Cultural Fonduri Europene

Casino-Centru de Cultura Urbană, un proiect european de succes pentru comunitatea clujeană

Parlamentul European a creat programul Euroscola în 1990 cu scopul familiarizării elevilor de liceu, din cele 28 state membre UE, cu valențele europene, drepturile fundamentale și principiul democrației, promovând participarea activă a tinerilor la consolidarea valorilor Uniunii Europene. Anual, mii de tineri au ocazia de a expune propuneri legislative și de a le dezbate în ședințe plenare, de a își împărtăși viziunile și așteptările în fața unor comisii multilingve si de a înțelege mai bine mecanismul complex de funcționare a Parlamentului European. Sub deviza ‘’Europa pentru noi’’, ediția cu numărul XI își propune să atragă atenția asupra importanței proiectelor finanțate cu fonduri europene, a căror necesitate reprezintă un interes major pentru tinerii din comunitatea clujeană.

Restaurarea ansamblului monument istoric Parcul Central ,,Simion Barnutiu’’ și Casino cu scopul valorificării potențialului turistic și patrimonial cultural constituie un exemplu de succes al unui proiect realizat cu ajutorul Fondului European de Dezvoltare Regionala. Casino-Centru de Cultura Urbana a devenit recent una dintre cele mai apreciate locații culturale și artistice din Cluj-Napoca, fiind un adevărat amfitrion în cadrul evenimentelor de acest gen.

Clădirea Cazinoului a fost construită în anul 1897 în stil eclectic, de factură vieneza, în concordanță cu stilul architectonic tradițional al Transilvaniei de Nord la sfârșitul secolului XIX. În spatele acestei construcții moderne la acea vreme au stat planurile renumitului arhitect Lajos Pakey, cel care a proiectat, totodată, Grupul Statuar Matia Corvinul și celebrul Hotel Continental. Clădirea Casinoului Vechi din Cluj a adăpostit cazinoul din oraș între anii 1897 – 1918. În perioada dintre cele două războaie mondiale a funcţionat acolo un muzeu etnografic. Din 1925, edificiul cazinoului a fost sediul Şcolii de Arte Frumoase,unde au predat unii dintre cei mai cunoscuți profesori din ţară, printre care Romul Ladea și Aurel Ciupe.

Pentru o perioadă îndelungată, cazinoul a fost o ruină, pierdută în neantul timpului. Reabilitarea clădirii a început în luna mai 2011 și s-a finalizat integral în septembrie 2012. Printre lucrările realizate s-au numărat: înlăturarea tencuielii vechi de pe toată clădirea și desfacerea tavanelor, demolarea corpurilor învechite şi a celor din preajma clădirii. Învelitoarea veche a fost îndepărtată şi s-au efectuat lucrări de reparaţie la şarpantă şi de înlocuire a structurii de lemn a planşeelor. Toate instalaţiile îmbătrânite din clădire au fost inlocuite, acestea fiind predate primăriei pentru a fi refolosite. Clădirea cazinoului a rămas albă, iar acoperișul a fost îmbrăcat în tablă de cupru. Adrian Borda, arhitectul proiectului, a lucrat la proiectul de restaurare dupa ce a consultat planurile originale și fotografii ale vremii, reușind astfel să readucă aerul elevat și elegant pe care cladirea l-a avut când a fost construită. Faţada exterioară şi elementele decorative specifice au fost refăcute într-o formă apropiată de cea originală, cu scopul reatribuirii valențelor culturale ale unui monument istoric reprezentativ pentru patrimonial cultural al Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest.


sursa:adevarul.ro

Înainte, clădirea cazinoului avea atât parter , cât şi etaj însa, in urma lucrărilor de reabilitare, etajul a fost dărâmat obţinându-se o sală mai înaltă, mai elegantă, cu un spaţiu mai deschis, mult mai potrivit pentru organizarea diverselor evenimente culturale: recepţii, conferințe, banchete si spectacole. În locul fostului etaj s-a construit o pasarelă deasupra sălii mari, care e delimitată de o mică sală cu vedere spre Fântâna Arteziană. S-au construit astfel 12 spații pentru susținerea acestui tip de evenimente cu suprafața utilă de 602,8 mp, 22 de anexe cu o suprafață de 255,06 mp și 2 amenajări speciale pentru persoanele cu dizabilitați. Sistemele de utilități au fost reabilitate și modernizate, iar pentru evidențierea fațadei exterioare pe timpul nopții a fost montat un sistem de iluminat architectural.

Prin transformarea cazinoului în pavilion expozițional, proiectul Casino-Centru de Cultura Urbană și-a propus revenirea la funcționalitatea inițială a clădirii, respectiv la desfășurarea de expoziții de pictură și fotografie, recitaluri dramatice și muzicale, festivități artistice și primiri oficiale.

Reabilitarea acestui monument inclus în Patrimoniul Național Cultural din Cluj-Napoca a fost realizată prin atragerea de fonduri europene prin contractul 978/15.10.2010, fondul total eligibil fiind de 30.323.085,03 lei, dintre care 24.364.598,82 lei au fost bani europeni nerambursabili, iar restul a provenit din buget național și buget local.

În prezent, sunt organizate, în clădirea Cazinoului, evenimente dintre cele mai diverse, de la concerte în cadrul Festivalului Untold sau festivități organizate cu prilejul Zilelor Clujului, proiecţii cu ocazia Festivalului Internaţional de Film Transilvania TIFF, până la expoziții de pictură, banchete oficiale etc. Impactul cultural este unul semnificativ, așa cum arată un studiu realizat ,în rândul tinerilor, de către Asociația Femeilor de Afaceri Cluj și Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din cadrul Universității ”Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca. Astfel i se atribuie Centrului de Cultură Urbană Casino din Parcul identitatea/statutul de cea mai apreciată locație destinată evenimentelor culturale din Cluj-Napoca, conducând detașat în acest top cu 64% din răspunsurile favorabile.


sursa:Untold(poza dreapta)

La Casino Centru de Cultură Urbană Cluj, orice clujean are oportunitatea de a-si organiza evenimentul rapid, fără proceduri birocratice inutile, printr-o cerere scrisă depusă la Registratura Primăriei mun. Cluj – Napoca, str. Moților, nr. 7, parter sau trimitand o cerere pe una din adresele de mail: adina_ioana_pop@yahoo.com sau cristian_manolachi@yahoo.com.

Casino-Centru de Cultură Urbană este un proiect care contribuie la creionarea orașului drept model european, la creșterea dinamismului urban si reliefarea entității de spațiu multicultural activ și cosmopolit, în care sunt promovate valori precum integrarea, transgresiunea și dezvoltarea polivalentă în toate domeniile, susținând astfel titulatura de Capitală Europeană a Tineretului,în anul 2015,primită de orașul Cluj-Napoca.

Articol scris de Maria Curean, elevă in cls. a XI-a Germană, la Colegiul Naţional ,,George Coşbuc‘’ din Cluj-Napoca

Related posts

Muzeul Țării Secașelor din Miercurea Sibiului

Stefana Muresan

Troleibuze, stații noi și aer mai curat datorită investițiilor REGIO, la Mediaș

Ligia Voro

Timișoara: 65 de proiecte cu finanţare europeană de peste 480 mil. euro

Stefana Muresan

Cristian Buzlea, directorul OJFIR Bihor: „Dacă românii nu vor îndrăzni, vor îndrăzni alții”

Traian Dan

Proiect european cu stand de taximetre electrice la Cluj

Nora Dumitrescu

Gratuități pentru turiștii care vizitează Oradea

Traian Dan

ZIUA CULTURII JAPONEZE LA MUZEUL ETNOGRAFIC AL TRANSILVANIEI

redactia

Povestea primei pensiuni care a accesat fonduri europene din Regiunea Nord-Vest

Stefana Muresan

O societate de asigurări a donat Primăriei Timişoara proiectul tehnic si autorizaţia de construcţie pentru reabilitarea Studio, cinematograful de artă al oraşului

Robert Bloancă

Cum vrea Primăria Sibiu să modernizeze transportul public din oraș: aproape 100 de milioane de lei pentru reînnoirea flotei de autobuze

Papuc Irina

Programul Operaţional Regional, un succes real în judeţul Caraș-Severin

Robert Bloancă

Patru licee din Sălaj, reabilitate cu fonduri europene

Stefana Muresan

ADR Vest: Prelungire cu 3 luni a apelurilor din axa 4 destinate municipiilor reședință de județ

redactia

GAL Timişoara va implementa în oraş proiecte de milioane de euro

Robert Bloancă

CNAIR analizează cele trei trasee pentru Centura Aleșdului propuse de CJ Bihor

Traian Dan

Prima audiție clujeană ”ORATORIUL DE PAȘTI” de Valentin Timaru într-un concert-eveniment unic

Stefana Muresan

Proiect pentru modernizarea Muzeului Județean din Satu Mare prin programul de cooperare România – Ungaria

Stefana Muresan

Încep lucrările de modernizare a Pieței Ferdinand din Oradea, investiții de peste 19 mil. lei, fonduri europene

Stefana Muresan

Scriitor brașovean, milionar în străinătate

Stefana Muresan

4,7 milioane de euro pentru un centru educațional performant la Marghita

Traian Dan

ADR Centru anunță relansarea competiției de proiecte pentru microîntreprinderi

Ligia Voro

ADR Nord-Vest: Fonduri de peste 26 milioane euro pentru Satu Mare. Printre obiective – construirea unui pasaj suprateran

Stefana Muresan

Noi aparate medicale performante pentru Spitalul Județean din Oradea

Traian Dan

Corina Crețu a aprobat finanțarea a trei proiecte de infrastructură rutieră, printre care o secțiune din autostrada Lugoj-Deva

Stefana Muresan

Leave a Comment