Claudia Indreică, reprezentant al Fundației Romanian Business Leaders și managing partner al agenției de resurse umane Psihoselect, dezvăluie felul în care întreprinzători clujeni constituiți într-o organizație nonguvernamentală reușesc să se rupă de propriul business pentru a face din România „un loc mai bun”.
Când mai au timp oamenii de afaceri să se ocupe ei înșiși de alte proiecte?
Noi am stabilit de la început în fundație că țelul nostru este să facem din România un loc mai bun. Deci nu stăm pe margine să comentăm, punem mâna și facem. Nu privim detașați spre ceea ce se întâmplă la București. În decembrie ne-am întâlnit în capitală să întocmim Agenda pentru România pentru următorii șapte ani. Facem parte din Coaliția pentru Dezvoltarea României care își propune să transpună în guvernare regulile și etica din business. Le livrăm politici publice la pachet, vrem să se țină cont de părerea specialiștilor noștri pe care îi punem practic la dispoziție. CDR grupează inclusiv camerele de comerț străine și reprezintă 54.000 de companii care generează 1,2 milioane de locuri de muncă și 50% din produsul intern brut al țării.
Ce domenii v-ați propus să acoperiți?
Proiectul pe care îl coordonez personal la nivel de Cluj este SuperTeach, prin care scoatem la lumină și formăm învățători și profesori care au forța să inspire o mentalitate proaspătă și deschisă în educație. Efortul se concentrează pe nevoile copiilor, nu ale sistemului. Modelul preluat din business poate transforma educația. Profesorul are libertate în modul de predare, chiar dacă trebuie să respecte programa. Cursurile se țin sâmbăta, deja au participat 1.000 de profesori din Transilvania: 500 vor fi formați în acest spirit, 125 dintre ei pot fi formatori. La nivel național în doi ani vor fi instruiți 9.700. Avem însă multe de schimbat la mentalitate: am constatat că exact școala la care învață copilul meu nu a răspuns apelului. În educație avem și Gala Merito, ce premiază profesorii cu un impact semnificativ în viața copiilor.
Cum le formați oamenilor spiritul antreprenorial?
Pas cu pas. În cazul programului “Antreprenorești – Adoptă un sat”, alegem câte o localitate din Cluj unde să sădim acest spirit. Am fost la Cojocna, Bonțida, Vultureni, ultima fiind aleasă pentru creșterea de noi afaceri în zonă. Am inventat Festivalul Silvoiței pentru a crea nevoia orășeanului de a veni la sat, nu oricine are rude în zona rurală. Am estimat o participare de 200 de oameni, dar capacitatea noastră de organizare a fost depășită: au venit 2.500, fiind vândute absolut toate produsele expuse. Localnicii s-au convins că pot face bani din produsele pe care le vând la târguri, festivaluri. S-au constituit o asociație, afaceri cu coșuri de nuiele, au apărut mici pensiuni, ceramiști de la oraș s-au mutat la Vultureni. Vom replica inițiativa și în alte sate.
Vă ocupați de viitorii întreprinzători sau și de cei actuali?
Ne-am propus să trezim scânteia antreprenorială în rândul copiilor. Oamenii de afaceri merg în școli ca să își prezinte experiența, trei dintre ei își spun povestea timp de un sfert de oră. La un alt nivel, al celor care au pus deja afacerea pe roate, lansăm programul Start-Up Bridge, adresat întreprinzătorilor cu business la nivel național pe care vor să și-l extindă internațional; vrem să vedem ce cerințe sunt. Ca să pătrunzi pe piețele externe trebuie să ai mai întâi un brand cu care poți să ieși, așa cum a făcut Felix Pătrășcanu, cu Fan Courier.
Ideal ar fi să vină cu tot cu afacere în România, din străinătate.
Există o astfel de inițiativă care se cheamă RePatriot, pornită de Marius Bostan, fostul ministru al comunicațiilor. Unii ar vrea să aibă și business-ul de acolo, dar să facă producție și aici. Avem un antreprenor care și-a închis business-ul din SUA și acum are o afacere în agricultură, în Baia Mare. Sunt și întreprinzători care au activat în Italia și au revenit în țară, deschizând restaurante în stil italian. Ce facem noi pentru acești oameni, oarecum rupți de realitatea din România, este să îi punem la curent cu taxele, impozitele, legislația. Chiar dacă sunt stabiliți în America, ei se consideră în continuare români. Am fost surprinsă să aflu că pe teritoriile statelor Carolina de Nord sau Utah a fost decretată sărbătorirea Zilei Naționale a României.
