a băncii.
Este cunoscut faptul că toate deciziile Băncii Naţionale a României sunt susţinute de studii şi analize despre situaţia economică şi financiară a ţării. Vedeţi, aici, agenţiile BNR, printre care şi cea din Tîrgu-Mureș, au o contribuţie importantă la realizarea acestor studii şi analize, cu sprijinul comunităţii locale de afaceri.
De asemenea, avem şansa de a beneficia de o strânsă colaborare cu unul dintre membrii Consiliului de Administraţie al BNR, doamna conf. univ. dr. Agnes Nagy care răspunde de relaţiile cu Agenţia Mureş.
De cât timp activaţi în echipa BNR?
M-am alăturat relativ recent echipei BNR şi mă bucur foarte mult că am facut acest pas care presupune încununarea unei cariere ca și lucrător de bancă. În ultimii 20 de ani am activat în domeniul bancar. În toată această perioadă am acumulat cunoștinţe solide în activitatea de organizare, contabilitate, audit și, nu în ultimul rând, o experienţă de mai mult de zece ani de management, elemente necesare conducerii unei agenţii a Băncii Naţionale a României.
Care sunt satisfacţiile activităţii dumneavoastră de zi cu zi?
Satisfacţia muncii împlinite, livrarea rezultatelor aşteptate la cele mai înalte standarde de calitate. Apartenenţa de o echipă de profesionişti în care munca depusă de fiecare membru al acesteia este recunoscută şi valorizată. Colaborarea cu persoane capabile de comunicare, cooperare, orientare către rezultate şi care dovedesc integritate, gândire analitică sau strategică.
