Asociația Oamenilor de Afaceri din România: Legea prevenției, binevenită

Legea prevenției este binevenită, deși mai trebuie extinsă, și ar trebui să ducă la reducerea corupției în cazul controalelor statului la firme, concentrate în special la firmele mici, a declarat miercuri secretarul general al Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Cristian Pârvan, în cadrul unei dezbateri cu privire la Legea prevenției, citat de agerpres.ro.
“Evident că nu putem să fim egali (firmele mici cu multinaționalele — n.r.). Și atunci, pentru că nu suntem egali, toată activitatea de control se focalizează pe această zonă (a firmelor mici — n.r.) și atunci apare corupția. Pentru că nu ne place să discutăm, dar se consideră costuri de oportunitate la o firmă fie a lua amendă fie a da mită controlorului ca să mă lase în pace. Și atunci, această Lege a prevenției trebuie să limiteze acest târg între controlor și cel controlat, prin creșterea bunăvoinței”, a mai spus Pârvan, susține sursa citată.
Potrivit acestuia, firmele mici din România sunt mult mai expuse față de multinaționale la controalele instituțiilor statului, pentru că reprezentanții acestora nu au pregătirea necesară pentru a se descurca într-o legislație fiscală covârșitoare.
“Nu este vorba de faptul că un segment este mai controlat și altul mai puțin, ci de pregătirea necesară acestor întreprinzători care au pornit de la zero, se confruntă cu o legislație formată din peste 30.000 de acte normative emise în ultimii 27 de ani, avem peste 30 de instituții de control, dacă nu mai multe, pentru că apar mereu. Și atunci când ai 90% din firme cu până la 9 salariați, spuneți-mi și mie cine este capabil să facă față la această presiune extraordinară care apasă pe micii întreprinzători”, a adăugat Pârvan.
În acest condiții, reprezentantul oamenilor de afaceri a reamintit faptul că AOAR a solicitat de multă vreme adoptarea unor măsuri care să permită unui antreprenor ca, la demararea afacerii, să ceară el să vină controlul, să îl îndrume ce să facă, să îi facă plan de conformare, nu să vină direct cu amenda.
Mai mult, Pârvan a atras atenția că unele instituții de control nu au publicate instrucțiuni pentru cei care vor să se conformeze. El a dat ca exemplu ISU care, în ciuda evenimentelor din ultimii ani, nu afișează pe site informații pentru cei care vor să fie în legalitate din acest punct de vedere.
Contribuabilii care constituie contravenții ar putea beneficia de măsuri de prevenție o singură dată pentru fiecare faptă, într-un termen de 5 ani, dacă autoritățile vor adopta Legea prevenției.
Practic, autoritatea care constată contravenția nu va putea aplica sancțiunea contravențională la prima constatare ci va încheia un proces-verbal de constatare a neregulilor și va redacta planul de conformare, care va cuprinde aspecte ce trebuie remediate, precum și termenul de conformare pentru fiecare faptă. Termenul de conformare nu poate fi mai mic de 7 zile lucrătoare.
După expirarea termenului de conformare, autoritățile pot relua controlul iar în situația în care se constată că nu au fost respectate obligațiile stabilite în planul de conformare, în termenul acordat, se pot aplica sancțiunile prevăzute de actele normative.
Contribuabilul beneficiază de măsurile de prevenție o singură dată pentru fiecare faptă care constituie contravenție, într-un termen de 5 ani.
Spre exemplu, Legea prevenției nu se aplică pentru sancțiunile prevăzute pentru fapte precum munca la negru, respectiv pentru primirea la muncă a până la 5 persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, sancțiunea fiind amendă de la 10.000 la 20.000 de lei pentru fiecare persoană identificată. În acest caz nu va fi admis sistemul prevenției deoarece s-ar ajunge la încurajarea muncii nedeclarate, prin nesancționarea acestei fapte.