Cultural

Scriitori din Elvetia si traducatorii lor la FICT 2018

Scriitorii elvețieni Catherine Lovey și Jean-François Haas, alături de traducătorii lor în limba română, Florica Ciodaru-Courriol și Jean-Louis Courriol, sunt invitați de onoare la Festivalul Internațional de Carte Transilvania.
Cu acest prilej se vor lansa volumele, apărute în Colecția Longseller a Editurii Școala Ardeleană, „Domnul şi Doamna Riva” de Catherine Lovey și „Testamentul lui Adam (nuvele)” de Jean-François Haas.

Catherine Lovey (1967, regiunea Valais, Elveția) este scriitoare și jurnalistă de limbă franceză. Atrasă, de mică, de lectură şi scris, la douăzeci și patru de ani și-a distrus manuscrisele primelor trei romane, hotărâtă să nu mai scrie niciodată literatură. După absolvirea studiilor de Relaţii internaţionale, a lucrat o vreme în presa scrisă specializată în problemele economice şi financiare. A obținut și o diplomă în Criminologie pentru a se dedica chestiunilor privind secretul bancar, corupția și spălarea de bani. În 2005, publică primul roman, „L’Homme interdit”, încoronat cu Premiul „Schiller Découverte”. Au urmat „Cinq vivants pour un seul mort” (2008) şi „Un roman russe et drôle” (2010), foarte bine primite de critică. Romanul „Monsieur et Madame Rivaz” (2016) apare în limba română în 2017 („Domnul şi Doamna Riva”, trad. de Florica Ciodaru-Courriol, Editura Școala Ardeleană). Catherine Lovey este și autoarea unei trilogii teatrale în care dă cuvântul femeilor. Pe site-ul său, www.catherine-lovey.com, scriitoarea publică cronici inspirate de călătorii, analize, texte, cât și rubrica „La question qui tue” („Întrebarea care ucide”). Recent a publicat volumul de eseuri „Et si – enfin – le temps n’était plus de l’argent?” („Și dacă – în definitiv – timpul nu ar mai însemna bani?”).

Jean-François Haas (1952, Fribourg, Elveția) este scriitor de limbă franceză și profesor de franceză și istorie. A studiat literatura franceză, filologia romană și istoria la Universitatea din Fribourg, după care a predat toată viața într-un colegiu din același oraș. Deși scrie de la vârsta de 12 ani, fiind remarcat și încurajat de profesorii săi, nu a publicat decât la 55 de ani, când a trimis prin poștă un manuscris la câteva edituri, printre care Seuil, din Paris, care i-a publicat imediat romanul „Dans la gueule de la baleine guerre” (2007). Acestuia i-au urmat alte 4 romane, la aceeași editură: „J’ai avancé comme la nuit vient” (2010), „Le chemin sauvage” (2012), „Panthère noire dans un jardin” (2014), „L’homme qui voulut acheter une ville” (2016). Fidel aceluiași editor, în 2017 publică volumul de nuvele „Le testament d’Adam” („Testamentul lui Adam”, trad. în limba română de Florica Ciodaru-Courriol și Jean-Louis Courriol, Editura Școala Ardeleană, 2018). J.-F. Haas abordează în scrierile sale viața oamenilor mărunți, existența muncitorilor emigranți (cu precădere portughezi, care se găsesc în număr mare în Elveția), rasismul, micile și marile drame ale oamenilor din jur, susținute întotdeauna, la autorul elvețian, de o reflecție umanistă asupra binelui și răului. A fost distins cu numeroase premii, printre care Premiul „Schiller” (2008), Premiul „L’Etat de Fribourg” (2012), Premiul „Lettres frontière” (2013).

Stabilită în Franța de mai mulți ani, Florica Ciodaru-Courriol este traducătoare, traductolog, doctor în Literatură comparată la Université Lumière Lyon 2 („Proust et le roman roumain moderne”). A predat cursuri de traduceri la Université Lyon 3 și la prestigioasa École Normale Supérieure. Colaborează activ cu Festivalul primului roman de la Chambéry. A tradus și publicat în franceză volume de Hortensia Papadat-Bengescu, Marta Petreu, Ioan Popa, Iulian Ciocan, Cătălin Pavel, Rodica Draghincescu, Bogdan Costin, Magda Cârneci, Horia Ursu. A popularizat, în reviste culturale românești, autori francofoni ca Dominique Fernandez, Yann Queffélec, Alain Bosquet, Claude Simon, Hector Bianciotti, Dominique Noguez, Florence Noiville, André Ourednik, Catherine Lovey, Michel Ménaché etc. A publicat în volum: „Madame Bovary, moravuri de provincie” de Gustave Flaubert, „Rusia sau legea puterii” de Thérèse Obrecht, „Atașamentul” de Florence Noiville, „Mierea” de Slobodan Despot, „Domnul și Doamna Riva” de Catherine Lovey, „Testamentul lui Adam. Nuvele” de Jean-François Haas (trad. în colaborare cu Jean-Louis Courriol).

Jean-Louis Courriol (1949, Le Puy-en-Velay, Franța) este profesor agrégé de latină, greacă și franceză, doctor în traductologie (1997) cu teza „Littérature roumaine et traduction. Théorie et pratique. Pour un essai de théorie de la pratique de la traduction littéraire de roumain en français”. A fost profesor de limba franceză la Universitățile din Iași și Craiova, unde și-a aprofundat cunoștințele de limba și literatura română pe care le-a predat timp de 30 de ani la Université „Jean Moulin” Lyon 3. Este Doctor Honoris Causa al Universității din Pitești (2001), unde a condus un Masterat de Traducere literară, și Profesor Honoris Causa al Universității din Timișoara (2016). A publicat peste 20 de volume de traduceri din română în franceză, texte din mari scriitori români, clasici și contemporani, precum Mihai Eminescu, Marin Sorescu, Camil Petrescu, Cezar Petrescu, Augustin Buzura, Mircea Dinescu, Ion Băieșu, Bogdan Teodorescu, cât și din franceză în română: „Adam și Eva” de Charles-Ferdinand Ramuz, „Testamentul lui Adam. Nuvele” de Jean-François Haas (trad. în colaborare cu Florica Ciodaru-Courriol). Pasionat de Liviu Rebreanu, i-a tradus și publicat în Franța aproape întreaga operă („Ciuleandra”, „Amândoi”, „Pădurea spânzuraților”, „Gorila”, „Ion”). A participat la volume colective despre literatura română, la congrese universitare internaționale, unde a pus în valoare creațiile literare românești.

Cea de-a VI-a ediție a Festivalului Internațional de Carte Transilvania are loc în perioada 2-7 octombrie 2018, în Piața Unirii din Cluj-Napoca, și este dedicată Centenarului Marii Uniri. Pe lângă mari nume ale literaturii internaționale, FICT va găzdui un eveniment pentru scriitorii români din exil și diaspora care se vor întâlni la Cluj: Re-unim România prin cultură.

Related posts

Expoziție-document „MIHAI VITEAZUL ÎN CETATE – TRANSILVANIA, LEAGĂN ȘI SCUT AL DACIEI STRĂBUNE – ROMÂNIA‟

Stefana Muresan

MARELE PREMIU pentru spectacolul “VOCEA UMANĂ”, obținut de Facultatea de Muzică și Teatru, din cadrul UVT, la Festivalul Operelor Independente Iaşi 2019

Stefana Muresan

Doina Cornea – un David feminin și biruitor

Stefana Muresan

Investiție de 900.000 de lei pentru amenajarea curții Castelului de la Sâncrai, bijuteria din centrul Transilvaniei, în care se țineau baluri în urmă cu 200 de ani

Stefana Muresan

Fostul suveran al României, Regele Mihai I, a murit

Stefana Muresan

Bistrița Năsăud: Un artist a creat un sat tradiţional la poalele Munţilor Rodnei

redactia

Casa Darvas – La Roche va fi deschisă ca secție muzeală Art Nouveau în august

Traian Dan

Clujul, pe harta mondială a științelor exacte. Sprijin financiar de 450.000 de lei din partea CJ

Stefana Muresan

Universitatea de Vest din Timișoara a premiat excelența

Stefana Muresan

Oferta turistică a Clujului, promovată în cadrul Târgului Internațional de Turism al României

Stefana Muresan

Cartea cu vinuri românești care te scutește să mai cumperi alte cărți

Stefana Muresan

Ambasadorul Italiei în România: Fraternitatea româno-italiană are rădăcini adânci, istorice

Stefana Muresan

Asociaţia Timişoara Capitală Culturală Europeană 2021 caută companii partenere şi semnează cu o societate pentru Fund Raising

Robert Bloancă

Libris.ro: creștere cu 28% și cifră de afaceri de peste 40 de milioane de lei, în 2018

Stefana Muresan

Noul Catalog Artmark Historical Estate – clădiri-emblemă din centrele marilor orașe, scoase la vânzare

Nicolae Pop

Reabilitarea Casei Tineretului din Baia Mare costă 15 milioane de euro

Nora Dumitrescu

Soluții inovative la obiectivele turistice administrate de către Oradea Heritage

Ligia Voro

Noile generații de cineaști și cinefili se formează la Sibiu: juriul AFF 2019 și programul Astra Film Junior

Ligia Voro

Ediția cu numărul XII a Sibiu Fringe Festival, la final

Stefana Muresan

Consiliul Judetean Cluj, evaluare si selectie a proiectelor cu finantare nerambursabila

Stefana Muresan

Universitatea Central – Europeană de la Budapesta, invitată să se relocheze la Arad!

Stefana Muresan

Luca Niculescu, ambasadorul României la Paris, și ministrul francez al Culturii – primii care au jucat “Romanica”. Proiectul cultural unește vorbitorii de limbi romanice

Stefana Muresan

Volum omagial dedicat fondatorului psihologiei clujene

Stefana Muresan

Jazz in the Park, la Pata Rat, un proiect social si cultural

Stefana Muresan

Leave a Comment